Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE a convenit asupra poziție sale privind bugetul pentru 2022: Am înaintat o propunere realistă și echilibrată care constituie o bază bună pentru negocierile cu PE

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Ambasadorii statelor membre UE au convenit asupra poziției Consiliului Uniunii Europene cu privire la proiectul de buget pentru anul 2022.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, propunerea Consiliului se ridică la 167,7 miliarde de euro în angajamente și 170 de miliarde de euro în plăți.

Bugetul UE pentru anul 2022 va fi completat de fondurile NextGenerationEU, destinate stimulării redresării economiei europene.

”Bugetul pentru anul viitor va juca un rol important pentru redresarea economică post-COVID-19 și pentru creșterea rezilienței la crize sanitare. Am înaintat o propunere realistă și echilibrată, care a fost sprijinită de statele membre. Obiectivul nostru este de a furniza resursele adecvate pentru prioritățile UE, cum ar fi tranziția ecologică și digitală, coeziunea și inovarea. În același timp, trebuie să ne asigurăm că resursele sunt utilizate în mod optim. Acordul la care am ajus astăzi (n.r. miercuri) constituie o bază bună pentru viitoarele negocieri cu Parlamentul European, care sperăm că vor conduce la adoptatea, în timp util, a bugetului pentru anul 2022”, a transmis Irena Drmaž, ministrul delegat al Sloveniei pentru negocierile privind bugetul UE.

Consiliul UE propune să se transfere o parte din finanțarea unor linii bugetare în a doua parte a perioadei Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, evitându-se astfel creșteri mari în comparație cu 2021 și asigurându-se o capacitate realistă de absorbție a fondurilor europene.

Consiliul subliniază, de asemenea, că cheltuielile administrative din bugetul 2022, în special în ceea ce privește nivelul resurselor de personal, ar trebui să fie în conformitate cu acordul actual privind CFM.

Comisia Europeană a propus la 8 iunie un buget anual al UE pe 2022 în valoare de 167,8 miliarde de euro, care va fi completat de granturi cu o valoare estimată de aproximativ 143,5 miliarde de euro din cadrul instrumentului NextGenerationEU.

Proiectul de buget pe 2022 face parte din bugetul pe termen lung al Uniunii, astfel cum a fost adoptat la sfârșitul anului 2020, și urmărește să transforme prioritățile acestuia în rezultate anuale concrete.

Prin urmare, o parte semnificativă a fondurilor va fi consacrată combaterii schimbărilor climatice, în conformitate cu obiectivul cheltuirii unui procent de 30 % din bugetul pe termen lung și din instrumentul de redresare NextGenerationEU pentru această prioritate de politică.

Proiectul de buget al UE pe 2022 include cheltuielile din cadrul instrumentului NextGenerationEU, care vor fi finanțate prin împrumuturi de pe piețele de capital, și cheltuielile acoperite de creditele din cadrul plafoanelor bugetare pe termen lung, care sunt finanțate din resurse proprii. Pentru acestea din urmă, în proiectul de buget sunt propuse două sume pentru fiecare program – angajamente și plăți. „Angajamentele” se referă la fondurile care pot fi convenite prin contracte în cursul unui an, iar „plățile” desemnează sumele plătite efectiv. În cadrul bugetului UE propus pentru 2022, angajamentele se ridică la 167,8 miliarde de euro, iar plățile la 169,4 miliarde de euro. Toate sumele sunt exprimate în prețuri curente.

Plățile efective din cadrul instrumentului NextGenerationEU – și nevoile de finanțare pentru care Comisia Europeană va încerca să obțină finanțare de pe piață – pot fi mai mici și se vor baza pe estimări precise care evoluează în timp. Comisia va continua să publice planuri de finanțare semestriale prin care va oferi informații cu privire la volumele emisiunilor planificate în lunile următoare.Cu un buget de 807 miliarde de euro în prețuri curente, NextGenerationEU va contribui la repararea daunelor economice și sociale imediate cauzate de pandemia de COVID-19 și la pregătirea UE pentru viitor. Acest instrument va contribui la construirea unei UE în urma pandemiei de COVID-19 care va fi mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare. Pilonul central al instrumentului NextGenerationEU este Mecanismul de redresare și reziliență – un instrument de acordare de granturi și de împrumuturi pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor în statele membre ale UE. Contractele/angajamentele din cadrul NextGenerationEU pot fi încheiate până la sfârșitul anului 2023, plățile legate de împrumuturi urmând să fie efectuate până la sfârșitul anului 2026.

Consiliul Uniunii Europene își va adopta oficial poziția prin procedură scrisă care se va încheia la 6 septembrie și apoi o va prezenta Parlamentului European.

Este de așteptat ca acesta din urmă să convină asupra mandatului său de negociere în timpul sesiunii plenare din 18-21 septembrie.

În cazul în care pozițiile celor două instituții vor fi divergente, perioada de conciliere de 21 de zile va începe la 26 octombrie și va dura până la 15 noiembrie.

În cazul în care Consiliul UE și Parlamentul European nu ajung la un acord cu privire la bugetul pentru 2022 până la sfârșitul acestei perioade, Comisia va propune un al doilea proiect de buget.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL UE

Secretar de stat francez: De aproape un deceniu, România așteaptă aderarea la Schengen și trebuie să adere. România este serioasă în ceea ce priveşte apărarea frontierelor

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât e a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor, a declarat marți secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, aflat într-o vizită la București în contextul în care Franța va asigura în primul semestru al anului 2022 președinția rotativă a Consiliului UE.

El a indicat extinderea şi reformarea acestuia va fi unul din subiectele preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene ce va începe la 1 ianuarie 2022.

Întrebat la o întâlnire cu presa română dacă președinția franceză a Consiliului UE va putea facilita un vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne privind accederea României în Schengen, Clement Beaune a spus că România trebuie să adere la spațiul de liberă circulație.

În ceea ce priveşte Schengen, ştiu că vorbim de un punct sensibil şi important pentru România, de mai mulţi ani, pentru că, de aproape de un deceniu, România aşteaptă aderarea la Schengen. Trebuie să adere. Nu ştiu să vă spun exact când“, a spus Beaune, în cadrul întâlnirii respective.

El a menționat însă și carențele cu care se confruntă spațiul Schengen din cauza crizei migrației sau a pandemiei COVID-19, situații care au impus restricții la frontiere.

Dacă o ţară e serioasă, iar România este serioasă în ceea ce priveşte apărarea frontierelor, este un atu al Schengen, pentru că astfel controlează mai bine frontierele Europei“, a mai spus oficialul francez.

La București, secretarul de stat francez a avut o rundă de consultări politico-diplomatice cu omologul său român, Iulia Matei, precum și o întrevedere cu ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul discuțiilor a fost abordat și subiectul spațiului Schengen, o prioritate majoră pe agenda ambelor state. “Secretarul de stat român a reafirmat susținerea de principiu a României pentru procesul de reformă a spațiului european de liberă circulație, subliniind, în același timp, necesitatea unei decizii favorabile, cât mai curând posibil, cu privire la aderarea României la Schengen”, arată sursa citată.

Mesajul a fost întărit de Iulia Matei și în cadrul unor declarații comune de presă cu Clement Beaune: “Am retransmis aşteptarea României ca o decizie favorabilă privind aderarea la spaţiul Schengen să fie luată cât mai curând, având în vedere că România îndeplineşte toate criteriile de aderare”.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. De-a lungul vremii, state precum Olanda, Franța sau Finlanda și-au exprimat rezerve cu privire la aderarea României la Schengen, invocând lipsa progreselor în lupta împotriva corupției și a monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ucraina: UE prelungește cu încă șase luni sancțiunile pentru integritatea teritorială

Published

on

© Council of the European Union

Consiliul Uniunii Europene a decis vineri să prelungească cu încă șase luni, până la 15 martie 2022, sancțiunile împotriva celor responsabili de încălcarea suveranității și de amenințarea integrității teritoriale a Ucrainei.

Măsurile restrictive existente prevăd restricții de călătorie, înghețarea activelor și interdicția de a pune fonduri sau alte resurse economice la dispoziția persoanelor și entităților enumerate. Sancțiunile vor continua să se aplice pentru 177 de persoane și 48 de entități, potrivit unui comunicat al instituției remis CaleaEuropeană.ro.

Actele juridice au fost adoptate de Consiliu prin procedură scrisă.

Sancţiunile în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei au fost introduse pentru prima dată la 17 martie 2014.

Printre alte măsuri ale UE instituite ca răspuns la criza din Ucraina se numără sancţiuni economice care vizează sectoare specifice ale economiei ruse, actualmente în vigoare până la 31 ianuarie 2022, şi măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei şi Sevastopolului, limitate la teritoriul Crimeei şi Sevastopolului, actualmente în vigoare până la 23 iunie 2022.

Lista persoanelor și entităților sancționate este revizuită în mod constant și face obiectul unor reînnoiri periodice din partea Consiliului.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Miniștrii de finanțe ai UE discută într-o reuniune informală în Slovenia despre viitoarele modificări fiscale 

Published

on

© European Union

Miniștrii de finanțe ai statelor membre participă pe 10-11 septembrie într-o reuniune informală prezidată de președinția Sloveniei la Consiliul UE. Oficialii europeni discută în Slovenia despre echilibrul dintre stabilitatea financiară și finanțarea durabilă a economiei, potrivit comunicatului oficial.

În cadrul acestei sesiuni, miniștrii și guvernatorii băncilor centrale vor discuta despre modalitățile de atenuare a riscurilor.

În cea de-a doua zi a reuniunii, vor avea loc, de asemenea, două sesiuni de lucru. În cadrul primei sesiuni de lucru, miniștrii vor discuta simulări de scenarii fiscale pentru asigurarea unei redresări rezistente și a unei marje de manevră suficiente pentru investiții viitoare. Cea de-a doua sesiune de lucru va fi dedicată unei discuții privind viitorul impozitării și viitoarele modificări fiscale care ar putea asigura o mai mare egalitate și solidaritate între țări.

„Sunt convins că discuțiile purtate în cadrul acestei reuniuni vor îmbunătăți acțiunile și relațiile dintre țări atât la nivel european, cât și la nivel mondial”, a declarat ministrul Šircelj cu privire la viitoarea reuniune.

Reamintim iniștrii economiei și finanțelor ai statelor Uniunii Europene s-au reunit luni, 6 septembrie, în sistem videoconferință unde au discutat despre Mecanismului de Redresare și de Reziliență.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană apreciază că alegerile din Rusia s-au desfășurat într-o ”atmosferă de intimidare a vocilor critice și independente”

COMUNICATE DE PRESĂ5 hours ago

„Fii de 10” și descoperă bucuria culturii urbane la Strada de C`Arte, o sărbătoare a artelor și a științelor care oferă iubitorilor de cultură o experiență în lumea cunoașterii, imaginației și creației

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Polonia este obligată să plătească Comisiei Europene o penalitate zilnică de 500.000 de euro pentru că nu a încetat extracțiile de lignit la mina Turów

ROMÂNIA5 hours ago

Șeful Statului Major al Apărării a discutat la Atena cu omologii din NATO pe tema războiului hibrid, a dezinformării și a atacurilor cibernetice

NATO6 hours ago

Rapid Trident 2021. Ucraina a început exerciții militare comune cu forțele SUA și aliați din NATO, ce aduce împreună 6000 de soldați din 15 țări

ROMÂNIA6 hours ago

Șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a fost demis de premierul Florin Cîțu. Reacția USR PLUS

U.E.6 hours ago

Combaterea spălării banilor: Olanda se află în fruntea unei mișcări paneuropene de interzicere a bancnotei de 500 euro și de plafonare a plăților în numerar

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Centrul european de competențe în securitate cibernetică, prima structură UE cu sediul la București, angajează director executiv

SUA8 hours ago

Visa Waiver. Premierul Croației anunță ridicarea vizelor americane pentru cetățenii țării sale: Decizia va fi luată în câteva zile

ROMÂNIA8 hours ago

Fondatorul Asociației Române a Profesioniștilor Mass Media, Horia Alexandrescu, a decedat la vârsta de 74 de ani

INTERVIURI9 hours ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI2 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA2 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D5 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Team2Share

Trending