Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE a decis prelungirea controalelor temporare la frontierele Schengen. Ce state sunt vizate

Published

on

Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie prin care recomandă prelungirea temporară a controalelor la granițe în situații excepționale pentru o perioadă de trei luni, iar țările vizate de această măsură sunt Austria, Germania, Danemarca, Suedia și Norvegia, indică un comunicat al instituției europene remis CaleaEuropeana.ro.

Schengen”Obiectivul nostru final este să revenim la spațiul Schengen cât mai repede cu putință”, a declarat Robert Kaliňák, ministrul de Interne al Slovaciei, țara ce deține președinția rotativă UE.

Deși nu suntem încă acolo, situația se îmbunătățește. Prelungirea va fi valabilă pentru o perioadă de trei luni”, a mai adăugat acesta.

Conform deciziei Consiliului, statele mai sus amintite pot prelungi ”un control temporar poporționat al granițelor pentru o perioadă maximă de trei luni”, la următoarele frontiere:

Austria: la frontiera terestră cu Ungaria și la frontiera terestră cu Slovenia;

Germania: la frontiera terestră cu Austria;

Danemarca: în porturile daneze care fac legătura, prin feriboturi, cu Germania și la frontiera terestră cu Germania;

Suedia: în porturile suedeze din regiunea polițienească Sud și Vest și la podul Öresund;

Norvegia: în porturile norvegiene care fac legătura, prin feriboturi, cu Danemarca, Germania și Suedia.

Consiliul recomandă țărilor membre afectate să dialogheze pe marginea acestei chestiuni, înainte de a prelungi aceste controale și să se asigure că acestea vor avea loc doar acolo unde este necesar și într-o manieră proporționată.

Decizia Consiliului vine după ce Comisia Europeană a propus în urmă cu două săptămâni o nouă prelungire a controalelor la frontiere situate în interiorul spaţiului Schengen. Anterior, Consiliul European – reuniunea șefilor de stat și de guvern – a solicitat o adoptare rapidă a Codului frontierelor Schengen prin aplicarea sistematică a unui sistem de control pentru toți călătorii care traversează frontierele externe ale Uniunii Europene.

”Este important să se restabilească, într-o manieră concertată, funcționarea normală a spațiului Schengen, cu acordarea unui sprijin deplin statelor membre care se confruntă cu situații dificile. Trebuie să revenim la situația în care toți membrii spațiului Schengen aplică pe deplin Codul frontierelor Schengen și refuză intrarea la frontierele externe a resortisanților țărilor terțe care nu îndeplinesc condițiile de intrare sau care nu au introdus o cerere de azil, în pofida faptului că au avut posibilitatea să facă acest lucru, ținând seama totodată de specificul frontierelor maritime”, au transmis liderii

În contextul afluxului de imigranţi extracomunitari, cinci state membre Schengen – Austria, Germania, Danemarca, Suedia şi Norvegia – au introdus în 2015 controale la frontiere.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președintele francez, Emmanuel Macron, apreciază că Europa nu ”mai poate întoarce spatele Balcanilor de Vest”, aflați în ”inima continentului european”.

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron a propus o regândire în profunzime ”a regulilor noastre de funcționare” pentru ca Europa să devină a celor ”31, 32 sau 33” de state.

”Europa nu mai poate întoarce spatele Balcanilor de Vest. Balcanii de Vest se află în inima continentului european, atât din punct de vedere geografic și istoric, cât și din punct de vedere al tragediei și al promisiunilor viitorului pe care le conțin. Ele poartă cicatrici care ne amintesc atât de precaritatea păcii, cât și de forța uniunii noastre. Datoria pe care o avem astăzi este aceea de a regândi relația cu țările din Balcanii de Vest și de a le oferi perspective mai clare și mai proactive de aderare”, a fost mesajul transmis de Macron în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

Acesta a subliniat că ”ne-am minți singuri” dacă am crede că ”Europa actuală, cu regulile de funcționare” ar putea deveni o ”Europă a celor 31, 32 sau 33”.

Prin urmare, Emmanuel Macron consideră că Uniunea Europeană trebuie să profite de fereastră de oportunitate dată de Conferința privind viitorul Europei pentru a ”regândi în profunzime regulile noastre pentru a le face mai clare, pentru a putea decide mai rapid și mai puternic, pentru a fi sinceri în ceea ce privește cadrul acestei Europe în care Balcanii de Vest își au locul lor”.

”Trebuie să reinventăm atât regulile de funcționare, cât și geografia Europei noastre. Din acest motiv, Conferința privind viitorul Europei trebuie să fie urmată de o conferință privind Balcanii de Vest, organizată imediat după aceea, care va fi o oportunitate de a aborda această problemă crucială”, a mai spus președintele francez, care a amintit de modernizarea procedurilor de aderare.

Acest obiectiv de extindere a Uniunii Europene către Balcanii de Vest a fost reconfirmat și de președinția slovenă a Consiliului Uniunii Europene, care și-a încheiat mandatul de șase luni la finalul lunii decembrie, Franța prelunând ștafeta la 1 ianuarie, deschizând un nou trio de președinții, alături de Cehia și Suedia.

Să nu uităm de  summitul UE-Balcanii de Vest, care a avut loc la 6 octombrie 2021 la Brdo pri Kranju, în Slovenia, unde liderii statelor membre au ”sprijinul fără echivoc” al UE pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest.

Tot în octombrie Comisia Europeană a adoptat Pachetul de extindere pentru 2021, care oferă o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de Balcanii de Vest și de Turcia pe drumul lor către Uniunea Europeană, cu un accent deosebit pe punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum și orientări clare privind prioritățile viitoare în materie de reformă.

Macedonia de Nord şi Albania ar fi trebuit să lanseze negocierile de aderare la sfârşitul anului 2020, dar Bulgaria a refuzat până acum să le permită acestora să avanseze, invocând dispute lingvistice şi culturale, în timp ce Comisia Europeană a insistat că cele două țări trebuie să meargă împreună în procesul de aderare, astfel că disputa dintre Sofia şi Skopje afectează şi Albania.

Schimbările politice din Bulgaria și Macedonia de Nord par să alimenteze speranțele. Noii premieri de la Sofia și Skopje au căzut de acord marţi să încerce să depăşească problemele și să coopereze asupra chestiunilor care stavilesc concretizarea aspirațiilor de aderare la UE ale Macedoniei de Nord, informează Agerpres

Negocierile de aderare cu Serbia şi Muntenegru, cele două state considerate a fi cele mai avansate în procesul de accedere către UE, au încetinit de asemenea, în timp ce Bosnia şi Kosovo încă nu au fost desemnate oficial drept candidate la aderarea la Uniunea Europeană. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președintele francez Emmanuel Macron a promis miercuri că Parlamentul European va primi drept de inițiativă legislativă în cadrul Uniunii Europene, o prerogativă care aparține Comisiei Europene, într-un discurs susținut în hemiciclul de la Strasbourg și cu puternice accente cu privire la valorile democratice, protejarea democrației liberale și apărarea statului de drept.

“Aș dori să vă spun că președinția franceză va fi o președinție de promovare a valorilor care ne sunt dragi și care, poate pentru că sunt considerate de la sine înțelese, au sfârșit prin a fi slăbite în ultimii ani. Noi suntem generația care redescoperă precaritatea statului de drept și a valorilor democratice”, a deplâns liderul de la Elysee, în intervenția în care a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

El a arătat că democrația liberală a demonstrat în această perioadă pandemică contrariul “unei idei preconcepute”, aceea că acest sistem “ar fi obosit și ar fi incapabil să facă față marilor provocări ale secolului”.

“Cu toate acestea, vreau să spun aici cât de mult au arătat aceste ultime luni că gestionarea pandemiei de către democrații, cu dezbateri parlamentare, cu o presă liberă, cu sisteme academice și de cercetare libere și deschise, a condus la decizii care protejează mult mai mult viețile și economiile decât cele ale regimurilor autoritare. Concret, am demonstrat cu toții, împreună, contrariul unei idei preconcepute care se înfiripa. De aceea vom fi acolo pentru a lupta pentru democrația liberală. O luptă pentru a ne apăra procesele electorale de încercările de interferență străină, o luptă pentru a continua să promovăm suveranitatea popoarelor”, a punctat Macron.

În acest sens, vom avea de lucru până în primăvară, în cadrul conferinței privind viitorul Europei. Și dacă va face recomandarea, președinția franceză, împreună cu Germania – acordul de coaliție a fost foarte clar în acești termeni – va acorda Parlamentului dumneavoastră dreptul de inițiativă legislativă“, a spus el, în aplauzele sălii.

O astfel de propunere a fost formulată și de Ursula von der Leyen, în iulie 2019, când a cerut votul Parlamentului European pentru șefia Comisiei Europene. Luna trecută, tot în același loc – plenul de la Strasbourg – președintele francez a pledat pentru liste transnaționale la alegerile europene și ”drept de inițiativă” pentru Parlamentul European, într-un discurs susținut cu ocazia comemorării unui an de la decesul fostului preşedinte francez Valery Giscard d’Estaing.

Liderul francez a cerut o luptă continuă pentru statul de drept, pentru simpla idee că există drepturi universale ale omului care trebuie protejate de febra istoriei și a conducătorilor ei.

Trebuie să fim cu toții parte a acestui stat de drept care este existențial pentru Europa noastră, ale cărui principii au fost construite de istoria noastră și sunt rodul angajamentelor noastre comune. Sfârșitul statului de drept este domnia arbitrariului. Sfârșitul statului de drept înseamnă o întoarcere la regimurile autoritare, la bâlbâiala istoriei noastre. Da, în spatele tuturor acestor lucruri se află o luptă ideologică. Această luptă este purtată de mai multe puteri autoritare la granițele noastre și se întoarce în mai multe dintre țările noastre”, a insistat Macron.

Invocând împlinirea a 20 de ani de la proclamarea Cartei noastre a drepturilor fundamentale, care a consacrat, în special, abolirea pedepsei cu moartea în întreaga Uniune, liderul francez a insistat și asupra actualizării acestei Carte.

“În special pentru a fi mai expliciți în ceea ce privește protecția mediului sau recunoașterea dreptului la avort”, a precizat el, de la tribuna Parlamentului European, în prezența noi șefe a legislativului european, Roberta Metsola, cunoscută pentru opoziția sa față de avort.

“Haideți să deschidem această dezbatere în mod liber cu concetățenii noștri de mare conștiință europeană pentru a da un nou suflu fundației noastre de drepturi care forjează această Europă puternică în valorile sale, care este singurul viitor al proiectului nostru politic comun”, a adăugat președintele francez.

Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Totodată, el a cerut “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri. Între temele abordate prioritar de Macron s-au regăsit piața unică digitală, reformarea spațiului Schengen, dreptul de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European, urgența abordării schimbărilor climatice, susținerea parcursului european al Balcanilor de Vest, situația de securitate din vecinătatea estică, relațiile post-Brexit dintre UE – Regatul Unit și relațiile UE – Africa.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Provocările geopolitice reclamă o Europă care să fie independentă și care să aibă puterea de a-și decide propriul viitor pentru ea însăși și să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri, a declarat miercuri președintele francez Emmanuel Macron, pledând pentru adoptarea unei Busole Strategice a UE în complementaritate cu NATO.

Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Totodată, el a cerut “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri. Între temele abordate prioritar de Macron s-au regăsit piața unică digitală, reformarea spațiului Schengen, dreptul de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European, urgența abordării schimbărilor climatice, susținerea parcursului european al Balcanilor de Vest, situația de securitate din vecinătatea estică, relațiile post-Brexit dintre UE – Regatul Unit și relațiile UE – Africa.

În ceea ce privește apărarea europeană, un domeniu important pentru viziunea lui Macron privind suveranitatea europeană, liderul francez a opinat că “nu ne putem mulțumi doar să răspundem la crize internaționale”.

“Trebuie să fim capabili să anticipăm lucrurile și să organizăm siguranța Europei pentru a face față provocărilor pe care le vedem că multe dintre ele sunt fără precedent în ultimii ani”, a spus el, făcând trimitere și la eforturile președinției germane din 2020 în acest sens.

Un summit european informal va fi organizat pe 10 şi 11 martie, cu exact o lună înaintea primului tur al prezidenţialelor franceze, acela fiind probabil summitul consacrat apărării europene pe care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a anunțat în discursul privind Starea Uniunii, pentru a facilita adoptarea Busolei Strategice a Uniunii Europene.

Busola Strategică a apărării europene a fost discutată săptămâna trecută, la Brest, într-o reuniune comună a miniștrilor de externe și ai apărării din UE. “Pentru prima dată, Uniunea Europeană va elabora o carte albă care va stabili foaia de parcurs pentru securitate și apărare până în 2030”, a transmis președinția franceză a Consiliului. Busola Strategică va combina o definiție europeană a amenințărilor, consolidarea capacității operaționale și industriale europene și apărarea intereselor și a libertății de acțiune a Uniunii Europene în domenii disputate, cum ar fi mările și oceanele, spațiul, spațiul cibernetic și informațiile. Acesta va defini acțiunile care trebuie întreprinse în patru domenii-cheie: gestionarea crizelor, consolidarea capacităților, reziliența și parteneriatele.

În acest semestru, va trebui să facem progrese considerabile în ceea ce privește adoptarea Busolei strategice lansate sub președinția germană, definirea doctrinei noastre de securitate, în complementaritate cu NATO, precum și o adevărată strategie pentru industrie, apărare și independență tehnologică, fără de care această Europă a apărării nu are niciun sens și nicio realitate”, a afirmat el.

După cum ați înțeles din această agendă, este vorba de a găsi împreună o Europă care să fie o putere a viitorului, adică o Europă capabilă să răspundă la provocările climatice, tehnologice și digitale, dar și la provocările geopolitice, o Europă independentă, în sensul că are încă mijloacele de a-și decide propriul viitor și de a nu depinde de alegerile celorlalte mari puteri”, a conchis Macron.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA1 min ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL9 mins ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA12 mins ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN13 mins ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

COMISIA EUROPEANA16 mins ago

Ursula von der Leyen contează pe președinția franceză a Consiliului UE și pe noua președintă a PE în ceea ce privește promovarea femeilor în funcții de conducere

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI51 mins ago

Rareș Bogdan îi cere lui Emmanuel Macron să nu abandoneze România în afara spațiului Schengen: “Deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Schengen”

CONSILIUL UE51 mins ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

COMISIA EUROPEANA54 mins ago

Maros Sefcovic a pledat, în plenul PE, pentru dezvoltarea producției de semiconductori în Europa: Trebuie să ne făurim propriul destin

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.1 hour ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

PARLAMENTUL EUROPEAN13 mins ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE51 mins ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.1 hour ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

CONSILIUL UE2 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.3 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

RUSIA24 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending