Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE a respins propunerea lui Jean-Claude Juncker, iar România își va putea numi un comisar european interimar

Published

on

©️ RO2019EU/ Flickr

Consiliul Uniunii Europene a respins luni propunerea președintelui în exercițiu al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker de a transfera unor comisari în funcție atribuțiile Corinei Crețu și ale lui Andrus Ansip, după ce aceștia au preluat mandate de eurodeputați, după ce România și Estonia s-au opus deciziei luate de șeful executivului european.

Surse europene au declarat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro că subiectul a fost pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului UE în format al miniștrilor pentru muncă și afaceri sociale, culminând cu o ”decizie a Consiliului care a constatat lipsa unanimității în privința propunerii președintelui Comisiei Europene”.

Propunerea lui Jean-Claude Juncker a avut două opoziții, din partea României și a Estoniei. Inițial, a existat și o opoziție din partea Olandei pentru că nu era lămurită situația lui Frans Timmermans”, au mai afirmat sursele citate.

Aceleași surse au menționat că următoarea etapă va presupune inițierea unor discuții cu Parlamentul European și organizarea unor audieri în comisiile de specialitate pentru avizarea comisarilor propuși de România și de Estonia. Aceste audieri ar putea avea loc chiar în timpul sesiunii plenare din 15-18 iulie, când eurodeputații sunt așteptați să voteze, în sesiune plenară, și asupra numirii Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene.

Săptămâna trecută, Juncker a decis să transfere temporar către Maros Sefcovic și Johannes Hahn portofoliile pe care le-au deținut Andrus Ansip și Corina Crețu în executivul european, Comisia Europeană invocând în acest caz articolul 17 aliniatul 6 din Tratatul UE și articolul 248 din Tratatul de funcționare al UE, potrivit cărora președintele decide cum este organizată Comisia Europeană.

Prin această decizie, pe care Juncker a comunicat-o atât Parlamentului European, cât și președinției finlandeze a Consiliului UE, Comisia Europeană a respins propunerile înaintate de guvernele României și Estoniei, care doreau să numească comisari interimari.

Ulterior, surse europene au afirmat pentru CaleaEuropeană.ro că România și Estonia nu vor renunța la intenția de a numi noi comisari europeni în actuala Comisie.

Decizia de luni a Consiliului UE, întâmpinată cu regret de Comisia Europeană, a apărut după ce presa din România a relatat că premierul Viorica Dăncilă i-a trimis preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, o scrisoare în care precizează că Guvernul îl propune pe Ioan Mircea Paşcu în calitate de comisar european interimar, după demisia Corinei Creţu. De cealaltă parte, Estonia o propune ca înlocuitoare pentru Andrus Ansip pe fosta ministră Kadri Simson.

Procedura avută în vedere de Consiliul Uniunii Europene este stipulată la articolul 246 din Tratatul de Funcționare al UE, potrivit căreia ”Membrul Comisiei care a demisionat sau a decedat este înlocuit pe perioada rămasă până la încheierea mandatului de un nou membru având aceeași cetățenie, numit de Consiliu, de comun acord cu președintele Comisiei, după consultarea Parlamentului European și în conformitate cu criteriile menționate la articolul 17 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană”.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul Bogdan Aurescu participă la Consiliul Afaceri Generale de la Bruxelles: Mandatul de negociere a relațiilor UE – Regatul Unit și Cadrul Financiar Multianual, pe agendă

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, participă, marţi, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG), pe agenda reuniunii fiind situaţia post-Brexit şi Cadrul Financiar Multianual – o informare din partea Preşedinţiei croate a Consiliului UE.

În ceea ce priveşte etapele următoare în relaţiile UE-Regatul Unit, este preconizată adoptarea mandatului de negociere pentru relaţiile cu Regatul Unit post-Brexit, arată un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) remis CaleaEuropeană.ro.

Totodată, conform practicii, miniştrii vor avea un schimb de opinii în ceea ce priveşte programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2020, respectiv asupra priorităţilor legislative în procesul de negociere pentru acest an.

Cu prilejul reuniunii, Comisia Europeană va prezenta propunerile sale legate de o nouă metodologie în materie de extindere a Uniunii, iar Preşedinţia croată a Consiliului va informa asupra rezultatelor reuniunii Consiliului European extraordinar din 20-21 februarie 2020 dedicat negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, precizează MAE.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Educației: Mobilitatea studenților, element esențial al liberei circulații și al cooperării europene

Published

on

©Monica Anisie-Facebook

Monica Anisie, ministrul Educației și Cercetării, a participat joi, 20 februarie 2020, la reuniunea Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport, organizată la Bruxelles de Președinția Croată a Consiliului Uniunii Europene, potrivit comunicatului oficial.

În cadrul reuniunii a fost adoptată Rezoluția Consiliului privind educația și formarea profesională în Semestrul European: asigurarea dezbaterilor pertinente cu privire la reforme și investiții.

Totodată, ministrul Monica Anisie a luat parte la dezbaterea publică cu tema Circulația creierelor – o forță motrice pentru Spațiul European al Educației. În intervenția sa, ministrul român a subliniat că mobilitatea este un element esențial al liberei circulații și al cooperării europene, însă experiențele statelor membre sunt diferite.

Considerăm că este necesar un schimb permanent de informații și bune practici între statele membre în ceea ce privește mobilitatea elevilor, studenților și a forței de muncă. Începând cu anul 2016 finanțăm proiecte de mobilitate pentru tineri cercetători din Diaspora, cu scopul de a facilita schimburile de experiență și expertiză ce au la bază competențe dobândite de tinerii cercetători români aflați în Diaspora și cei din țară, în vederea consolidării cooperării dintre aceștia”, a afirmat Monica Anisie, ministrul Educației și Cercetării, în intervenția din cadrul reuniunii de la Bruxelles.

Ministrul Monica Anisie a subliniat, de asemenea, că inițiativa privind constituirea rețelelor de Universități Europene creează premise pentru o mobilitate echilibrată și cooperare consolidată, apreciind că primele rețele europene de universități vor putea să ofere, în următorii 2-3 ani, informații privind soluțiile identificate, instrumentele promovate și rezultatele obținute, inclusiv în ceea ce privește ”circulația creierelor”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE va condiționa accesul la fonduri europene de statul de drept. România și-a manifestat deschiderea pentru legarea finanțărilor de respectarea statului de drept

Published

on

© European Commission/ Twitter

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor condiţiona accesul la finanţare în bugetul UE pentru 2021-2027 de respectarea statului de drept, potrivit unui proiect de document pregătit pentru summitul care va avea loc joi la Bruxelles, informează Reuters.

Un regim de condiţionalitate va fi introdus pentru a aborda deficienţele evidente generalizate în ceea ce priveşte buna guvernanţă a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept“, se arată în acest proiect de document consultat de Reuters, citează Agerpres.

În document se precizează că va fi la latitudinea Comisiei Europene să recomande cum pot fi remediate astfel de probleme iar statele UE vor decide ulterior prin majoritate dacă să le susţină. Cu toate acestea, este vorba de o modificare semnificativă faţă de o propunere anterioară care prevedea că doar o majoritate de state membre UE poate opri o astfel de propunere venită de la Comisie.

Această propunere a revenit în atenție după reuniunea Consiliului Afaceri Generale care a avut loc luni, deși Polonia și Ungaria, state împotriva cărora instituțiile UE au activat articolul 7 din Tratatul UE privind respectarea statului de drept, resping categoric o astfel de propunere.

În ce privește România, țara noastră și-a prezentat luni liniile roșii în ce privește negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, însă a manifestat deschidere legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept.

Citiți și Klaus Iohannis, la Bruxelles: România susține legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, însă este destul de complicat de pus în practică

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

Continue Reading

Facebook

Defender Europe 20

Advertisement
Advertisement

Trending