Ministrul german de externe Annalena Baerbock a evidențiat importanța ajutorului acordat Ucrainei în războiul împotriva Rusiei, înaintea unei întâlniri a miniștrilor de externe din UE, care se desfășoară la Bruxelles, anunță DPA, citat de Agerpres.

Într-un editorial pentru publicația Frankfurter Allgemeine Zeitung, care a apărut în ediţia online duminică, Baerbock a făcut trimitere la ”oboseala” din Europa privind sprijinirea Ucrainei, care a început să domine discuțiile, în vreme ce unii se întreabă dacă nu cumva acest ajutor se apropie încet-încet de sfârșit.

”Nu susţinem Ucraina doar din loialitate faţă de un prieten”, spune ea. ”O sprijinim ca ea să-şi poată elibera poporul de iad. Şi pentru că este în interesul nostru de securitate”, adaugă Baerbock.

”Bărbaţii şi femeile curajoase din Ucraina” sunt cei care au împiedicat războiul să se extindă în alte ţări europene, cum ar fi Republica Moldova, afirmă ministrul de externe german. Afirmaţia că sprijinul internaţional a fost ineficient este falsă, consideră ea.

Apelul ministrului german de externe pare să fie îndreptat spre Ungaria. Liderul de la Budapesta i-a scris președintelui Consiliului European, Charles Michel, pentru a-l îndemna să elimine de pe agenda discuțiilor prilejuite de summitul șefilor de stat sau de guvern tema referitoare la deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și cea care face trimitere la sprjinul financiar de 50 de miliarde de euro destinat Kievului, pentru ambele fiind nevoie de unanimitate, doar că Viktor Orban pare pregătit să năruie intenția UE de a face noi pași pentru extindere și de a continua sprjinul pentru Ucraina, fapt ce a atras revolta Germaniei, exprimată prin vocea ministrului de externe Annalena Baerbock.

Din dorința de a ridica opoziția lui Orban, președintele francez l-a primit pe acesta la Paris pentru discuții, iar țările membre UE au au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, așteptându-se ca executivul european să decidă deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta.

Șefii de stat sau de guvern se reunesc în perioada 14-15 decembrie la Bruxelles pentru a discuta, printre altele, despre politica de extindere a UE, în speță deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, dar și pentru a aborda chestiunile legate de sprijinul pe termen lung pentru Ucraina prin pachetul de 50 de miliarde de euro, care cuprinde granturi și împrumuturi în condiții avantajoase ce ar urma să fie acordate, dacă trece de votul liderilor europeni, începând cu anul 2024, timp de trei ani.

Reuniunea miniștrilor de externe din U prefațează acest summit care se anunță unul agitat. 

Ministrul de externe Luminița Odobescu participă luni la  reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE), care va avea loc la Bruxelles.

Conform unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, agenda reuniunii va include agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Israel și din Fâșia Gaza, respectiv regiunea Sahel.

În marja reuniunii CAE, a avut loc un mic-dejun informal cu ministrul armean de externe, Ararat Mirzoyan, precum și o reuniune informală cu reprezentanta opoziției belaruse, Svetlana Tihanovskaia.

”Schimb fructuos de opinii cu liderul opoziției din Belarus, Tihanovskaia. Am reafirmat angajamentul României de a sprijini constat societatea civilă și forțele democratice din Belarus. România va sprijini Belarus în construirea unei căi democratice cu o conducere democratică aleasă și o societatea civilă liberă”, a menționat Odobescu într-un mesaj publicat pe platforma X.

Fruitful exchange with BY opposition leader @Tsihanouskaya. I reaffirmed 🇷🇴s commitment to constantly support BY civil society & democratic forces. 🇷🇴 will support BY in building a democratic path w/ a democratic elected leadership & a free civil society. https://t.co/zQWh6jPdWh

— Luminita Odobescu (@Odobes1Luminita) December 10, 2023

De asemenea, în continuarea reuniunii CAE va avea loc și reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic.

Cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, miniștrii vor avea un schimb de opinii cu omologul ucrainean, Dmytro Kuleba, care va informa asupra evoluțiilor recente din teren. Totodată, miniștrii europeni de externe vor aborda sprijinul UE pe termen lung pentru Ucraina.

Referitor la situația din Israel și din Fâșia Gaza, oficialii europeni vor aborda ultimele evoluții de securitate și vor avea un schimb de opinii privind posibile măsuri ale UE în actualul context, vizând evitarea escaladării conflictului.

În ceea ce privește regiunea Sahel, schimbul de opinii va avea loc în continuarea discuției de la Consiliul European din octombrie 2023 și se va urmări identificarea modalităților de adaptare a acțiunii și instrumentelor UE la evoluțiile din regiune, inclusiv în ceea ce privește angajamentele pe linie de Politică Externă și de Securitate Comună (PSAC).

Uniunea Europeană a convenit vineri asupra unei legislaţii fără precedent la nivel global pentru a reglementa inteligenţa artificială (IA), după trei zile de negocieri intense între statele membre, conduse de președinția spaniolă a Consiliului, şi Parlamentul European, condus de echipa de negociere din care a făcut parte și eurodeputatul român Dragoș Tudorache, în calitate de co-raportor. S-a ajuns astfel la un “acord politic”, salutat de Comisia Europeană, cu privire la un text ce ar trebui să promoveze inovarea în Europa, limitând în acelaşi timp posibilele abuzuri ale acestor tehnologii foarte avansate.

În urma unor discuții “maraton” de trei zile, președinția Consiliului și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la propunerea privind normele armonizate în materie de inteligență artificială (IA), așa-numita lege privind inteligența artificială, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Proiectul de regulament vizează să garanteze că sistemele de inteligență artificială introduse pe piața europeană și utilizate în UE sunt sigure și respectă drepturile fundamentale și valorile UE.

De asemenea, această propunere de referință are ca scop stimularea investițiilor și a inovării în materie de IA în Europa.

“‘Istoric! UE devine primul continent care stabilește reguli clare pentru utilizarea IA. Legea privind inteligenta artificială este mult mai mult decât o carte de reguli – este o rampă de lansare pentru întreprinderile nou-înființate și cercetătorii din UE pentru a conduce cursa globală a inteligenței artificiale” a salutat comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, cel care se află la originea proiectului prezentat în aprilie 2021.

De atunci, discuţiile s-au prelungit. Ultima rundă de negocieri, începută miercuri după-amiază, a durat aproape 35 de ore.

Historic!

The EU becomes the very first continent to set clear rules for the use of AI 🇪🇺

The #AIAct is much more than a rulebook — it’s a launchpad for EU startups and researchers to lead the global AI race.

The best is yet to come! 👍 pic.twitter.com/W9rths31MU

— Thierry Breton (@ThierryBreton) December 8, 2023

Legea privind IA este o inițiativă legislativă emblematică, cu potențialul de a promova dezvoltarea și adoptarea unei IA sigure și demne de încredere pe piața unică a UE, atât de către actorii publici, cât și de către cei privați.

“Legea UE privind inteligența artificială este primul cadru juridic cuprinzător privind inteligența artificială la nivel mondial. Așadar, acesta este un moment istoric. Actul privind IA transpune valorile europene într-o nouă eră. Un angajament pe care ni l-am asumat în orientările noastre politice pentru acest mandat al Comisiei – și l-am îndeplinit”, a transmis și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ideea principală este de a reglementa IA pe baza capacității acesteia de a cauza prejudicii societății, urmând o abordare “bazată pe riscuri”: cu cât riscul este mai mare, cu atât mai stricte sunt normele.

Fiind prima propunere legislativă de acest tip din lume, aceasta poate stabili un standard global pentru reglementarea IA în alte jurisdicții, la fel cum a făcut-o GDPR, promovând astfel abordarea europeană a reglementării tehnologiilor pe plan mondial.

Principalele elemente ale acordului provizoriu

Comparativ cu propunerea inițială a Comisiei, principalele elemente noi ale acordului provizoriu pot fi rezumate după cum urmează:

– norme privind modelele de inteligență artificială de uz general cu impact ridicat, care pot cauza riscuri sistemice în viitor, precum și privind sistemele de inteligență artificială cu risc ridicat;

– un sistem revizuit de guvernanță cu anumite competențe de aplicare la nivelul UE;

– extinderea listei de interdicții, dar cu posibilitatea de a utiliza identificarea biometrică la distanță de către autoritățile de aplicare a legii în spațiile publice, sub rezerva unor măsuri de protecție;

– o mai bună protecție a drepturilor, prin obligația pentru cei care utilizează sisteme de inteligență artificială cu risc ridicat de a efectua o evaluare a impactului asupra drepturilor fundamentale înainte de a pune în funcțiune un sistem de inteligență artificială.

Măsuri de sprijinire a inovării și a IMM-urilor

Deputații europeni au dorit să se asigure că întreprinderile, în special IMM-urile, pot dezvolta soluții de inteligență artificială fără o presiune nejustificată din partea giganților industriali care controlează lanțul valoric. În acest scop, acordul promovează așa-numitele sandbox-uri de reglementare și testele în lumea reală, stabilite de autoritățile naționale pentru a dezvolta și antrena IA inovatoare înainte de introducerea pe piață.

“Legea privind IA stabilește norme pentru modelele mari și puternice de IA, asigurându-se că acestea nu prezintă riscuri sistemice pentru Uniune și oferă garanții puternice pentru cetățenii și democrațiile noastre împotriva oricăror abuzuri ale tehnologiei din partea autorităților publice. Ea protejează IMM-urile noastre, ne consolidează capacitatea de a inova și de a fi lideri în domeniul IA și protejează sectoarele vulnerabile ale economiei noastre”, a subliniat și europarlamentarul Dragoș Tudorache.

Sancțiuni și intrarea în vigoare

Nerespectarea normelor poate duce la amenzi cuprinse între 35 de milioane de euro sau 7 % din cifra de afaceri globală și 7,5 milioane de euro sau 1,5 % din cifra de afaceri, în funcție de încălcare și de mărimea întreprinderii.

Acordul de compromis precizează, de asemenea, că o persoană fizică sau juridică poate depune o plângere la autoritatea relevantă de supraveghere a pieței cu privire la nerespectarea legii privind IA și se poate aștepta ca o astfel de plângere să fie tratată în conformitate cu procedurile specifice ale autorității respective.

Textul convenit va trebui acum să fie adoptat în mod oficial atât de Parlament, cât și de Consiliu pentru a deveni legislație UE. Comisiile pentru piața internă și pentru libertăți civile ale Parlamentului European vor vota asupra acordului în cadrul unei reuniuni viitoare.