Consiliul Uniunii Europene a făcut luni un pas important în direcția consolidării competitivității europene, prin aprobarea de către reprezentanții statelor membre (Coreper) a poziției oficiale asupra uneia dintre propunerile legislative cheie din Pachetul Omnibus. Propunerea vizează simplificarea regulilor UE pentru a mobiliza aproximativ 50 miliarde de euro în investiții publice și private suplimentare în sprijinul unor politici esențiale, precum Busola pentru Competitivitate, Pactul pentru o Industrie Curată, politica industrială de apărare și mobilitatea militară.

„Simplificarea legislației existente este indispensabilă pentru consolidarea competitivității UE. În vremurile tulburi pe care le trăim, acordul de astăzi din Consiliu este un prim pas spre deblocarea unor oportunități suplimentare de investiții care ne vor întări cu siguranță poziția economică pe scena globală”, a declarat Adam Szłapka, ministrul pentru Afaceri Europene al Poloniei.

Propunerea face parte din Pachetul Omnibus prezentat de Comisia Europeană la finalul lunii februarie 2025, care are ca scop reducerea poverii administrative și îmbunătățirea cadrului de reglementare în domeniul sustenabilității și investițiilor.

Modificările aduse Regulamentului InvestEU includ:

• creșterea dimensiunii garanției oferite de UE;

• facilitarea combinării garanției InvestEU cu resurse neutilizate din trei programe existente: Fondul European pentru Investiții Strategice (EFSI), instrumentul de datorie al Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF) și instrumentul „InnovFin” pentru cercetare și inovare;

• sporirea atractivității compartimentului pentru statele membre din cadrul InvestEU;

• reducerea cerințelor de raportare, în special pentru IMM-uri.

După aprobarea mandatului de negociere în Coreper, Președinția poloneză a Consiliului UE este autorizată să înceapă negocierile interinstituționale (triloguri) cu Parlamentul European, în vederea ajungerii la un acord provizoriu asupra propunerii.

Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a participat luni la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE care s-a desfășurat la Luxemburg, transmite MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Miniștrii au avut discuții privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, evoluțiile din Orientul Mijlociu și Siria, relațiile UE-Africa, precum și Balcanii de Vest. La punctul afaceri curente au fost discutate relațiile Armenia – Azerbaidjan.

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei

Cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul român de externe a reiterat sprijinul ferm pentru o pace justă și durabilă, susținută de garanții de securitate solide, cu sprijinul SUA și cu implicarea statelor europene. A subliniat necesitatea continuării și consolidării sprijinului multidimensional pentru Ucraina, exprimând susținere pentru inițiativa Înaltului Reprezentant Kallas de sprijin militar pentru Ucraina. Șeful diplomației române a pledat atât pentru continuarea presiunii asupra Rusiei prin adoptarea unui nou pachet de măsuri restrictive, cât și pentru consolidarea regimului de sancțiuni privind acțiunile hibride ale Rusiei.

De asemenea, a reiterat sprijinul pentru avansarea negocierilor de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova la UE în timpul Președinției poloneze a Consiliului UE.

Situația din Orientul Mijlociu

Referitor la situația din Orientul Mijlociu, ministrul Emil Hurezeanu a exprimat îngrijorare cu privire la deteriorarea situației umanitare din Gaza și a subliniat importanța continuării negocierilor în vederea implementării integrale a acordului de încetare a focului în Fâșia Gaza. A menționat, de asemenea, rolul important al României în operațiunile de evacuare medicală din Gaza, în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă a UE, și tratarea în spitalele românești a unor pacienți pediatrici palestinieni. Ministrul a reiterat susținerea pentru soluția celor două state, ca singură opțiune durabilă pentru rezolvarea conflictului și a salutat inițiativa arabă cu privire la reconstrucția în Fâșia Gaza și identificarea unei soluții de securitate regionale.

Relațiile UE-Africa  

Discuția privind relațiile UE-Africa a avut loc în pregătirea reuniunii ministeriale Uniunea Europeană-Uniunea Africană, care se va desfășura la Bruxelles, la 21 mai 2025. Miniștrii de externe au evidențiat importanța parteneriatului UE-Africa, apreciind că viitoarea reuniune ministerială va oferi oportunitatea ca, în actualul context politic, UE să fie percepută drept un partener de încredere și predictibil. Totodată, va fi un bun prilej pentru reafirmarea angajamentului comun pentru multilateralism și ordinea internațională bază pe reguli, Carta ONU și principiile suveranității și integrității teritoriale.

Balcanii de Vest

Cu privire la Balcanii de Vest, miniștrii europeni de externe au exprimat îngrijorarea cu privire la contextul regional marcat de instabilitate și au subliniat necesitatea unui mesaj coerent din partea UE și a partenerilor internaționali. A fost evidențiată importanța strategică a politicii de extindere a UE, precum și necesitatea consolidării comunicării strategice pentru combaterea amenințărilor hibride și a dezinformării în regiune. De asemenea, miniștrii au subliniat importanța alinierii complete a partenerilor din Balcani la Politica Externă și de Securitate Comună a UE pentru a pune în practică valorile europene.

Dialogul Politic la nivel înalt UE-Palestina

În marja CAE, ministrul afacerilor externe a participat la Dialogul Politic la nivel înalt UE-Palestina, găzduit în Luxemburg. În cadrul intervenției sale, ministrul Emil Hurezeanu a subliniat sprijinul României pentru implementarea integrală a acordului de încetare a focului în Fâșia Gaza, eliberarea imediată a tuturor ostaticilor și reluarea rapidă a accesului asistenței umanitare pentru populația civilă. Ministrul român a reiterat disponibilitatea țării noastre pentru continuarea evacuărilor medicale din Fâșia Gaza, în vederea asigurării unui tratament adecvat civililor aflați în situații critice. În plan regional, a fost reiterat angajamentul ferm al României în sprijinul unei reglementări negociate a conflictului palestiniano-israelian, în baza soluției celor două state, care să coexiste în pace și securitate.

Reuniunea informală organizată de Înaltul Reprezentant Kaja Kallas

Totodată, în data de 13 aprilie, ministrul român al afacerilor externe a participat la reuniunea informală organizată de ÎR/VP Kaja Kallas cu partenerii din Balcanii de Vest. Discuțiile s-au axat pe modalitățile de întărire a cooperării dintre UE și Balcanii de Vest, în special în domeniul securității, mai ales în contextul geopolitic complex actual, de la nivel regional și global. Ministrul Hurezeanu a reiterat angajamentul puternic al României față de perspectiva europeană a Balcanilor de Vest, alături de cea a Republicii Moldova și Ucrainei, și a reiterat disponibilitatea de a oferi expertiză în procesul de pregătire. Totodată, ministrul român s-a referit la importanța menținerii unui mediu de securitate stabil în regiune și a reamintit de contribuția consistentă oferită de România în acest context, prin participarea cu trupe și tehnică militară la misiunile KFOR și EUFOR-Althea, la aceasta din urmă România asigurând comanda forțelor începând cu ianuarie 2025.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat oficial luni o nouă directivă menită să reducă birocrația pentru companii, amânând cu până la doi ani termenele pentru aplicarea unor cerințe de raportare și diligență corporativă în domeniul sustenabilității.

Noua reglementare, cunoscută sub numele de directiva “Stop-the-clock” face parte din pachetul „Omnibus I” lansat de Comisia Europeană în februarie 2025, care urmărește simplificarea legislației UE în domeniul sustenabilității. Decizia de simplificare, cerută la cel mai înalt nivel european, vine pe fondul preocupărilor din partea mediului de afaceri cu privire la complexitatea noilor reguli și impactul lor asupra competitivității europene.

“Astăzi ne-am onorat promisiunea privind simplificarea legilor UE. Adoptarea rapidă a acestei directive este un prim pas important către reducerea birocrației, oferirea de certitudine juridică companiilor noastre și creșterea competitivității UE”, a declarat Adam Szłapka, ministrul pentru Uniunea Europeană al Poloniei, țara care deține președinția semestrială a Consiliului UE, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ce prevede noua directivă

Concret, măsurile adoptate includ:

• Amânarea cu doi ani a intrării în vigoare a cerințelor din Directiva privind Raportarea Corporativă de Sustenabilitate (CSRD) pentru companiile mari care nu au început raportarea și pentru IMM-urile listate;

• Amânarea cu un an a termenului de transpunere și a primei faze de aplicare a Directivei privind Diligența Corporativă de Sustenabilitate (CSDDD), care se referă în special la cele mai mari companii.

Obiectivul este de a acorda timp suplimentar atât co-legislatorilor europeni, cât și companiilor vizate, pentru a se adapta și pentru a permite adoptarea unor modificări substanțiale la legislația existentă.

În urma adoptării, actul legislativ va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare în ziua următoare publicării. Statele membre trebuie să transpună această directivă în legislația lor națională până la 31 decembrie 2025.

O simplificare cerută la cel mai înalt nivel

Directiva vine ca răspuns la solicitările formulate de liderii europeni.

În octombrie 2024, Consiliul European a cerut tuturor instituțiilor UE, statelor membre și părților interesate, ca prioritate, să avanseze lucrările, în special ca răspuns la provocările identificate în rapoartele realizate de Enrico Letta (“Mult mai mult decât o piață”) și Mario Draghi (“Viitorul competitivității europene”).

Declarația de la Budapesta din 8 noiembrie 2024 a cerut ulterior “lansarea unei revoluții a simplificării”, prin asigurarea unui cadru de reglementare clar, simplu și inteligent pentru afaceri și reducerea drastică a sarcinilor administrative, de reglementare și de raportare, în special pentru IMM-uri.

La 26 februarie 2025, ca urmare a apelului liderilor UE, Comisia a prezentat două pachete “Omnibus”, cu scopul de a simplifica legislația existentă în domeniile sustenabilității și investițiilor, respectiv.

La 20 martie 2025, liderii au cerut instituțiilor co-legislatoare să avanseze lucrările privind aceste pachete de simplificare Omnibus ca o chestiune de prioritate și cu un nivel ridicat de ambiție, în vederea finalizării lor cât mai curând posibil în 2025. Cu această ocazie, Consiliul European a cerut în mod specific co-legislatorilor să adopte mecanismul “Stop the clock” fără întârziere și cel târziu până în iunie 2025.