Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE dă undă verde planului de redresare și reziliență al Maltei, prin care țara va primi 316,4 milioane de euro

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Miniștrii economiei și finanțelor au adoptat marți o decizie de punere în aplicare a Consiliului privind aprobarea planului de redresare și reziliență pentru Malta. Această decizie reprezintă ultima etapă pentru Malta în vederea accesării fondului de redresare al UE, potrivit comunicatului oficial. 

Planul național al Maltei contribuie la obiectivul general al Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) de a pregăti mai bine economia Europei pentru provocările prezente și viitoare. Cele 672,5 miliarde EUR (la prețurile din 2018) ale mecanismului sunt menite să propulseze redresarea UE în urma consecințelor pandemiei de COVID-19 și să sprijine tranziția energetică și ecologică a economiei europene.

„Am deosebita plăcere de a transmite vestea bună că am adoptat astăzi planul de redresare și reziliență al Maltei. Punând un accent puternic pe obiectivele climatice și digitale, planul așază Malta pe calea cea bună către o economie mai durabilă și mai rezilientă. Până acum am adoptat 19 planuri și sunt încrezător că vor urma și altele în curând. Printr-o utilizare cât mai bună posibil a acestor resurse fără precedent ale fondului de redresare al UE, statele membre pot îmbunătăți situația generală din Europa, precum și poziția acesteia pe scena mondială”, a transmis Andrej Šircelj, ministrul de finanțe al Sloveniei. 

Comisia Europeană a adoptat pe 16 septembrie o evaluare pozitivă a planului de Redresare și Reziliență al Maltei, acesta fiind un pas important pentru ca UE să plătească 316,4 milioane EUR sub formă de granturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). Această finanțare va sprijini punerea în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă prezentate în planul de redresare și reziliență al Maltei. Aceasta va permite Maltei să iasă mai puternică din pandemia COVID-19.

Planul Maltei a fost primul plan aprobat de Comisia Europeană în septembrie, după vacanța instituțională din august. 

Reformele și investițiile prezentate în planul de redresare al Maltei se axează pe eforturile verzi și digitale, pe potențialul de creștere și pe reziliența sanitară și instituțională. Cu 57% din alocarea sa totală dedicată obiectivelor climatice, planul va contribui la obiectivele privind transportul durabil prin finanțarea unui nou punct de debarcare pentru feriboturi și prin asigurarea transportului public gratuit pentru o gamă mai largă de cetățeni. Malta intenționează, de asemenea, să renoveze o serie de clădiri pentru a le face mai eficiente din punct de vedere energetic și să-și îmbunătățească sistemul de gestionare a deșeurilor.

În plus, 26% din alocarea totală a planului va finanța măsuri de sprijinire a digitalizării administrației publice, sectorului sănătății și sistemului de justiție. Alte îmbunătățiri în aceste domenii includ consolidarea sistemului judiciar pentru a intensifica eforturile de combatere a corupției și a spălării banilor, precum și investiția într-un centru de sânge, țesuturi și celule pentru a spori reziliența sistemului de sănătate. În plus, o serie de măsuri au scopul de a preveni părăsirea timpurie a școlii și de a contribui la perfecționarea și recalificarea adulților.

Statele membre pot solicita plata contribuției financiare de două ori pe an și vor primi fondurile dacă au îndeplinit jaloanele și țintele stabilite în planurile lor naționale. Pentru a permite un răspuns rapid la criza provocată de pandemie, o parte mai mare a sprijinului financiar al UE ar trebui să ajungă la statele membre până la sfârșitul anului 2022.

Citiți și: Radiografia PNRR-urilor țărilor UE. În ce etapă a circuitului de aprobare se află cel al României și ce state au pornit deja pe calea redresării cu ajutorul fondurilor NextGenerationEU

Toate statele membre, cu excepția Bulgariei și a Țărilor de Jos, și-au prezentat planurile naționale de redresare și de reziliență (PNRR). Până în acest moment, Executivul European a aprobat 21 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia, Malta, România și Finlanda.

Deciziile privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulieCID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, iar pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie

 

CONSILIUL UE

EPSCO: Miniștrii sănătății au adoptat 4 domenii prioritare privind consolidarea UE a Sănătății: Accesul la medicamente și combaterea cancerului, printre priorități

Published

on

Miniștrii sănătății statelor membre UE s-au reunit ieri la Bruxelles în cadrul reuniunii EPSCO unde au făcut un schimb de opinii cu privire la răspunsurile actuale și viitoare la pandemia COVID-19 și au aprobat concluziile privind consolidarea Uniunii Europene a Sănătății, se arată în comunicatul oficial.

COVID-19 și varainta Omicron 

Aceștia au subliniat necesitatea unei abordări comune privind valabilitatea certificatelor de vaccinare COVID-19 în vederea administrării dozelor de rapel, desfășurarea vaccinurilor de rapel, a vaccinărilor pentru adulți și pediatrice și a achiziționării de produse terapeutice COVID-19.

Miniștrii au reiterat importanța continuării cooperării și a schimbului de opinii privind combaterea COVID-19 și a continuării discuțiilor privind vaccinarea în general, vaccinurile de rapel și copiii. Mulți au evidențiat importanța combaterii ezitării în materie de vaccinare, deoarece vaccinarea este cea mai bună modalitate de a proteja cetățenii UE.

Unele țări au subliniat, de asemenea, necesitatea de a intensifica testarea și secvențierea, în special având în vedere Omicron și posibilele noi variante. Achiziționarea în comun de produse terapeutice la nivelul UE a fost, de asemenea, salutată de multe state membre.

Consolidarea Uniunii Europene a Sănătății

Pandemia COVID-19 a subliniat necesitatea ca UE și statele sale membre să fie pregătite pentru urgențe sanitare și să se coordoneze mai bine atunci când se confruntă cu o criză sanitară transfrontalieră.

În concluziile sale privind consolidarea Uniunii Europene a Sănătății, pe care miniștrii le-au aprobat ieri, Consiliul subliniază necesitatea unor investiții strategice în sistemele de sănătate și a unei mai bune colaborări la nivel intern și cu alte țări.

Deși sistemele europene de sănătate, aflate sub presiunea enormă a pandemiei COVID-19, și-au demonstrat capacitatea de inovare, UE dorește totuși să se bazeze pe lecțiile învățate în timpul crizei și să creeze condiții mai bune pentru a răspunde la provocările viitoare (cum ar fi creșterea rezistenței antimicrobiene).

Concluziile evidențiază patru domenii principale ca fiind prioritare pentru consolidarea Uniunii Europene a Sănătății: soluții inovatoare pentru sisteme de sănătate reziliente, accesibilitatea și disponibilitatea medicamentelor și a dispozitivelor medicale, sănătatea globală, precum și combaterea cancerului.

De asemenea, Președinția slovenă a Consiliului UE a informat miniștrii cu privire la încheierea cu succes a negocierilor privind două propuneri legislative pentru a construi această Uniune Europeană a Sănătății:

  1. un rol consolidat al Agenției Europene pentru Medicamente în pregătirea și gestionarea crizelor pentru medicamente și dispozitive medicale.
  2. un mandat actualizat pentru ECDC pentru a consolida activitatea ECDC în domeniul supravegherii, al avertizării timpurii, al pregătirii și al reacției.

HERA și cotramăsurile medicale

HERA este completată de o propunere de regulament a Consiliului privind cadrul de urgență în ceea ce privește contramăsurile medicale. Acesta va institui, printre altele, un cadru pentru asigurarea disponibilității contramăsurilor medicale relevante în caz de criză în cazul unei situații de urgență în materie de sănătate publică, monitorizarea lanțului de aprovizionare și finanțarea de urgență.

În perioada premergătoare Consiliului EPSCO, Președinția slovenă a Consiliului UE a organizat numeroase reuniuni privind proiectul de lege la nivel tehnic și a prezentat mai multe propuneri de compromis. În cadrul schimbului de opinii, mulți miniștri au făcut referire la învățămintele desprinse din pandemia în curs și la necesitatea de a reacționa rapid și colectiv pentru a proteja cetățenii UE. Achiziționarea în comun a vaccinurilor COVID-19 a fost lăudată ca fiind o etapă de succes în acest context.

În vederea încheierii discuțiilor privind propunerea de regulament a Consiliului, delegațiile au subliniat:

  • necesitatea unor capacități de reacție comune la nivelul UE pentru a asigura disponibilitatea cât mai rapidă a unor contramăsuri medicale suficiente, sigure, eficace și accesibile în cazul unei crize de sănătate publică.
  • importanța cooperării cu autoritățile din afara UE, întrucât un răspuns eficient la amenințările la adresa sănătății nu se poate limita la acțiunea UE
  • rolul autonomiei UE în ceea ce privește achiziționarea de contramăsuri medicale și implicarea instalațiilor de producție, a cunoștințelor și a resurselor din întreaga UE
  • un rol adecvat pentru statele membre în guvernanța HERA și relevanța de a avea structuri viabile

Citiți și: Ministrul sănătății, Alexandru Rafila, mesaj de la Bruxelles: Colaborarea UE-OMS, esențială în contextul amenințărilor de sănătate publică

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul sănătății, Alexandru Rafila, mesaj de la Bruxelles: Colaborarea UE-OMS, esențială în contextul amenințărilor de sănătate publică 

Published

on

© Print screen live video

Ministrul sănătății, Alexandrul Rafila, participă astăzi la prima sa reuniune EPSCO, iar cu acest prilej a reiterat importanța promovării multilateralismului de către Uniunea Europeană în contextul prevenirii și gestionării crizelor sanitare.

„Cred că este extrem de important ca la nivelul UE să existe în mod evident o structură care să coordoneze capacitatea de intervenție și de răspuns la amenințări în ceea ce privește sănătatea publică. Cu siguranță vom sprijini o astfel de structură, dar trebuie să existe echilibru just între o astfel de structură și rolul statelor membre în a modula capacitatea de răspuns, pentru că nu trebuie în niciun caz ignorate competențele naționale în ceea ce privește răspunsul la această pandemie”, a transmis Alexandru Rafila în discursul său.

Oficialul român a transmis omologilor săi europeni că România va susține o structură la nivelul UE care să coordoneze capacitatea de intervenție și de răspuns la amenințări în ceea ce privește sănătatea publică, doar că această structură nu trebuie să submineze competențele naționale, nu trebuie să afecteze reziliența internă a statelor membre și cel mai mai important, trebuie să aibă în vedere colaborarea cu alte organizații internaționale. 

Mai mult, credem că trebuie să existe o strânsă colaborare și cu alte organizații din afara Uniunii Europene, pentru că aceste amenințări de sănătate publică nu se opresc la granițele UE și se pot întâmpla la nivel regional sau chiar la nivel global și este importantă colaborarea unei astfel de structuri cu biroul regional OMS pentru Europa sau chiar cu OMS. Nu putem să avem un răspuns suficient de eficient dacă ne vom rezuma exclusiv la UE. Înțelegem urgența și nevoie de a putea să oferim statelor membre resursele necesare într-un mod organizat și coerent, dar acest lucru trebuie făcut în concordanță cu principiile care asigură și reziliență internă a fiecăruia dintre statele membre”, a conchis ministrul român în intervenția sa.

Reamintim că Prof. dr. Alexandru Rafila este expert OMS, NATO şi al Comisiei Europene.

A deţinut funcţia de membru în Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (2014-2017) şi a reprezentat România în comitetul director al ECDC (2009-2014). Recent a fost ales de către OMS să reprezinte România în comitetul de conducere al acestei organizaţii.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE militează pentru eliminarea diferențelor salariale dintre femei și bărbați. Ce vor trebui să facă angajatorii

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană-Zaim Diana

Consiliul a convenit ieri asupra poziției sale cu privire la un proiect de act legislativ privind transparența salarială, care va contribui la combaterea discriminării salariale existente la locul de muncă și la eliminarea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați, se arată în comunicatul oficial al Consiliului UE.

Propunerea legislativă urmărește să permită lucrătorilor să își exercite dreptul la remunerație egală pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de valoare egală între bărbați și femei, prin intermediul unui set de măsuri obligatorii privind transparența salarială.

„Pur și simplu nu există nicio justificare că femeile câștigă mult mai puțin decât colegii lor. Prin acordul la care s-a ajuns astăzi în cadrul Consiliului, UE face un pas important în direcția combaterii discriminării salariale și în direcția eliminării diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați”, a declarat Janez Cigler Kralj, ministrul muncii, familiei, afacerilor sociale și egalității de șanse.

  • Statele membre au convenit că angajatorii trebuie să se asigure că angajații lor au acces la criteriile – obiective și neutre din punctul de vedere al genului – utilizate pentru a defini remunerația și evoluția carierei lor.

În conformitate cu legislațiile și practicile naționale, lucrătorii și reprezentanții acestora au dreptul de a solicita și de a primi informații cu privire la nivelul individual de remunerare și la nivelurile medii de remunerare pentru lucrătorii care prestează aceeași muncă sau o muncă de valoare egală, defalcate în funcție de gen.

  • Angajatorii trebuie, de asemenea, să indice nivelul sau intervalul inițial al remunerației care urmează să fie plătită viitorilor lucrători – fie în anunț, fie înainte de încheierea contractului de muncă.

Angajatorii cu cel puțin 250 de angajați trebuie să furnizeze anual informații precum diferența de remunerare dintre lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin din organizația lor.

Angajatorii trebuie să comunice aceste informații autorității lor naționale competente și, de asemenea, să le pună la dispoziția publicului. În plus, aceștia trebuie să furnizeze aceste informații lucrătorilor și reprezentanților acestora.

În cazurile în care această raportare a remunerațiilor demonstrează o diferență de cel puțin 5% în ceea ce privește nivelul mediu de remunerare între lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin, iar angajatorul nu a justificat această diferență prin criterii obiective și neutre din punctul de vedere al genului, angajatorii cu cel puțin 250 de lucrători vor trebui să efectueze o evaluare comună a remunerațiilor în cooperare cu reprezentanții lucrătorilor lor.

Statele membre trebuie să se asigure că sunt instituite proceduri judiciare pentru lucrătorii care se consideră lezați de neaplicarea principiului egalității de remunerare. De asemenea, acestea trebuie să stabilească norme privind sancțiunile, care pot include amenzi, în cazul în care întreprinderile încalcă drepturi și obligații legate de principiul egalității de remunerare.


Propunerea de directivă a fost prezentată de Comisia Europeană la 4 martie 2021. Încă din iunie 2019, Consiliul invitase Comisia să ia măsuri pentru a îmbunătăți transparența salarială.

Citiți și: Comisia Europeană dorește consolidarea egalității de remunerare între femei și bărbați: Diferențele salariale pentru aceeași muncă sunt în continuare mari

Dreptul la remunerație egală între femei și bărbați pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de valoare egală este consacrat în Tratatul de la Roma și a fost detaliat în texte legislative suplimentare. În pofida acestui cadru juridic, punerea efectivă în aplicare și asigurarea respectării în practică a acestui principiu rămân o provocare în UE.

Diferența de remunerare dintre femei și bărbați în UE se situează în jur de 14%; aceasta înseamnă că femeile câștigă în medie cu 14% mai puțin decât bărbații pe oră. Există o serie de inegalități care stau la baza acestei diferențe de remunerare. Femeile sunt suprareprezentate în sectoare relativ slab remunerate, cum ar fi îngrijirea și educația, așa-numitul „plafon de sticlă” conduce la subreprezentarea lor în pozițiile de conducere și, în unele cazuri, femeile câștigă mai puțin decât bărbații pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de valoare egală.

În urma acordului dintre statele membre, Consiliul poate începe negocierile cu Parlamentul European – după ce își va adopta propria poziție cu privire la dosar – pentru a conveni asupra unui text final.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Angela Merkel, un cancelar creștin-democrat care a condus Germania cu determinare și fermitate

U.E.3 hours ago

IMAGINEA ZILEI în Europa. Fostul cancelar al Germaniei Angela Merkel i-a predat ștafeta lui Olaf Scholz și se retrage din politică

CHINA4 hours ago

UE reacționează în cazul tensiunilor comerciale dintre China și Lituania: Suntem pregătiți să ne opunem măsurilor coercitive îndreptate împotriva oricărui stat membru

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Maia Sandu își exprimă “recunoștința profundă” față de Angela Merkel: Este politicianul-model care a dat tonul politicii europene și a fost prietenul R. Moldova

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană oferă acces deschis la soluțiile sale de software în beneficiul întreprinderilor, al inovatorilor și al domeniilor de interes public

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu ambasadorii statelor membre la București: Reiterez sprijinul puternic al României pentru parcursul european al Republicii Moldova

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Lideri din întreaga lume l-au felicitat pe Olaf Scholz după alegerea sa în funcția de cancelar al Germaniei

U.E.5 hours ago

Președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier îl îndeamnă pe noul cancelar Olaf Scholz ”să își ia în serios marea responsabilitate care atârnă pe umerii” săi în combaterea pandemiei

U.E.5 hours ago

Emmanuel Macron îl primește vineri la Paris pe Olaf Scholz, în prima vizită externă a noului cancelar german: Să scriem împreună cooperarea franco-germană pentru Europa

Alin Mituța6 hours ago

Europarlamentarul Alin Mituța: Românii trebuie să aibă acces la servicii de sănătate la același nivel cu ceilalți europeni

SUA9 hours ago

UE-SUA lansează un dialog comun privind politica de concurență în domeniul tehnologiei

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 week ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

Team2Share

Trending