Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE dă undă verde planului de redresare și reziliență al Maltei, prin care țara va primi 316,4 milioane de euro

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Miniștrii economiei și finanțelor au adoptat marți o decizie de punere în aplicare a Consiliului privind aprobarea planului de redresare și reziliență pentru Malta. Această decizie reprezintă ultima etapă pentru Malta în vederea accesării fondului de redresare al UE, potrivit comunicatului oficial. 

Planul național al Maltei contribuie la obiectivul general al Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) de a pregăti mai bine economia Europei pentru provocările prezente și viitoare. Cele 672,5 miliarde EUR (la prețurile din 2018) ale mecanismului sunt menite să propulseze redresarea UE în urma consecințelor pandemiei de COVID-19 și să sprijine tranziția energetică și ecologică a economiei europene.

„Am deosebita plăcere de a transmite vestea bună că am adoptat astăzi planul de redresare și reziliență al Maltei. Punând un accent puternic pe obiectivele climatice și digitale, planul așază Malta pe calea cea bună către o economie mai durabilă și mai rezilientă. Până acum am adoptat 19 planuri și sunt încrezător că vor urma și altele în curând. Printr-o utilizare cât mai bună posibil a acestor resurse fără precedent ale fondului de redresare al UE, statele membre pot îmbunătăți situația generală din Europa, precum și poziția acesteia pe scena mondială”, a transmis Andrej Šircelj, ministrul de finanțe al Sloveniei. 

Comisia Europeană a adoptat pe 16 septembrie o evaluare pozitivă a planului de Redresare și Reziliență al Maltei, acesta fiind un pas important pentru ca UE să plătească 316,4 milioane EUR sub formă de granturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). Această finanțare va sprijini punerea în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă prezentate în planul de redresare și reziliență al Maltei. Aceasta va permite Maltei să iasă mai puternică din pandemia COVID-19.

Planul Maltei a fost primul plan aprobat de Comisia Europeană în septembrie, după vacanța instituțională din august. 

Reformele și investițiile prezentate în planul de redresare al Maltei se axează pe eforturile verzi și digitale, pe potențialul de creștere și pe reziliența sanitară și instituțională. Cu 57% din alocarea sa totală dedicată obiectivelor climatice, planul va contribui la obiectivele privind transportul durabil prin finanțarea unui nou punct de debarcare pentru feriboturi și prin asigurarea transportului public gratuit pentru o gamă mai largă de cetățeni. Malta intenționează, de asemenea, să renoveze o serie de clădiri pentru a le face mai eficiente din punct de vedere energetic și să-și îmbunătățească sistemul de gestionare a deșeurilor.

În plus, 26% din alocarea totală a planului va finanța măsuri de sprijinire a digitalizării administrației publice, sectorului sănătății și sistemului de justiție. Alte îmbunătățiri în aceste domenii includ consolidarea sistemului judiciar pentru a intensifica eforturile de combatere a corupției și a spălării banilor, precum și investiția într-un centru de sânge, țesuturi și celule pentru a spori reziliența sistemului de sănătate. În plus, o serie de măsuri au scopul de a preveni părăsirea timpurie a școlii și de a contribui la perfecționarea și recalificarea adulților.

Statele membre pot solicita plata contribuției financiare de două ori pe an și vor primi fondurile dacă au îndeplinit jaloanele și țintele stabilite în planurile lor naționale. Pentru a permite un răspuns rapid la criza provocată de pandemie, o parte mai mare a sprijinului financiar al UE ar trebui să ajungă la statele membre până la sfârșitul anului 2022.

Citiți și: Radiografia PNRR-urilor țărilor UE. În ce etapă a circuitului de aprobare se află cel al României și ce state au pornit deja pe calea redresării cu ajutorul fondurilor NextGenerationEU

Toate statele membre, cu excepția Bulgariei și a Țărilor de Jos, și-au prezentat planurile naționale de redresare și de reziliență (PNRR). Până în acest moment, Executivul European a aprobat 21 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia, Malta, România și Finlanda.

Deciziile privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulieCID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, iar pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie

 

CONSILIUL UE

Ministrul german de externe subliniază importanța continuării sprijinirii Ucrainei pentru a-și putea ”elibera poporul din iad”: Este în interesul nostru de securitate

Published

on

© European Union, 2022

Ministrul german de externe Annalena Baerbock a evidențiat importanța ajutorului acordat Ucrainei în războiul împotriva Rusiei, înaintea unei întâlniri a miniștrilor de externe din UE, care se desfășoară la Bruxelles, anunță DPA, citat de Agerpres.

Într-un editorial pentru publicația Frankfurter Allgemeine Zeitung, care a apărut în ediţia online duminică, Baerbock a făcut trimitere la ”oboseala” din Europa privind sprijinirea Ucrainei, care a început să domine discuțiile, în vreme ce unii se întreabă dacă nu cumva acest ajutor se apropie încet-încet de sfârșit.

”Nu susţinem Ucraina doar din loialitate faţă de un prieten”, spune ea. ”O sprijinim ca ea să-şi poată elibera poporul de iad. Şi pentru că este în interesul nostru de securitate”, adaugă Baerbock.

”Bărbaţii şi femeile curajoase din Ucraina” sunt cei care au împiedicat războiul să se extindă în alte ţări europene, cum ar fi Republica Moldova, afirmă ministrul de externe german. Afirmaţia că sprijinul internaţional a fost ineficient este falsă, consideră ea.

Apelul ministrului german de externe pare să fie îndreptat spre Ungaria. Liderul de la Budapesta i-a scris președintelui Consiliului European, Charles Michel, pentru a-l îndemna să elimine de pe agenda discuțiilor prilejuite de summitul șefilor de stat sau de guvern tema referitoare la deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și cea care face trimitere la sprjinul financiar de 50 de miliarde de euro destinat Kievului, pentru ambele fiind nevoie de unanimitate, doar că Viktor Orban pare pregătit să năruie intenția UE de a face noi pași pentru extindere și de a continua sprjinul pentru Ucraina, fapt ce a atras revolta Germaniei, exprimată prin vocea ministrului de externe Annalena Baerbock.

Din dorința de a ridica opoziția lui Orban, președintele francez l-a primit pe acesta la Paris pentru discuții, iar țările membre UE au au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, așteptându-se ca executivul european să decidă deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta.

Șefii de stat sau de guvern se reunesc în perioada 14-15 decembrie la Bruxelles pentru a discuta, printre altele, despre politica de extindere a UE, în speță deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, dar și pentru a aborda chestiunile legate de sprijinul pe termen lung pentru Ucraina prin pachetul de 50 de miliarde de euro, care cuprinde granturi și împrumuturi în condiții avantajoase ce ar urma să fie acordate, dacă trece de votul liderilor europeni, începând cu anul 2024, timp de trei ani.

Reuniunea miniștrilor de externe din U prefațează acest summit care se anunță unul agitat. 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Luminița Odobescu va discuta cu omologii din UE despre sprijinul pe termen lung pentru Ucraina și despre situația din Israel și Gaza, cu accent pe posibile măsuri pentru a evita escaladarea conflictului

Published

on

© European Union, 2023

Ministrul de externe Luminița Odobescu participă luni la  reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE), care va avea loc la Bruxelles.

Conform unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, agenda reuniunii va include agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Israel și din Fâșia Gaza, respectiv regiunea Sahel.

În marja reuniunii CAE, a avut loc un mic-dejun informal cu ministrul armean de externe, Ararat Mirzoyan, precum și o reuniune informală cu reprezentanta opoziției belaruse, Svetlana Tihanovskaia.

”Schimb fructuos de opinii cu liderul opoziției din Belarus, Tihanovskaia. Am reafirmat angajamentul României de a sprijini constat societatea civilă și forțele democratice din Belarus. România va sprijini Belarus în construirea unei căi democratice cu o conducere democratică aleasă și o societatea civilă liberă”, a menționat Odobescu într-un mesaj publicat pe platforma X.

De asemenea, în continuarea reuniunii CAE va avea loc și reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic.

Cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, miniștrii vor avea un schimb de opinii cu omologul ucrainean, Dmytro Kuleba, care va informa asupra evoluțiilor recente din teren. Totodată, miniștrii europeni de externe vor aborda sprijinul UE pe termen lung pentru Ucraina.

Referitor la situația din Israel și din Fâșia Gaza, oficialii europeni vor aborda ultimele evoluții de securitate și vor avea un schimb de opinii privind posibile măsuri ale UE în actualul context, vizând evitarea escaladării conflictului.

În ceea ce privește regiunea Sahel, schimbul de opinii va avea loc în continuarea discuției de la Consiliul European din octombrie 2023 și se va urmări identificarea modalităților de adaptare a acțiunii și instrumentelor UE la evoluțiile din regiune, inclusiv în ceea ce privește angajamentele pe linie de Politică Externă și de Securitate Comună (PSAC).

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

“Istoric!”: Europa devine primul continent din lume care reglementează inteligența artificială, după negocieri maraton și un acord între instituțiile UE

Published

on

© European Union 2023

Uniunea Europeană a convenit vineri asupra unei legislaţii fără precedent la nivel global pentru a reglementa inteligenţa artificială (IA), după trei zile de negocieri intense între statele membre, conduse de președinția spaniolă a Consiliului, şi Parlamentul European, condus de echipa de negociere din care a făcut parte și eurodeputatul român Dragoș Tudorache, în calitate de co-raportor. S-a ajuns astfel la un “acord politic”, salutat de Comisia Europeană, cu privire la un text ce ar trebui să promoveze inovarea în Europa, limitând în acelaşi timp posibilele abuzuri ale acestor tehnologii foarte avansate.

În urma unor discuții “maraton” de trei zile, președinția Consiliului și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la propunerea privind normele armonizate în materie de inteligență artificială (IA), așa-numita lege privind inteligența artificială, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Proiectul de regulament vizează să garanteze că sistemele de inteligență artificială introduse pe piața europeană și utilizate în UE sunt sigure și respectă drepturile fundamentale și valorile UE.

De asemenea, această propunere de referință are ca scop stimularea investițiilor și a inovării în materie de IA în Europa.

“‘Istoric! UE devine primul continent care stabilește reguli clare pentru utilizarea IA. Legea privind inteligenta artificială este mult mai mult decât o carte de reguli – este o rampă de lansare pentru întreprinderile nou-înființate și cercetătorii din UE pentru a conduce cursa globală a inteligenței artificiale” a salutat comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, cel care se află la originea proiectului prezentat în aprilie 2021.

De atunci, discuţiile s-au prelungit. Ultima rundă de negocieri, începută miercuri după-amiază, a durat aproape 35 de ore.

Legea privind IA este o inițiativă legislativă emblematică, cu potențialul de a promova dezvoltarea și adoptarea unei IA sigure și demne de încredere pe piața unică a UE, atât de către actorii publici, cât și de către cei privați.

“Legea UE privind inteligența artificială este primul cadru juridic cuprinzător privind inteligența artificială la nivel mondial. Așadar, acesta este un moment istoric. Actul privind IA transpune valorile europene într-o nouă eră. Un angajament pe care ni l-am asumat în orientările noastre politice pentru acest mandat al Comisiei – și l-am îndeplinit”, a transmis și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ideea principală este de a reglementa IA pe baza capacității acesteia de a cauza prejudicii societății, urmând o abordare “bazată pe riscuri”: cu cât riscul este mai mare, cu atât mai stricte sunt normele.

Fiind prima propunere legislativă de acest tip din lume, aceasta poate stabili un standard global pentru reglementarea IA în alte jurisdicții, la fel cum a făcut-o GDPR, promovând astfel abordarea europeană a reglementării tehnologiilor pe plan mondial.

Principalele elemente ale acordului provizoriu

Comparativ cu propunerea inițială a Comisiei, principalele elemente noi ale acordului provizoriu pot fi rezumate după cum urmează:

– norme privind modelele de inteligență artificială de uz general cu impact ridicat, care pot cauza riscuri sistemice în viitor, precum și privind sistemele de inteligență artificială cu risc ridicat;

– un sistem revizuit de guvernanță cu anumite competențe de aplicare la nivelul UE;

– extinderea listei de interdicții, dar cu posibilitatea de a utiliza identificarea biometrică la distanță de către autoritățile de aplicare a legii în spațiile publice, sub rezerva unor măsuri de protecție;

– o mai bună protecție a drepturilor, prin obligația pentru cei care utilizează sisteme de inteligență artificială cu risc ridicat de a efectua o evaluare a impactului asupra drepturilor fundamentale înainte de a pune în funcțiune un sistem de inteligență artificială.

Măsuri de sprijinire a inovării și a IMM-urilor

Deputații europeni au dorit să se asigure că întreprinderile, în special IMM-urile, pot dezvolta soluții de inteligență artificială fără o presiune nejustificată din partea giganților industriali care controlează lanțul valoric. În acest scop, acordul promovează așa-numitele sandbox-uri de reglementare și testele în lumea reală, stabilite de autoritățile naționale pentru a dezvolta și antrena IA inovatoare înainte de introducerea pe piață.

“Legea privind IA stabilește norme pentru modelele mari și puternice de IA, asigurându-se că acestea nu prezintă riscuri sistemice pentru Uniune și oferă garanții puternice pentru cetățenii și democrațiile noastre împotriva oricăror abuzuri ale tehnologiei din partea autorităților publice. Ea protejează IMM-urile noastre, ne consolidează capacitatea de a inova și de a fi lideri în domeniul IA și protejează sectoarele vulnerabile ale economiei noastre”, a subliniat și europarlamentarul Dragoș Tudorache.

Sancțiuni și intrarea în vigoare

Nerespectarea normelor poate duce la amenzi cuprinse între 35 de milioane de euro sau 7 % din cifra de afaceri globală și 7,5 milioane de euro sau 1,5 % din cifra de afaceri, în funcție de încălcare și de mărimea întreprinderii.

Acordul de compromis precizează, de asemenea, că o persoană fizică sau juridică poate depune o plângere la autoritatea relevantă de supraveghere a pieței cu privire la nerespectarea legii privind IA și se poate aștepta ca o astfel de plângere să fie tratată în conformitate cu procedurile specifice ale autorității respective.

Textul convenit va trebui acum să fie adoptat în mod oficial atât de Parlament, cât și de Consiliu pentru a deveni legislație UE. Comisiile pentru piața internă și pentru libertăți civile ale Parlamentului European vor vota asupra acordului în cadrul unei reuniuni viitoare.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO15 mins ago

MApN solicită aprobarea Parlamentului pentru ca România să achiziționeze 200 de rachete pentru sistemele Patriot

U.E.5 hours ago

Donald Tusk redevine premier al Poloniei. Parlamentul de la Varșovia l-a ales în fruntea unei coaliții care pune capăt epocii conservatoare

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen ar transmite un mesaj puternic de unitate europeană; deschiderea negocierilor de aderare la UE cu R. Moldova și Ucraina ar fi “o decizie istorică”

ROMÂNIA8 hours ago

Directorul general al ICI București: Implementarea tehnologiilor AI oferă soluții inovatoare pentru a răspunde nevoilor și cerințelor tot mai complexe ale utilizatorilor

SCHENGEN8 hours ago

Premierul Bulgariei respinge ideea unor condiții specifice pentru aderarea la Schengen: Negocierile cu Austria sunt în desfășurare

U.E.8 hours ago

Olaf Scholz cere liderilor din UE să transmită un mesaj de unitate prin continuarea sprijinului pentru Ucraina. Mark Rutte solicită evitarea unui ”dublu blocaj” al ajutorului pentru Kiev pe ambele maluri ale Atlanticului

POLITICĂ8 hours ago

Nicolae Ciucă: Bugetul pentru 2024 va fi un buget pentru dezvoltarea României. Pentru prima dată în istorie, bugetul educației crește cu 61%. 7,3% din PIB sunt alocați pentru investiții

U.E.9 hours ago

Într-o reacție ce pare îndreptată spre Ungaria, Dmitro Kuleba spune că ”nu puteți merge împotriva cursului istoriei”: Ucraina va deveni membră a UE. Singura întrebare este dacă cineva va încetini procesul

CONSILIUL UE10 hours ago

Ministrul german de externe subliniază importanța continuării sprijinirii Ucrainei pentru a-și putea ”elibera poporul din iad”: Este în interesul nostru de securitate

REPUBLICA MOLDOVA11 hours ago

Consiliul UE subliniază “valoarea adăugată” a Misiunii UE în R. Moldova pentru “politica de securitate și apărare comună” în actualul mediu geostrategic

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

ROMÂNIA7 days ago

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

NATO2 weeks ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Trending