Consiliul Uniunii Europene este pregătit să demareze negocierile cu Parlamentul European privind Actul legislativ privind piețele digitale (DMA), după ce a convenit asupra poziției sale.
Potrivit unui comunicat al instituției cu rol de co-legislator, propunerea vizează asigurarea unui sector digital competitiv și echitabil în vederea promovării inovării, a produselor și serviciilor digitale de înaltă calitate, a prețurilor echitabile, a calității ridicate și a posibilităților de alegere în sectorul digital.
”Astăzi am parcurs o etapă important în crearea unei piețe digitale mai accesibile și mai competitive. Președinția slovenă a lucrat din greu cu statele membre și cu Comisia Europeană pentru a găsi un bun compromis și pentru a îmbunătăți în continuare obiectivele DMA: asigurarea unei piețe digitale echitabile și competitive. Suntem mândri că statele membre au sprijinit în unanimitate abordarea generală. Acest lucru demonstrează că UE este ferm angajată să asigure o concurență loială în mediul online. Actul legislativ privind piețele digitale arată dorința și ambiția noastră de a reglementa marile tehnologii și sperăm că va crea o tendință la nivel mondial”, a transmis Zdravko Počivalšek, ministrul sloven al dezvoltării economice și tehnologiei, a cărui țară deține președinția Consiliului Uniunii Europene.
Platformele online care oferă servicii de bază, cum ar fi motoarele de căutare, serviciile de rețele sociale și serviciile de intermediere, joacă un rol din ce în ce mai important în viața noastră socială și economică. Cu toate acestea, câteva platforme online mari sunt considerate ca fiind ”gardieni” între întreprinderi și consumatori, creând blocaje în economie prin puterea pe care o au pe piață și prin controlul asupra ecosistemelor digitale. Acest lucru afectează în mod negativ concurența loială.
Prin această propunere, miniștrii urmăresc să creeze condiții de concurență echitabilă în sectorul digital, cu drepturi și obligații clare pentru marile platforme online. Reglementarea pieței digitale la nivelul UE va asigura condiții de concurență echitabilă și un sector digital competitiv și corect, astfel încât întreprinderile și consumatorii să poată beneficia cu toții de oportunitățile digitale.
Principalele modificări aduse propunerii Comisiei sunt următoarele:
- textul Consiliului scurtează termenele și îmbunătățește criteriile de desemnare a operatorilor de control;
- textul include o anexă care definește ”utilizatorii finali activi” și ”utilizatorii comerciali activi”;
- au fost aduse îmbunătățiri pentru a face structura și domeniul de aplicare a obligațiilor mai clare și mai rezistente în viitor;
- textul propune o nouă obligație care consolidează dreptul utilizatorilor finali de a se dezabona de la serviciile platformei de bază;
- dispozițiile privind dialogul de reglementare au fost îmbunătățite pentru a se asigura că puterea discreționară a Comisiei Europene de a se angaja în acest dialog este utilizată în mod corespunzător;
- pentru a preveni fragmentarea pieței interne, textul confirmă Comisia Europeană ca fiind singurul organism de aplicare a regulamentului. Statele membre pot împuternici autoritățile naționale din domeniul concurenței să demareze investigații privind posibilele încălcări și să transmită constatările lor Comisiei Europene.
Anunțul Consiliului vine la scurt timp după ce Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European a adoptat, cu 42 de voturi pentru, două împotrivă și o abținere, poziția sa referitoare la propunerea de Act privind piețele digitale (DMA), urmând ca poziția Legislativului european să fie convenită în decembrie.
Executivul european a propus la mijlocul lunii decembrie a anului trecut o reformă ambițioasă a spațiului digital și un set cuprinzător de norme noi pentru toate tipurile de servicii digitale, printre care platformele de comunicare socială, piețele online și alte platforme online care operează în Uniunea Europeană: Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale.
Actul legislativ privind piețele digitale abordează consecințele negative al anumitor comportamente ale platformelor care acționează ca niște „controlori digitali ai fluxului de informație” pe piața unică.
Acestea sunt platforme care au un impact semnificativ asupra pieței interne, care servesc drept punct de acces important utilizatorilor profesionali pentru a ajunge la clienții lor și care se bucură sau se vor bucura, în mod previzibil, de o poziție solidă și durabilă. Acest lucru le poate da puterea de a acționa ca entități private de reglementare și de a constitui blocaje între întreprinderi și consumatori. Uneori, astfel de societăți dețin controlul asupra unor ecosisteme întregi de platforme.
Atunci când un controlor al fluxului de informație se angajează în practici comerciale neloiale, acesta poate împiedica sau încetini accesul la consumator al serviciilor valoroase și inovatoare ale utilizatorilor săi profesionali și ale concurenților. Printre exemplele de astfel de practici se numără utilizarea neloială a datelor de la întreprinderile care operează pe aceste platforme sau situațiile în care utilizatorii sunt blocați într-un anumit serviciu și au opțiuni limitate de trecere la un altul.
Concret, Actul legislativ privind piețele digitale:
- se aplică numai furnizorilor principali de servicii de platformă centrală care sunt cei mai predispuși la practici neloiale, cum ar fi motoarele de căutare, rețelele sociale sau serviciile de intermediere online, și care îndeplinesc criteriile legislative obiective pentru a fi desemnați drept „controlori ai fluxului de informație”;
- stabilește praguri cantitative ca bază pentru identificarea presupușilor controlori ai fluxului de informație. Comisia va avea, de asemenea, competența de a desemna societăți drept controlori ai fluxului de informație în urma unei investigații de piață;
- interzice o serie de practici care sunt în mod clar inechitabile, cum ar fi blocarea utilizatorilor de a dezinstala orice program informatic sau aplicație preinstalată;
- va impune controlorilor fluxului de informație să instituie în mod proactiv anumite măsuri, cum ar fi măsuri specifice care permit programelor informatice ale părților terțe să funcționeze în mod corespunzător și să interacționeze cu serviciile lor;
- va impune sancțiuni pentru neconformitate, care ar putea include amenzi de până la 10 % din cifra de afaceri la nivel mondial a controlorului fluxului de informație, pentru a asigura eficacitatea noilor norme. În cazul contravenienților recurenți, aceste sancțiuni pot implica, de asemenea, obligația de a lua măsuri structurale, care ar putea fi extinse la cedarea anumitor activități, în cazul în care nu este disponibilă nicio altă măsură alternativă la fel de eficace care să asigure conformitatea;
- îi va permite Comisiei să efectueze investigații de piață specifice pentru a evalua dacă este necesar ca la aceste norme să se adauge noi practici și servicii de control al fluxului de informație, pentru a se asigura că noile norme de control al fluxului de informație țin pasul cu ritmul rapid al evoluției piețelor digitale.
Negocierile dintre Consiliul UE și Parlamentul European sunt așteptate să demareze în 2022, când Franța va prelua ștafeta președinției semestriale de la Slovenia.
