Connect with us

U.E.

Consiliul UE, prezidat de România, consolidează normele privind cooperarea și coordonarea dintre ofițerii de legătură trimiși în țări terțe de statele membre sau de UE pentru gestionarea migrației

Published

on

Uniunea Europeană consolidează cooperarea și coordonarea dintre ofițerii de legătură trimiși în țări terțe de statele membre sau de UE pentru a se ocupa de chestiuni legate de imigrație, informează un comunicat al Consiliului UE. 

În acest scop, Consiliul, aflat sub prezidarea României, a adoptat astăzi un regulament menit să îmbunătățească funcționarea rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație.

Noile norme includ următoarele dispoziții:

  • introducerea unui comitet director la nivelul UE pentru a consolida gestionarea rețelei și coordonarea ofițerilor de legătură în materie de imigrație, menținându-se totodată competența autorităților de trimitere, în vederea asigurării eficienței și a unor linii clare de comunicare
  • un rol mai important pentru ofițerii de legătură în combaterea introducerii ilegale de migranți
  • ofițerii de legătură vor strânge informații pentru a ajuta țările terțe să preîntâmpine fluxurile de migrație ilegală și pentru a sprijini gestionarea frontierelor externe ale UE
  • ofițerii de legătură vor ajuta totodată statele membre să faciliteze returnările resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală
  • vor fi puse la dispoziție fonduri destinate sprijinirii activităților ofițerilor de legătură în materie de imigrație, acestea urmând să fie alocate de comun acord cu comitetul director

Ofițerii de legătură în materie de imigrație sunt trimiși în țările terțe de statele membre sau de UE pentru a stabili și a menține contacte cu autoritățile țării-gazdă cu privire la aspecte legate de migrație (prevenirea și combaterea migrației ilegale, facilitarea returnării, gestionarea migrației legale).

În 2004, UE a adoptat un regulament privind crearea unei rețele europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație pentru a coordona eforturile ofițerilor trimiși într-o anumită țară terță sau regiune. Cu toate acestea, cu aproape 500 de ofițeri de legătură în materie de imigrație trimiși în prezent de statele membre în peste 100 de țări, au continuat să existe lacune în materie de coordonare, pe care noile norme le vor aborda.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NEWS

Statistică: Peste 51% dintre români au încredere mare și foarte mare în NATO și Uniunea Eruopeană

Published

on

© Mihai Fifor/ Facebook

Potrivit barometrului INSCOP, românii au cea mai mare încredere la nivel internațional în două instituții: NATO cu 52,5% încredere mare și foarte mare și  Uniunea Europeana  cu 51,4%.

La nivel națioanl, Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 64% declarând că au încredere mare și foarte mare în această instituție, urmată de Biserica cu 55,2%.

 Pe următoarele poziții se situează Academia Română cu 45,3%, Președinția cu 39,9%, Presa cu 33,7% și Poliția cu 33,2%. În Guvern au încredere multă și foarte multă 12,6% dintre români.  Pe ultimele poziții se află Parlamentul cu 9,2% încredere multă și foarte multă și partidele politice cu 9%.

În opinia a 63,8% dintre respondenți, aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru România mai degrabă avantaje, în timp ce 27,7% sunt de părere că a adus mai degrabă dezavantaje. 8,5% reprezintă non-răspunsurile, arată cele mai recente publicate de INSCOP.

61,8% dintre români consideră că, în calitate de stat membru al UE, România are drepturi egale cu restul statelor membre. 30,5% împărtășesc opinia contrarie iar 7,7% nu știu sau nu răspund.

Într-un procent de 77,3%. cetățenii români consideră că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligații egale cu celelalte state membre.

În contextul în care România și SUA au încheiat cu parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 51,6% dintre respondenți sunt de părere că relațiile dintre cele două țări ar trebui să devină și mai apropiate, 37,4% cred că ar trebui să rămână așa cum sunt, 4% să fie mai puțin apropiate și 7% nu știu sau nu răspund.

65,5% dintre români sunt de părere că alianța cu SUA este cea mai bună garanție de securitate pentru România, 22,9% își exprimă dezacordul cu această afirmație, iar 11,6% nu știu sau nu răspund.

Un procent de 64,7% dintre români este de părere că România și Ungaria ar trebui să facă mai multe eforturi pentru a-și îmbunătăți relațiile, în timp ce 27,5% sunt în dezacord cu această afirmație și 7,8% nu știu sau nu răspund. Aproape jumătate (47,9%) dintre respondenți consideră că Ungaria nu respectă suveranitatea și unitatea României, 37% sunt în dezacord cu această afirmație și 15,1% nu știu sau nu răspund.

42,7% dintre români consideră că relațiile României cu UE, respectiv cu SUA sunt la fel de importante. 33% dintre respondenți sunt de părere că cea mai importantă relație de colaborare pe plan extern pentru România este cea Uniunea Europeană, în timp ce 19% preferă relația SUA. 5,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker, convins că Brexit-ul va avea loc, consideră ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană “un moment tragic pentru Europa”

Published

on

© European Parliament

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prevăzută la 31 octombrie, “este un moment tragic pentru Europa”, a declarat preşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-un interviu publicat duminică de cotidianul spaniol El Pais şi preluat de AFP, potrivit Agerpres.

În alt inverviu recent, Juncker s-a declarat convins că Brexit-ul va avea loc, reiterând că dacă Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană fără acord, atunci va exista o nouă graniţă între Irlanda de Nord şi Irlanda, relatează Reuters, notează Agerpres.

“Sunt convins că Brexit-ul va avea loc”, a declarat el pentru Sky News într-un interviu realizat săptămâna trecută, înainte de a vedea ideile pe care guvernul premierului Boris Johnson le-a trimis Bruxellesului în încercarea de a avansa în negocierile privind Brexit-ul.

“Cred că avem încă posibilitatea de a ajunge la un acord” cu Londra, a afirmat totuşi Juncker, calificând drept “constructivă şi parţial pozitivă” întâlnirea pe care a avut-o luni în Luxemburg cu premierul britanic Boris Johnson.

În acelaşi interviu, citat şi de Press Association, Juncker a insistat că Bruxellesul “nu este în niciun fel responsabil” pentru consecinţele unui Brexit fără acord, spunând că vina ar aparţine exclusiv Regatului Unit.

Totodată,  Jean-Claude Juncker, a declarat joi în cadrul unui interviu pentru Sky News că este dispus să renunțe la mecanismul de backstop, menit să asigure o graniță fără fricțiuni între Republica Irlanda și provincia nord-irlandeză, dacă toate obiectivele sale sunt atinse.

Mecanismul de backstop, care reprezintă principala discordie între Regatul Unit și Uniunea Europeană, a fost cuprins în Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, încheiat de fostul prim-ministru britanic, Theresa May, cu negociatorii europeni, în luna noiembrie a anului 2018, stabilit în luna decembrie 2017, fiind inserat în forma inițială a Acordului de retragere.

Marea Britanie a trimis deja Uniunii Europene documentele tehnice cu schimbările pe care şi le-ar dori la acordul cu blocul comunitar în privința Brexit şi va înainta propunerile oficiale atunci când vor fi gata.

Comisia Europeană a confirmat joi, 19 septembrie, primirea documentelor tehnice din partea Londrei. „Am primit documente din partea Marii Britanii şi, pe această bază, vom avea discuţii tehnice astăzi şi mâine asupra unor aspecte privind vama, bunurile manufacturate şi regulile sanitare şi fitosanitare”, a spus purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Mina Andreeva.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Vocea tinerilor din România se poate face auzită la nivel european, completând Chestionarul Comun European pentru cel de-al șaptelea ciclu de ”Dialog UE cu tinerii”

Published

on

© Grupul Național de Lucru și CTR

Dialogul UE cu tinerii (DUET) este un instrument central de participare pentru tinerii din UE și din alte țări europene, după caz, printre elementele-cheie ale acestuia numărându-se dialogul direct între factorii de decizie și tineri, precum și reprezentanții acestora, consultarea tinerilor cu privire la teme relevante pentru aceștia și parteneriatul continuu în ceea ce privește guvernanța procesului la nivel local, național și european.

Completează chestionarul aici.

La nivel național, procesul de Dialog al UE cu tinerii și, implicit aplicarea acestui chestionar, este coordonat de Grupul Național de Lucru.

”Acum este momentul! Chestionarul Comun European pentru cel de-al Șaptelea Ciclu de Dialog UE cu tinerii s-a lansat! Este important să-ți spui părerea pentru a ghida decidenții să creeze politici de tineret sustenabile!”, îndeamnă Grupul Național de Lucru.

Dialogul UE cu tinerii reprezintă comunicarea directă dintre tineri, organizații de tineret, actori relevanți ai societății civile și decidenți cu scopul de a implementa prioritățile în domeniul politicilor de tineret la nivel local, regional, național și/sau european în fiecare stat membru al UE. Totodată, acesta reprezintă un mecanism prin care vocea tinerilor se face auzită în procesul de creare și actualizare a politicilor locale și naționale, a directivelor europene etc.

Dialogul UE cu tinerii se organizează în cicluri de câte 18 luni. Fiecare ciclu se concentrează pe o prioritate tematică diferită setată de către Consiliul de Miniștri. Tematica ciclului actual (1 ianuarie 2019- 30iunie 2020) este Crearea oportunităților pentru tineri (Creating Opportunities for Youth). Trio-ul actual este România (1 ianuarie 2019- 30 iunie 2019), Finlanda (1 iulie 2019- 31 decembrie 2019) și Croația (1 ianuarie 2020- 30 iunie 2020).

Începând cu anul 2010, tinerii din Statele Membre ale Uniunii Europene au posibilitatea de a se implica ȋn largi consultări privind politica de tineret de la nivel local, naţional sau european.
Succesul Dialogului Ue cu tinerii depinde de implicarea activă a tinerilor și a organizațiilor de tineret. La fiecare 18 luni, fiecare țară UE realizează consultări naționale cu tinerii.

La nivel naţional, Dialogul este implementat de Grupul Naţional de Lucru (GNL), organism format din reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai autorităţilor. Grupul Naţional de Lucru este stabilit de către Ministerul Tineretului şi Sportului, pe baza unui apel deschis de candidatură (https://goo.gl/n9VtbQ). La ȋntâlnirile GNL pot fi invitaţi ȋn calitate de contributori şi alţi actori sociali interesaţi.

Pentru perioada noiembrie 2017 – decembrie 2019, GNL are următoarea componență:
Consiliul Tineretului din România (CTR)
Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT)
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)
Federația Forumul Tinerilor din România (FTR)
Uniunea Studenților din România (USR)
Organizația de tineret – Blocul Național Sindical (OT-BNS)
Federația YMCA România

Grupul Național de Lucru încurajează tinerii din România să participe activ la dialog: ”E timpul să ai un rol activ! Convinge-ți cât mai mulți prieteni să completeze chestionarul pentru a oferi cât mai multe perspective și mai multă credibilitate nevoilor tinerilor din statele UE! Completează formularul și oferă-le oportunitatea cât mai multor tineri să-și spună părerea!”

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending