Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE prezintă o nouă decizie de actualizare a normelor comune ale Uniunii Europene privind controlul exporturilor de arme

Published

on

©️ European Parliament

Consiliul Uniunii Europene, a publicat astăzi, 16 septembrie, o decizie de modificare privind controlul exporturilor de arme, precum și un ghid revizuit al utilizatorului, se arată în comunicatul oficial. 

Astfel, Consiliul UE ține seama de o serie de evoluții atât de la nivelul Uniunii Europene, cât de și la nivel internațional care au condus la noi obligații și angajamente pentru statele membre de la adoptarea Poziției comune din 2008.

Aceste evoluții includ, în special, intrarea în vigoare a Tratatului privind comerțul cu arme (TCA) la 24 decembrie 2014, care reglementează comerțul internațional cu arme convenționale.

Toate statele membre sunt state părți la TCA. TCA urmărește instituirea de standarde internaționale comune situate la cel mai înalt nivel posibil pentru reglementarea sau ameliorarea reglementării comerțului internațional cu arme convenționale, prevenirea și eradicarea comerțului ilicit cu arme convenționale și prevenirea deturnării acestora.

În concluziile sale, Consiliul reamintește că s-a angajat să consolideze controlul exporturilor de tehnologii și echipamente militare, precum și să intensifice cooperarea și să promoveze convergența în domeniul exporturilor de tehnologii și echipamente militare, în cadrul politicii externe și de securitate comune. Acest angajament este îndeplinit prin stabilirea, susținerea și punerea în aplicare a unor standarde comune ridicate în ceea ce privește gestionarea transferurilor de tehnologii și echipamente militare efectuate de toate statele membre.

Consiliul reafirmă necesitatea desfășurării într-un mod responsabil a comerțului cu echipamente și tehnologii militare. Acesta își reînnoiește angajamentul de a promova cooperarea și convergența în ceea ce privește politicile statelor membre vizând prevenirea exportului de tehnologii și echipamente militare care ar putea fi folosite în scopuri de represiune internă sau de agresiune internațională ori care ar putea contribui la instabilitatea regională.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CONSILIUL UE

Președinția germană a Consiliului UE: Procedura privind încălcarea statului de drept în Polonia şi Ungaria va continua

Published

on

© European Union 2020

Preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene a anunţat marţi că procedura UE privind încălcarea statului de drept în Polonia şi Ungaria va continua, după ce Comisia Europeană a indicat că niciuna dintre cele două ţări nu a făcut progrese suficiente, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

”Astăzi, pe baza rapoartelor extinse de la Comisie privind situaţia din Ungaria şi Polonia, am stabilit că nu sunt întrunite condiţiile pentru încetarea procedurii articolului 7 şi că această procedură va fi continuată”, a declarat ministrul german pentru afaceri europene Michael Roth, după o reuniune cu omologii săi din celelalte ţări membre ale UE desfăşurată la Bruxelles.

Polonia este vizată de procedura de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, lansată în decembrie 2017 de Comisia Europeană în legătură cu temerile privind statul de drept. Aceeași procedură a fost activată și în cazul Ungariei, în anul 2018, de către Parlamentul European. Această procedură este declanşată atunci când se constată că într-o ţară membră există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi poate duce la sancţiuni împotriva ţării respective.

De la finalul lui 2015, între Comisia Europeană şi Polonia au apărut mai multe diferende legate de reformele iniţiate de guvernul conservator de la Varşovia. Bruxellesul acuză autorităţile poloneze de subminarea valorilor fundamentale europene. La 2 iulie 2018, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de notificare oficială autorităţilor de la Varşovia, în legătură cu noua lege privind Curtea Supremă, şi le-a acordat autorităţilor poloneze un termen de 30 de zile pentru a răspunde. După cum justifica la acea vreme Comisia Europeană, schimbările iniţiate de Varşovia subminează principiul independenţei sistemului judiciar, inclusiv inamovibilitatea magistraţilor, şi în acest fel Polonia nu îşi respectă obligaţiile care îi revin potrivit Tratatului privind UE şi Cartei drepturilor fundamentale a UE.

În privinţa Ungariei, Comisia Europeană a trimis în iulie 2018 guvernului de la Budapesta o scrisoare de notificare prin care-l atenţiona că o lege nou adoptată privind azilul şi deportările contravine legislaţiei comunitare, inclusiv din cauza dispoziţiilor ce restrâng accesul migranţilor în zonele de tranzit de la graniţă sau califică drept infracţiuni acţiunile de ajutorare a migranţilor. Totuşi, guvernul ungar nu a dat curs solicitărilor acestei notificări.

Discuțiile de la nivel ministerial privind procedurile cuprinse la articolul 7 au avut loc în contextul în care Comisia Europeană este așteptată să publice primul său raport privind statul de drept, care vizează toate țările UE, și în condițiile unor dezbateri aprinse pentru condiționarea fondurilor europene de un astfel de mecanism de respectare a statului de drept.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Belarus: Miniștrii de externe din țările UE au amânat decizia sancțiunilor până la summitul liderilor europeni. România susține că “sancțiunile trebuie să intre în vigoare cât mai curând”

Published

on

© European Union 2020

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a subliniat luni că sancțiunile în ce privește situația din Blearus trebuie să intre în vigoare cât mai curând și a avertizat că orice întârziere în adoptarea acestora riscând să aducă cu sine evoluții nedorite.

Șeful diplomației române a participat la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, precedată de o întrunire informală cu candidata opoziției Svetlana Tihanovskaia la alegerile din Belarus, și care a avut pe agendă relațiile externe ale UE, inclusiv situațiile din Belarus și din estul Mării Mediterane, relațiile UE-China și UE-Africa, precum și cazul Navalnîi.

Vorbind într-o conferință de presă după reuniune, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a spus că statele membre ale UE au discutat problema sancțiunilor în privința situației din Belarus, însă o decizie nu a putut fi convenită, nefiind întrunită unanimitatea.

“Deși există o voință clară pentru sancțiuni, nu a fost posibil să facem asta pentru că unanimitatea nu a fost întrunită. Problema va trebui discutată de șefii de stat sau de guvern la Consiliul European din această săptămână”, a spus Înaltul Reprezentant al UE, precizând însă că statele membre sunt ferme în decizia lor de a nu-l recunoaște pe Aleksandr Lukashenko drept președinte al Belarusului.

Sancțiunile împotriva regimului de la Minsk nu au fost adoptate din cauza opoziţiei Ciprului, un blocaj care provoacă tot mai multă iritare în alte capitale europene. Nicosia blochează măsurile – convenite luna trecută ca răspuns la frauda electorală şi reprimarea protestelor din Belarus – cerând noi acţiuni împotriva Turciei, pentru activităţile sale de explorare a zăcămintelor de gaz din Mediterana de Est. Cele două chestiuni nu sunt direct legate, dar Cipru argumentează că Uniunea Europeană trebuie să acţioneze similar când răspunde încălcării unor principii fundamentale. Potrivit Nicosiei, Ankara încalcă legea şi ameninţă suveranitatea Ciprului.

Joi și vineri, cei 27 de șefii de stat sau de guvern din UE se vor întruni la Bruxelles pentru un Consiliu European special consacrat relațiilor externe, îndeosebi situației din estul Mării Mediterane și a diferendului maritim între Grecia și Turcia și situației din Belarus. 

Bogdan Aurescu: Sancțiunile trebuie să intre în vigoare cât mai curând

În ce privește țara noastră,  “ministrul român a transmis solidaritatea României cu societatea civilă din Belarus, care își apără drepturile, în ciuda represiunilor. A subliniat că sancțiunile trebuie să intre în vigoare cât mai curând, în conformitate cu cele discutate și agreate la reuniunea Gymnich de la Berlin, orice întârziere în adoptarea acestora riscând să aducă cu sine evoluții nedorite“, se arată într-un comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, “ministrul Bogdan Aurescu a menționat sprijinul acordat deja de România pentru societatea civilă și mass-media independentă din Belarus și a subliniat necesitatea continuării asistenței UE pentru acestea. A informat asupra susținerii părții române pentru o misiune OSCE de facilitare a dialogului național. A reiterat prezentarea Declarației Comune de astăzi a Președinților României, Poloniei și Lituaniei privind Belarus, accentuând asupra nevoii unei susțineri de către UE prin elaborarea unui pachet de asistență economică pentru Belarus – astfel cum se propune în Declarația Comună“, mai arată sursa citată.

Înaintea reuniunii, a avut loc, la invitația Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Josep Borrell, un mic dejun informal cu Svetlana Tihanovskaia, reprezentant de marcă al opoziției din Belarus. Cu această ocazie, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat îngrijorarea părții române cu privire la încălcarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale de către autorități. A arătat că Belarus trece printr-o perioadă de transformări pe calea modernizării și democratizării, iar această evoluție trebuie să se bucure de întreaga susținere a UE și a statelor membre. De asemenea, a exprimat susținerea pentru adoptarea sancțiunilor împotriva celor vinovați de fraudarea alegerilor și represiunea contra manifestanților pașnici. Totodată, a prezentat textul Declarației Comune a Președinților României, Poloniei și Lituaniei adoptată în această dimineață, care propune un pachet cuprinzător de asistență economică pentru un Belarus democratic din partea UE – o contribuție concretă și utilă la dezbaterea despre modalitățile de susținere a procesului de democratizare din Belarus.

În context, lidera opoziţiei belaruse Svetlana Tihanovskaia le-a cerut statelor membre ale Uniunii Europene să boicoteze financiar guvernul de la Minsk

În cadrul reuniunii, în intervenția sa la punctul “Afaceri curente”, ministrul Bogdan Aurescu a abordat mai întâi tensiunile din Mediterana de Est. Astfel, a reiterat apelul la detensionare și dezescaladare și a susținut eforturile diplomatice ale Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Josep Borrell, ale Președintelui Consiliului European și ale Germaniei în scopul reluării dialogului direct. A pledat pentru o abordare echilibrată care să permită crearea spațiului politic pentru negocieri.

Citiți și România, scrisoare către Înaltul Reprezentant al UE privind otrăvirea lui Navalnîi. Bogdan Aurescu pledează pentru “eventuale sancțiuni” UE împotriva Rusiei

Referitor la relațiile UE-Rusia, șeful diplomației române a abordat cazul Navalnîi, ministrul Bogdan Aurescu evidențiind necesitatea ca UE să solicite Rusiei să-și asume responsabilitatea de a asigura o investigație imparțială, transparentă și cuprinzătoare a cazului și să coopereze deplin cu Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice. Ministrul Aurescu s-a alăturat celorlalți miniștri care au arătat că este util ca UE să adopte o poziție activă cu privire la acest subiect și să examineze posibilitatea de a adopta eventuale măsuri restrictive, dacă va fi necesar.

Miniștrii de externe europeni au dezbătut și alte subiecte de actualitate, precum situația din Liban, relațiile UE-China, situația din Hong Kong și situația din Venezuela.

Totodată, au avut discuții pe tema situației din Libia, a viitorului relațiilor Uniunea Europeană-Uniunea Africană și a evoluțiilor din Belarus.

În ceea ce privește Libia, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța unității UE privind dosarul libian, pe toate componentele sale. România susține eforturile ONU și ale Germaniei de mediere în cadrul dosarului, ministrul Aurescu apreciind necesară folosirea ferestrei de oportunitate generate de acordul de încetare a focului, care reprezintă o etapă către trecerea spre discuții politice de substanță, de natură să ducă la o soluționare durabilă a conflictului.

Referitor la relațiile UE-Uniunea Africană, poziția părții române este în sensul încheierii unui Acord Post-Cotonou modern și ambițios. Este, de asemenea, necesară consolidarea și adaptarea strategiei de comunicare față de Africa, ținând cont de faptul că UE este cel mai mare donator pentru Africa.

În cadrul dejunului de lucru, miniștrii de externe au dezbătut relațiile UE cu vecinătatea sudică. Poziția părții române este că discuția pe acest subiect este oportună, la aniversarea a 25 de ani de la lansarea Procesului Barcelona, dar și în contextul adoptării Instrumentului de Dezvoltare și Cooperare Internațională (NDICI). De altfel, regiunea se confruntă cu provocări complexe, sprijinul UE fiind esențial. Viitorul relațiilor cu regiunea ar trebui să țină cont de cele mai urgente preocupări ale vecinătății sudice, instabilitatea și insecuritatea care afectează o serie de state ale regiunii având un impact negativ și asupra UE. De asemenea, identificarea modalităților de revitalizare a parteneriatului cu regiunea trebuie să ia în calcul impactul pandemiei de COVID-19, cu accent prioritar pe refacerea economiilor din vecinătatea sudică prin utilizarea mecanismelor și instrumentelor financiare existente.

Continue Reading

CONSILIUL UE

România, scrisoare către Înaltul Reprezentant al UE privind otrăvirea lui Navalnîi. Bogdan Aurescu pledează pentru “eventuale sancțiuni” UE împotriva Rusiei

Published

on

© consilium.europa.eu

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a pledat luni, în marja reuniunii șefilor diplomațiilor europene de la Bruxelles, pentru “eventuale sancțiuni” la adresa Federației, în cazul în care nu va fi demarată o investigație transparentă și imparțială în cazul Navalnîi, și a subliniat că țara noastră s-a alăturat altor parteneri în UE adresând o scrisoare Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate și solicitând ca Uniunea să se implice mai activ.

Poziția României este că Uniunea Europeană ar trebui să joace un rol mai activ în această chestiune. Ne-am alăturat colegilor din Lituania, Letonia, Estonia, Danemarca și Polonia și am adresat o scrisoare Înaltului Reprezentant Borrell prin care solicităm această implicare activă a Uniunii pe acest subiect, întrucât credem că Rusia ar trebui să își îndeplinească responsabilitățile și să demareze o investigație transparentă și imparțială și să coopereze pe deplin cu OIAC și cred că trebuie, de asemenea, să examinăm posibilitatea unor eventuale sancțiuni, dacă este nevoie, în conexiune cu acest caz de otrăvire a domnului Navalnîi“, a spus Aurescu, în cadrul unor declarații de presă ce au urmat întâlnirii dintre miniștrii europeni de externe și lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, și înaintea reuniunii formale a miniștrilor celor 27 de state membre.

Reuniunea Consiliului Afaceri Externe precedă întrunirea Consiliului Afaceri Generale de marți și summitul special al Consiliului European din 24-25 septembrie, o reuniune pe care Klaus Iohannis și ceilalți șefi de stat și de guvern o vor consacra situației din Belarus, cazulului otrăviririi opozantului rus Aleksei Navalnîi și situației tensionate din estul Mediterane dintre Grecia și Turcia.

Cu referire la cazul Navalnîi, Aurescu s-a alăturat unor omologi care solicită Uniunii Europene să aibă o poziție activă și să ceară Rusiei o anchetă imparțială și transparentă.

 

Într-o rezoluție adoptată la 17 septembrie cu 532 de voturi pentru, 84 împotrivă și 72 de abțineri Parlamentul European a condamnat cu fermitate încercarea de a-l asasina pe proeminentul politician rus de opoziție și activistul anticorupție Aleksei Navalnîi cu un agent neurotoxic.

Germania, țara care asigură președinția Consiliului UE și care s-a oferit să-l trateze pe Navalnîi, a anunțat la data de 2 septembrie că analizele toxicologice de sânge efectuate în cadrul unui laborator militar german au relevat ”dovezi fără echivoc” că Aleksei Navalnîi a fost otrăvit cu Noviciok.

După acest anunț, cancelarul german Angela Merkel a condamnat în termenii cei mai duri otrăvirea lui Navalnîia cerut explicații din partea Rusiei și a menţionat de asemenea că Berlinul, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, va contacta în această chestiune Organizaţia Internaţională pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), precum şi partenerii europeni şi aliaţii din cadrul NATO, cu care ”va discuta un răspuns comun adecvat”, dat fiind că este vorba despre un atac la adresa ”drepturilor şi valorilor fundamentale”.

Cel mai recent, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis în primul său discurs privind Starea Uniunii Europene că nicio conductă de gaz nu va schimba modul Rusiei de a opera, referindu-se la cazul Navalnîi, cazul Skripal sau anexarea ilegală a Crimeei.

Cancelarul german Angela Merkel și ministrul de externe din cabinetul său Heiko Maas au dat de înțeles că Germania nu exclude impunerea de sancțiuni asupra gazoductului Nord Stream 2 după otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, în contextul în care au apărut tot mai multe solicitări în acest sens, subliniindu-se că sancțiuni de tipul celor aplicate în ce privește cazul Skripal, anumă expulzări diplomatice, ar putea să nu fie suficiente.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euroga digitală în scopul întăririi complementarității UE-NATO privind transformările tehnologice

ROMÂNIA7 hours ago

Începând de joi, românii vor putea achita online, prin Ghișeul.ro, peste 300 de tipuri de plăți

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Uniunea Piețelor de Capital: Comisia Europeană adoptă un plan prin care se asigură că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă

Gheorghe Falcă8 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Fondurile de coeziune și strategiile de mediu trebuie să răspundă nevoilor regiunilor și cetățenilor

U.E.8 hours ago

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor manifestă o ”mare îngrijorare” față de evoluția epidemiei de COVID-19 în România și alte șase țări UE

INTERNAȚIONAL9 hours ago

COVID-19: Instituțiile și organizațiile internaționale îndeamnă toate statele să acționeze mai ferm pentru a opri răspândirea informațiilor nocive

U.E.9 hours ago

Document Curtea de Conturi Europeană: Uniunea Europeană și-a îmbunătățit în ultimii ani setul de instrumente pentru a face față crizelor financiare

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ursula von der Leyen, întâlnire de lucru cu premierii Ungariei, Poloniei și Cehiei. Viitorul buget al UE și statul de drept, subiecte discutate

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Bulgaria expulzează doi diplomați ruși acuzați de spionaj militar

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană a adoptat un pachet pentru finanțele digitale: Obiectivul este o piață unică digitală inovatoare, crucială pentru redresarea economică

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending