Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE recomandă prelungirea până în 2024 a perioadei în care România trebuie să pună capăt procedurii de deficit excesiv

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Consiliul Uniunii Europene a adoptat vineri recomandarea pentru România în cadrul procedurii de deficit excesiv, stabilind că România ar trebui să pună capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Consiliul a constatat că o prelungire a termenului actual de corectare a deficitului public de către România ar fi importantă pentru a nu compromite redresarea economică după pandemia COVID-19. Noul termen pentru corectarea deficitului excesiv permite un efort mai gradual și un echilibru între consolidarea fiscală și redresarea economică.

Recomandarea indică faptul că, pentru a respecta acest nou termen, România ar trebui să atingă o țintă de deficit public general de 8,0% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022, 4,4% din PIB în 2023 și 2,9% din PIB în 2024, ceea ce este în concordanță cu obiectivele Guvernului român.

Consiliul a ținut cont de schimbările survenite în situația fiscală a României, de evoluțiile bugetare din 2020 și de noua strategie bugetară pusă în aplicare, precum și de apelurile la reforme, inclusiv în ceea ce privește gestionarea finanțelor publice. În acest context, mecanismul de redresare și de reziliență poate oferi o oportunitate pentru România de a-și îmbunătăți situația fiscală, sprijinind în același timp creșterea economică și crearea de locuri de muncă.

În aprilie 2020, Consiliul a adoptat o recomandare adresată României în vederea eliminării deficitului excesiv până în 2022.

Din cauza incertitudinii cauzate de pandemia COVID-19, Comisia nu a prezentat o recomandare pentru România în noiembrie 2020.

Previziunile din primăvara anului 2021 nu indică faptul că România își va corecta deficitul excesiv până la termenul de 2022 stabilit în recomandarea Consiliului din aprilie 2020. Repercusiunile economice ale crizei COVID-19 au dus la o deviere semnificativă de la ipotezele economice pe care s-a bazat recomandarea respectivă și aceasta nu mai reprezintă o bază relevantă pentru orientarea politicii fiscale.

Recomandarea adoptată vineri ia în considerare evoluțiile recente și stabilește ca nou termen pentru corectarea deficitului excesiv al României anul 2024.

Până la 15 octombrie 2021, România trebuie să prezinte Consiliului un raport cu privire la strategia de consolidare în vederea atingerii obiectivelor stabilite în recomandare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Liban: Consiliul UE  a adoptat cadrul legal pentru impunerea de sancţiuni unor persoane şi entităţi

Published

on

© European Commission/ Twitter

Consiliul a adoptat un cadru pentru măsuri restrictive specifice pentru a aborda situația din Liban, potrivit comunicatului oficial.

Acest cadru prevede posibilitatea de a impune sancțiuni împotriva persoanelor și entităților care sunt responsabile de subminarea democrației sau a statului de drept în Liban prin oricare dintre următoarele acțiuni:

  • obstrucționarea sau subminarea procesului politic democratic prin împiedicarea persistentă a formării unui guvern sau prin
  • obstrucționarea sau subminarea gravă a desfășurării de alegeri;
  • obstrucționarea sau subminarea punerii în aplicare a planurilor aprobate de autoritățile libaneze și sprijinite de actorii internaționali relevanți, inclusiv de UE, în vederea îmbunătățirii responsabilității și a bunei guvernanțe în sectorul public sau a punerii în aplicare a unor reforme economice esențiale, inclusiv în sectoarele bancar și financiar și inclusiv a adoptării unei legislații transparente și nediscriminatorii privind exportul de capital;
  • abateri financiare grave privind fondurile publice, în măsura în care faptele în cauză intră sub incidența Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, precum și exportul neautorizat de capital.

Sancțiunile constau într-o interdicție de călătorie în UE și o înghețare a activelor pentru persoane, precum și o înghețare a activelor pentru entități. În plus, persoanelor și entităților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția persoanelor și entităților enumerate.

La 7 decembrie 2020, Consiliul a adoptat concluzii în care a luat act cu îngrijorare crescândă de faptul că grava criză financiară, economică, socială și politică care s-a instalat în Liban a continuat să se agraveze în lunile precedente și că populația libaneză a fost prima care a avut de suferit de pe urma dificultăților tot mai mari din țară. Acesta a subliniat necesitatea urgentă ca autoritățile libaneze să pună în aplicare reformele pentru a recâștiga încrederea comunității internaționale. De asemenea, Consiliul a făcut apel la toate părțile interesate și forțele politice libaneze să sprijine formarea urgentă a unui guvern libanez care să fie responsabil, credibil și orientat spre misiune, capabil să pună în aplicare reformele necesare.

De atunci, Consiliul și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea gravă cu privire la deteriorarea situației din Liban. În pofida apelurilor repetate adresate forțelor politice libaneze și părților interesate să acționeze în interesul național și să nu mai amâne formarea unui guvern cu puteri depline, capabil să răspundă nevoilor urgente ale țării și să pună în aplicare reformele esențiale, nu se înregistrează niciun progres. Între timp, situația economică, socială și umanitară din Liban continuă să se deterioreze, iar populația continuă să sufere.

Uniunea este pregătită să utilizeze toate instrumentele sale pentru a contribui la o ieșire durabilă din criza actuală și pentru a reacționa la o nouă deteriorare a democrației și a statului de drept, precum și a situației economice, sociale și umanitare din Liban. În cadrul Consiliului Afaceri Externe din 12 iulie 2021, Înaltul Reprezentant a anunțat o înțelegere politică potrivit căreia va fi instituit un regim de sancțiuni împotriva celor responsabili de această situație.

UE își menține angajamentul de a ajuta Libanul și poporul său să depășească provocările actuale și este pregătită să utilizeze diferitele instrumente de care dispune în acest scop. Cu toate acestea, este extrem de important ca liderii libanezi să lase deoparte divergențele și să colaboreze pentru a forma un guvern și a adopta măsurile necesare pentru a conduce țara către o redresare durabilă. Stabilitatea și prosperitatea Libanului sunt de o importanță crucială pentru întreaga regiune și pentru Europa.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Josep Borrell: Uniunea Europeană urmărește cu atenție evoluțiile din Tunisia. Facem apel la restabilirea situației cât mai curând posibil

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Uniunea Europeană urmărește cu cea mai mare atenție evoluțiile din Tunisia; fundamentele democratice ale țării, respectarea statului de drept, a Constituției și a cadrului legislativ trebuie menținute, a declarat marți Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, informează comunicatul oficial. 

De asemenea, șeful diplomației UE a transmis autorităților din Tunisia să rămână atente la dorințele și aspirațiile poporului tunisian.

Facem apel la restabilirea situației instituționale cât mai curând posibil și, în special, reluarea activității parlamentare, respectarea drepturilor fundamentale și abținerea de la toate formele de violență”, a punctat Josep Borrell.

Mai mult, oficialul european a subliniat că Uniunea Europeană va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației și a reamintit sprijinul considerabil al UE și al statelor sale membre pentru Tunisia în contextul pandemiei de COVID-19  și al crizei economice majore.

„Menținerea democrației și a stabilității în țară sunt prioritare”, a conchis șeful diplomației UE, Josep Borrell.

Preşedintele tunisian Kais Saied a anunţat că îngheaţă activităţile parlamentului şi îl demite din funcţie pe şeful guvernului, Hichem Mechichi. Anunţul a fost urmarea manifestaţiilor care au avut loc duminică în mai multe oraşe din ţară, în contextul în care Tunisia se confruntă cu un vârf al pandemiei de coronavirus şi cu o profundă criză politică, potrivit Digi24

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Miniștrii economiei și finanțelor din UE discută, în ultima reuniune a Consiliului din această vară, despre punerea în aplicare a Mecanismului de Redresare și Reziliență

Published

on

© https://twitter.com/eu2021si

Miniștrii economiei și finanțelor ai statelor Uniunii Europene se reunesc azi, 26 iulie, în sistem videoconferință pentru a discuta punerea în aplicare a mecanismului de redresare și de reziliență, dar și despre aprobarea ultimelor Planuri Naționale de Redresare și Reziliență.

Aceasta este și ultima reuniune a Consiliului UE înainte de vacanța de vară.

De asemenea, miniștrii vor  vor face bilanțul pachetului recent adoptat de Comisia Europeană privind combaterea spălării banilor, potrivit comunicatului oficial.

NextGenerationEU este un instrument temporar de redresare, în valoare de peste 800 de miliarde EUR, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus. După pandemia de COVID-19, Europa va fi mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.

Mecanismul de redresare și reziliență este elementul central al instrumentului NextGenerationEU, cu împrumuturi și granturi în valoare de 723,8 miliarde EUR disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările UE. Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală. Statele membre lucrează la planurile lor de redresare și reziliență pentru a accesa fonduri din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

Reamintim că România a transmis la 31 mai Planul Național de Redresare și ReziliențăGuvernul României a publicat ulterior, la 2 iunie, documentul ce cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending