Eurodeputatul Vasile Blaga (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European, a estimat într-o evaluare remisă CaleaEuropeană.ro că rezultatele alegerilor din Austria asupra extinderii Schengen ”nu sunt optimiste” și că ”mai degrabă ne încurcă decât ne ajută”.

”Observ un entuziasm nefiresc privind rezultatul alegerilor din Austria. Scăderea procentelor Partidului Popular Austriac (OVP), partidul cancelarului Nehammer, are relevanță doar pe planul politic intern al Austriei. În privința consecințelor pe care acest rezultat le are asupra extinderii Schengen, ele nu sunt optimiste. Trebuie remarcat faptul că procentele pierdute de partidul lui Nehammer se regăsesc în cele ale extremei drepte (FPO – Partidul Libertății) al cărei discurs anti-migrație va deveni, probabil, și mai radical în următoarea perioadă”, a apreciat Blaga în mesajul mai sus menționat.

Conform acestuia, ”rezultatul alegerilor ne prezintă o tendință care se manifestă în planul societății austriece, un răspuns la o situație de criză a migrației care, desigur, nu are nicio legătură directă cu România”.

În pofida acestui fapt, ”în actualul context rezultatul alegerilor din Austria mai degrabă ne încurcă decât ne ajută”, semnalează eurodeputatul.

”În opinia mea, trebuie să ne concentrăm mai puțin pe rezultatul alegerilor din Austria și, în schimb, să continuăm eforturile în plan diplomatic. Subiectul Schengen nu trebuie să se stingă, trebuie menținut treaz, demersurile din zona diplomatică trebuie să continue. La fel, în Parlamentul European, toate delegațiile europarlamentarilor români trebuie să acționeze și să comunice la unison și permanent pe subiectul integrării României și Bulgariei în spațiul Schengen”, este apelul lansat de Vasile Blaga.

Partidul Popular Austriac (OeVP, conservatorii aflaţi la putere) şi-a pierdut majoritatea absolută la alegerile regionale desfăşurate duminică în cel mai mare land din Austria, înregistrând o scădere de circa 10 puncte procentuale, în timp ce Partidul Libertăţii (FPOe), de extremă dreapta, a obţinut cel mai bun rezultat al său de până acum, conform Agerpres.

Citiți și:

Bogdan Aurescu anunță că România și Austria vor demara “discuții la nivel de experți în perioada imediat următoare”: Rezultatul alegerilor arată absenţa impactului folosirii temei Schengen

OeVP, marcat de anchete de corupţie, dar şi de crizele globale, a ajuns la 39,8% – cel mai slab rezultat din 1945 – şi şi-a pierdut majoritatea absolută din parlamentul Austriei inferioare şi probabil şi în guvernul regional. În schimb, FPOe a întrunit 24,5%, cel mai bun rezultat al său de până acum în provincia estică.

Olanda și Austria și-au exprimat săptămâna trecută, în timpul unei întrevederi între premierul Mark Rutte și cancelarul Karl Nehammer, dorința de a solicita împreună soluții în lupta împotriva migrației ilegale în cadrul summitului special al UE din februarie, cele două state opunându-se în acest moment extinderii spațiului Schengen.

Dacă Austria nu dă semne că și-a reconsiderat poziția, Olanda parte să practice un dublu mesaj. În cadrul vizitei sale în România, ministrul batav de externe, Wopke Hoekstra, a avut întrevederi cu mai mulți oficiali de la București, între care omologul Bogdan Aurescu, premierul Nicolae Ciucă și președintele Klaus Iohannis, asigurându-i pe aceștia de sprijinul țării sale pentru aderarea României la Schengen.

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) solicită premierul României, Nicoale Ciucă, printr-o scrisoare deschisă să ”demareze procedura de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos” cu privire la aderarea României la spațiul Schengen.

Acesta a explicat că ”un proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu suspendă negocierile”, ci ”doar schimbă datele problemei și arată că România știe, în sfârșit, să se apere cu instrumentele oferite de UE”.

”Vă solicit ca, în numele Guvernului României, să faceți toate demersurile necesare, astfel încât românii să poată circula liber în spațiul Schengen. Concret, să demarați procedura de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos la ședința Consiliului JAI din 8 decembrie 2022. În condițiile în care lucrurile sunt foarte clar stipulate în Tratate și în Acordul Schengen, avem elemente suficient de puternice pentru a susține o acțiune la CJUE. Românii trebuie să beneficieze de aceleași drepturi ca orice alt cetățean european, conform Tratatelor constitutive ale UE. Încălcarea acestora este sancționabilă de către CJUE, existând chiar precedente cu privire la acțiuni de succes din partea României”, a explicat Tomac în scrisoare.

În viziunea sa, acest demers este unul ”legitim din perspectivă juridică” și reprezintă ”o chestiune de onoare”.

Pentru a-și susține argumentul, eurodeputatul a listat o serie de dispoziții legale care au fost încălcare de cele două țări în cadrul ședinței Consiliului justiție și afaceri interne din 8 decembrie, și anume:

”Înainte să ne acorde alții drepturile, trebuie să înțelegem că 20 de milioane de români sunt cetățeni europeni și un drept esențial le-a fost încălcat.

În viziunea sa, acest demers este unul ”legitim din perspectivă juridică” și reprezintă ”o chestiune de onoare”.

Pentru a-și susține argumentul, eurodeputatul a listat o serie de dispoziții legale care au fost încălcare de cele două țări în cadrul ședinței Consiliului justiție și afaceri interne din 8 decembrie, și anume:

Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D), vicepreședintele Comisiei pentru Educație şi Cultură (CULT) din Parlamentul European, a fost desemnat responsabil pentru Anul European dedicat Competențelor, se arată într-un mesaj postat pe Facebook.

„Am fost desemnat responsabilul Comisiei pentru Educație şi Cultură din Parlamentul European pentru Anul European dedicat Competențelor. După ce în prima parte a zilei am negociat textul raportului legislativului european pe acest subiect, am participat ulterior la o discuție despre soluțiile europene privind creşterea competențelor”, a anunțat Victor Negrescu.

Eurodeputatul social-democrat a subliniat că, „în contextul în care doar 37% dintre lucrătorii europeni au acces la formare continuă la locul de muncă, cu reale discrepanțe între statele membre, Uniunea Europeană trebuie să treacă de la discursuri, la măsuri concrete, cu fonduri adecvate şi o abordare integrată, umană şi realistă”.

Prin Anul European al Competențelor, ale cărui lucrări au fost lansate în octombrie anul trecut, Comisia Europeană, în cooperare cu Parlamentul European, statele membre, partenerii sociali, serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă, camerele de comerț și industrie, furnizorii de educație și formare, lucrătorii și întreprinderile, își propune să dea un nou impuls învățării pe tot parcursul vieții prin:

• Promovarea unor investiții în formare și perfecționare mai consistente, mai eficace și mai favorabile incluziunii pentru a valorifica întregul potențial al forței de muncă europene și pentru a sprijini tranzițiile de la un loc de muncă la altul.
• Asigurarea caracterului adecvat al competențelor în raport cu nevoile pieței forței de muncă, cooperând totodată cu partenerii sociali și cu întreprinderile.
• Corelarea aspirațiilor și a seturilor de competențe ale persoanelor cu oportunitățile de pe piața forței de muncă, în special pentru tranziția verde și digitală și pentru redresarea economică. Se va acorda o atenție deosebită activării unui număr mai mare de persoane pe piața forței de muncă, în special a femeilor și a tinerilor, cu precădere a celor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare.
• Atragerea persoanelor din țări terțe cu competențele de care UE are nevoie, inclusiv prin consolidarea oportunităților de învățare și a mobilității și prin facilitarea recunoașterii calificărilor.

Pentru a îndeplini aceste obiective, Comisia va promova oportunitățile de perfecționare și recalificare, de exemplu prin evidențierea inițiativelor relevante ale UE, inclusiv a posibilităților de finanțare ale UE, pentru a sprijini adoptarea, implementarea și realizarea acestora. Vor fi organizate, totodată, evenimente și campanii de sensibilizare în întreaga Uniune pentru a sprijini învățarea reciprocă a partenerilor în ceea ce privește perfecționarea și recalificarea. Anul European al Competențelor urmărește, de asemenea, să contribuie la dezvoltarea în continuare a instrumentelor de informații privind competențele și să promoveze mijloace și instrumente pentru creșterea transparenței și facilitarea recunoașterii calificărilor, inclusiv a calificărilor acordate în afara UE.