Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord politic provizoriu privind publicarea impozitului pe venit de către companiile multinaționale

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Reprezentanții președinției portugheze a Consiliului UE au ajuns miercuri la un acord politic provizoriu cu echipa de negociere a Parlamentului European cu privire la propunerea de directivă privind publicarea informațiilor referitoare la impozitul pe venit de către anumite întreprinderi și sucursale, denumită în mod obișnuit directiva privind raportarea publică pentru fiecare țară în parte (CBCR), informează comunicatul oficial. 

„Evaziunea fiscală a întreprinderilor și planificarea fiscală agresivă a marilor companii multinaționale privează țările UE de venituri de peste 50 de miliarde de euro pe an. Astfel de practici sunt facilitate de absența oricărei obligații pentru marile întreprinderi multinaționale de a raporta cu privire la locul în care își obțin profiturile și locul în care își plătesc impozitul în UE, pentru fiecare țară în parte. Într-un moment în care cetățenii noștri se luptă pentru a depăși efectele crizei pandemice, este mai important ca niciodată să solicităm o transparență financiară semnificativă. Este de datoria noastră să ne asigurăm că toți actorii economici contribuie în mod echitabil la redresarea economică”, a declarat Pedro Siza Vieira, ministrul de stat portughez pentru economie și tranziție digitală.

Textul convenit prevede faptul că întreprinderile multinaționale sau întreprinderile autonome cu un venit total consolidat de peste 750 de milioane de euro în fiecare dintre ultimele două exerciții financiare consecutive, indiferent dacă au sediul în UE sau în afara acesteia, trebuie să facă publice informațiile privind impozitul pe venit în fiecare stat membru, precum și în fiecare țară terță enumerată în anexa I la concluziile Consiliului privind lista UE de jurisdicții necooperante în scopuri fiscale sau enumerate timp de doi ani consecutivi în anexa II la aceste concluzii ale Consiliului. 

Pentru a evita o sarcină administrativă disproporționată pentru societățile implicate și pentru a limita informațiile divulgate la ceea ce este absolut necesar pentru a permite un control public eficient, directiva prevede o listă completă și finală a informațiilor care trebuie divulgate.

Raportarea va avea loc în termen de 12 luni de la data bilanțului exercițiului financiar în cauză.  De asemenea, directiva stabilește condițiile în care o societate poate obține amânarea publicării anumitor elemente pentru o perioadă maximă de cinci ani.

Statele membre vor avea la dispoziție optsprezece luni pentru a transpune directiva în legislația națională. La patru ani de la data transpunerii, Comisia va prezenta un raport privind aplicarea directivei.

Tot în aces sens, pe 18 mai, Comisia Europeană a adoptat o Comunicare privind o impozitare a întreprinderilor care să fie adaptată secolului XXI, pentru a promova un sistem robust, eficient și echitabil de impozitare a întreprinderilor în Uniunea Europeană.

Comunicarea stabilește o viziune atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, pentru a sprijini redresarea Europei în urma pandemiei de COVID-19 și pentru a asigura venituri publice adecvate în următorii ani. Scopul ei este să creeze un mediu de afaceri echitabil și stabil, care să poată stimula o creștere sustenabilă a economiei UE, generatoare de multe locuri de muncă, precum și să poată consolida autonomia noastră strategică deschisă. 

CONSILIUL UE

Consiliul UE a adoptat concluziile privind situația din Afganistan și solicită o coordonare strânsă cu partenerii internaționali

Published

on

© European Union - Source : EP

Consiliul UE a adoptat astăzi, 21 septembrie, concluziile privind Afganistanul, în care se subliniază angajamentul UE față de pacea și stabilitatea din această țară și față de sprijinirea poporului afgan. Concluziile stabilesc, de asemenea, linia de acțiune a UE privind acțiunile din Afganistan.

UE recunoaște că situația din Afganistan reprezintă o provocare majoră pentru întreaga comunitate internațională și subliniază necesitatea unei coordonări puternice în ceea ce privește angajamentul cu partenerii internaționali relevanți, în special cu ONU, se arată în comunicatul oficial.

Angajamentul operațional al UE și al statelor sale membre va fi atent calibrat în funcție de politica și acțiunile cabinetului interimar numit de talibani, nu îi va conferi acestuia nicio legitimitate și va fi evaluat în funcție de cele cinci criterii de referință convenite de miniștrii afacerilor externe ai UE în cadrul reuniunii lor informale din Slovenia din 3 septembrie 2021. În acest context, drepturile femeilor și ale fetelor reprezintă o preocupare deosebită.

Prin urmare, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a anunțat că se lucrează pentru a continua prezența UE pe terenul afgan, însă nu se pot oferii detalii, momentan, din motive de securitate. De asemenea, acesta a menționat că este bine ca UE să mențină un canal de comunicare cu Guvernul din Kabul: „Să fim clari: a fi în contact cu, nu înseamnă deloc ceva care ar putea conferi o recunoaștere formală sau o legitimitate guvernului interimar”, a explicat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate într-o conferință de presă în cadrul unei reuniunii informale a miniștrilor de externe ai statelor membre.

O prezență minimă a UE pe teren la Kabul, în funcție de situația de securitate, ar facilita furnizarea de ajutor umanitar și monitorizarea situației umanitare și ar putea, de asemenea, să coordoneze și să sprijine plecarea în condiții de siguranță, securitate și ordine a tuturor cetățenilor străini și a afganilor care doresc să părăsească țara.

Ca o chestiune prioritară, UE va iniția o platformă politică regională de cooperare cu vecinii direcți ai Afganistanului pentru a contribui la prevenirea efectelor negative în regiune și pentru a sprijini reziliența economică și cooperarea economică regională, precum și nevoile umanitare și de protecție.

Consiliul va reveni asupra acestei chestiuni în cadrul următoarei sale reuniuni din octombrie.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Secretar de stat francez: De aproape un deceniu, România așteaptă aderarea la Schengen și trebuie să adere. România este serioasă în ceea ce priveşte apărarea frontierelor

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât e a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor, a declarat marți secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, aflat într-o vizită la București în contextul în care Franța va asigura în primul semestru al anului 2022 președinția rotativă a Consiliului UE.

El a indicat extinderea şi reformarea acestuia va fi unul din subiectele preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene ce va începe la 1 ianuarie 2022.

Întrebat la o întâlnire cu presa română dacă președinția franceză a Consiliului UE va putea facilita un vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne privind accederea României în Schengen, Clement Beaune a spus că România trebuie să adere la spațiul de liberă circulație.

În ceea ce priveşte Schengen, ştiu că vorbim de un punct sensibil şi important pentru România, de mai mulţi ani, pentru că, de aproape de un deceniu, România aşteaptă aderarea la Schengen. Trebuie să adere. Nu ştiu să vă spun exact când“, a spus Beaune, în cadrul întâlnirii respective.

El a menționat însă și carențele cu care se confruntă spațiul Schengen din cauza crizei migrației sau a pandemiei COVID-19, situații care au impus restricții la frontiere.

Dacă o ţară e serioasă, iar România este serioasă în ceea ce priveşte apărarea frontierelor, este un atu al Schengen, pentru că astfel controlează mai bine frontierele Europei“, a mai spus oficialul francez.

La București, secretarul de stat francez a avut o rundă de consultări politico-diplomatice cu omologul său român, Iulia Matei, precum și o întrevedere cu ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul discuțiilor a fost abordat și subiectul spațiului Schengen, o prioritate majoră pe agenda ambelor state. “Secretarul de stat român a reafirmat susținerea de principiu a României pentru procesul de reformă a spațiului european de liberă circulație, subliniind, în același timp, necesitatea unei decizii favorabile, cât mai curând posibil, cu privire la aderarea României la Schengen”, arată sursa citată.

Mesajul a fost întărit de Iulia Matei și în cadrul unor declarații comune de presă cu Clement Beaune: “Am retransmis aşteptarea României ca o decizie favorabilă privind aderarea la spaţiul Schengen să fie luată cât mai curând, având în vedere că România îndeplineşte toate criteriile de aderare”.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. De-a lungul vremii, state precum Olanda, Franța sau Finlanda și-au exprimat rezerve cu privire la aderarea României la Schengen, invocând lipsa progreselor în lupta împotriva corupției și a monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ucraina: UE prelungește cu încă șase luni sancțiunile pentru integritatea teritorială

Published

on

© Council of the European Union

Consiliul Uniunii Europene a decis vineri să prelungească cu încă șase luni, până la 15 martie 2022, sancțiunile împotriva celor responsabili de încălcarea suveranității și de amenințarea integrității teritoriale a Ucrainei.

Măsurile restrictive existente prevăd restricții de călătorie, înghețarea activelor și interdicția de a pune fonduri sau alte resurse economice la dispoziția persoanelor și entităților enumerate. Sancțiunile vor continua să se aplice pentru 177 de persoane și 48 de entități, potrivit unui comunicat al instituției remis CaleaEuropeană.ro.

Actele juridice au fost adoptate de Consiliu prin procedură scrisă.

Sancţiunile în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei au fost introduse pentru prima dată la 17 martie 2014.

Printre alte măsuri ale UE instituite ca răspuns la criza din Ucraina se numără sancţiuni economice care vizează sectoare specifice ale economiei ruse, actualmente în vigoare până la 31 ianuarie 2022, şi măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei şi Sevastopolului, limitate la teritoriul Crimeei şi Sevastopolului, actualmente în vigoare până la 23 iunie 2022.

Lista persoanelor și entităților sancționate este revizuită în mod constant și face obiectul unor reînnoiri periodice din partea Consiliului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN19 mins ago

Grupul PPE, cea mai mare familie politică din Parlamentul European, face apel la UE să nu recunoască alegerile din Rusia

U.E.1 hour ago

Premierul Poloniei ignoră penalitățile impuse de CJUE și anunță că activitatea minei Turów nu va fi oprită

FONDURI EUROPENE1 hour ago

MIPE: 1.680 de tineri vor fi sprijiniți să reia școala prin patru proiecte din fonduri europene în valoare de 16.8 milioane de lei

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

UNGA: Președinta Comisiei Europene le-a cerut liderilor lumii să-și sporească cu cel puțin 100 mld. de dolari contribuțiile pentru tranziția climatică

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Eugen Tomac privind situația comunității românești din Serbia: Răspunsul este încurajator, dar nu suficient

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană a lansat noua aplicație Erasmus+, disponibilă în toate limbile UE. Aceasta va oferi fiecărui student o legitimație europeană digitală, valabilă în întreaga Uniune

RUSIA4 hours ago

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Rusia este responsabilă de asasinarea fostului spion Alexander Litvinenko

Cristian Bușoi4 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, dialog cu Ursula von der Leyen: Să construim cu adevărat o UE a Sănătății

ROMÂNIA4 hours ago

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, întâlnire cu Daniel Dines, CEO al UiPath: Am vorbit pe larg despre cum putem promova mai bine România în SUA

ONU5 hours ago

Klaus Iohannis susține marți un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU. Șeful statului va pleda pentru o ordine internațională bazată pe reguli

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI3 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA3 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D6 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Team2Share

Trending