Consiliul Uniunii Europene a adoptat o lege care va permite lansarea treptată, pe o perioadă de șase luni, a noului sistem digital de gestionare a frontierelor la intrare/ieșire (Entry/Exit System – EES).

Potrivit comunicatului oficial, EES va îmbunătăți eficacitatea și eficiența controalelor la frontierele externe ale Uniunii Europene.

Noul sistem va înregistra digital intrările și ieșirile, datele din pașaport, amprentele digitale și imaginile faciale ale resortisanților din țări terțe care călătoresc pentru șederi de scurtă durată într-un stat membru al UE.

Datorită acestui sistem, autoritățile competente, de la poliția de frontieră până la organele de aplicare a legii, vor avea acces la date care le vor permite să verifice identitatea resortisanților țărilor terțe și să afle dacă aceștia respectă perioada de ședere autorizată în spațiul Schengen.

Drept urmare, EES va reduce semnificativ probabilitatea de fraudă de identitate și de depășire a perioadei de ședere.

Citiți și: Consiliul UE își adoptă poziția privind implementarea treptată a unui nou sistem digital de gestionare a frontierelor, care va înregistra electronic intrările și ieșirile cetățenilor non-UE

Principalele caracteristici ale noii legi:

• Noile reguli permit statelor membre care doresc să implementeze treptat sistemul EES, pe o perioadă de 180 de zile, să facă acest lucru, oferind în același timp posibilitatea altor state să opereze sistemul la capacitate maximă încă din prima zi.

• Până la finalul perioadei de tranziție de șase luni, toate țările UE trebuie să finalizeze înregistrarea completă în EES, inclusiv colectarea datelor biometrice, pentru toate persoanele vizate.

• Pe durata acestei perioade de tranziție, statele membre vor continua să aplice manual ștampile pe documentele de călătorie.

• Statele membre pot suspenda total sau parțial funcționarea sistemului EES la anumite puncte de trecere a frontierei în circumstanțe excepționale (de exemplu, în cazurile în care intensitatea traficului ar conduce la timpi de așteptare foarte mari).

Regulamentul EES, adoptat în 2017, impunea tuturor statelor membre să înceapă să utilizeze EES în mod complet și simultan. Pentru a asigura o lansare fără probleme a EES și a facilita implementarea sa în timp util în toate statele membre – și din cauza preocupărilor că o lansare completă a sistemului ar putea constitui un factor de risc pentru reziliența sistemului IT – Comisia Europeană a propus o lansare treptată.

Uniunea Europeană a convenit să impună un nou val de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând sectoarele energetic și financiar ale țării, într-un efort de a înăspri presiunea asupra mașinăriei de război a Kremlinului și de a forța o încetare temporară a focului în Ucraina.

Sancțiunile, aprobate vineri de ambasadorii la Bruxelles, interzic tranzacțiile cu 22 de bănci rusești, cu Fondul Rus de Investiții Directe și subsidiarele acestuia, precum și utilizarea directă și indirectă a conductelor submarine Nord Stream, care sunt în prezent închise, dar pe care Moscova intenționează să le repornească la un moment dat, relatează Euronews.

În plus, UE transformă plafonul de preț impus țițeiului rusesc, stabilit anterior la 60 de dolari pe baril, într-un mecanism dinamic care va rămâne cu 15% sub prețul mediu de piață, potrivit unor surse diplomatice. Noul plafon va intra în vigoare la nivelul de 47,6 dolari pe baril.

Statele Unite, care au fost un susținător principal al plafonului în cadrul G7 în timpul administrației anterioare, nu au sprijinit revizuirea descendentă.

Mai mult, încă 105 nave din „flota din umbră” — tancuri petroliere vechi folosite de Moscova pentru a ocoli plafonul de preț impus țițeiului — sunt interzise în porturile UE și nu vor mai avea acces la servicii oferite de Uniune. Astfel, lista neagră a „flotei din umbră” depășește 400 de nave.

Acordul reprezintă al 18-lea pachet de sancțiuni adoptat de la începutul războiului, în februarie 2022.

Blocajul politic a fost depășit doar după ce Slovacia a cedat și și-a retras dreptul de veto, care până acum împiedicase aprobarea noului set de sancțiuni.

Opoziția Slovaciei avea legătură cu o cu totul altă chestiune: eliminarea treptată a tuturor combustibililor fosili ruși până la sfârșitul anului 2027.

Comisia Europeană a prezentat foaia de parcurs în luna mai și a propus legislația în iunie, bazându-se pe interdicții progresive ale contractelor pe termen scurt și lung pentru gaze naturale.

Fiind o țară fără ieșire la mare, Slovacia s-a opus vehement planului, avertizând că acesta va duce la creșterea prețurilor pentru consumatori, va reduce competitivitatea și va pune în pericol securitatea energetică.

Premierul slovac Robert Fico a blocat din nou aprobarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, motivând că nu a primit suficiente garanții că oprirea importurilor de gaz rusesc în UE începând cu 2028 nu va aduce prejudicii asupra economiei țării sale, anunță Reuters și EFE, citate de Agerpres.

Slovacia „respinge propunerea idioată a Comisiei Europene de a opri fluxurile de gaz rusesc începând din anul 2028”, a semnalat premierul social-democrat slovac Robert Fico.

Slovacia este dependentă de importurile de gaz rusesc ca urmare a geografiei sale: nu are ieșire la mare, fapt ce determină o aprovizionare limitată cu gaz natural lichefiat.

În acest context, Fico dorește garanții din partea Bruxelles-ului că economia țării sale nu va fi afectată de sistarea importurilor de gaze din Rusia. Mai mult, acesta solicită o prelungire a termenului de eliminare a importurilor de energie rusești până în 2034, dată care coincide cu expirarea contractului pe care Slovacia îl care cu compania Gazprom.

Doar că executivul european nu este de acord cu această cerință, acuză premierul slovac.

Cumulul de acești factori, motivează Robert Fico, a împins Slovacia să ceară amânarea celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni UE conta Rusiei.

În ultimele luni, Slovacia, secondată de cele mai multe ori de Ungaria, și-a intensificat criticile la adresa sancțiunilor, susținând că acestea aduc mai multe prejudicii economiei blocului decât Rusiei.

Pachetul de sancțiuni dezvăluit de Comisia Europeană pe 10 iunie vizează instituțiile financiare din Rusia și exporturile de energie din această țară care a invadat Ucraina în luna februarie 2022.

Ultima propunere, prezentată de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și de Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, extinde numărul băncilor rusești și a petrolierelor ce fac parte din „flota fantomă” ce vor fi introduse pe lista neagră.

Până în prezent, Bruxelles-ul a vizat peste 350 de nave din această flotă, asupra căreia planează acuzațiile de implicare în acte de sabotaj și vandalism.