Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind Mecanismul pentru interconectarea Europei, având un buget total de 33.71 miliarde euro

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE  și Parlamentul European au ajuns joi la un acord provizoriu cu privire la cea de a doua ediție a programului emblematic al UE Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE). MIE 2.0 va continua să finanțeze proiecte-cheie în domeniile transporturilor, digitalului și energiei. Acesta va funcționa în perioada 2021 – 2027, cu un buget total semnificativ de 33.71 miliarde de euro, informează Consiliul UE într-un comunicat. 

Pedro Nuno Santos, ministrul portughez al infrastructurii și locuințelor a subliniat faptul că acordul provizoriu obținut este în deplină conformitate cu concluziile Consiliului European din iulie anul trecut, iar primele cereri de propuneri în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei pot fi lansate până la vară. 

„Grație acestui program avem conexiuni de transport și rețele energetice mai bune, precum și servicii și conectivitate digitale mai bune în Europa. Iar această finanțare substanțială trebuie să continue și va continua. Acest lucru este deosebit de important pentru depășirea provocărilor legate de COVID-19 și pentru combaterea schimbărilor climatic”, a declarat acesta. 

Bugetele pentru fiecare sector vor fi (în prețuri curente):

  • transporturi: 25.81 miliarde euro (inclusiv 11.29 miliarde euro pentru țările beneficiare ale fondurilor de coeziune)
  • energie: 5.84 miliarde euro
  • sectorul digital: 2.06 miliarde euro

În domeniul transporturilor, MIE 2.0 va promova rețele interconectate și multimodale în scopul dezvoltării și al modernizării infrastructurii feroviare, rutiere, maritime și a căilor navigabile interioare, precum și în scopul mobilității în condiții de siguranță și securitate. Se va acorda prioritate continuării dezvoltării rețelelor transeuropene de transport (TEN-T), punându-se accentul pe verigile lipsă și pe proiectele transfrontaliere cu valoare adăugată pentru UE. Suma de 1.56 miliarde euro din bugetul pentru transporturi va fi utilizată pentru a finanța proiecte feroviare majore între țările beneficiare ale fondurilor de coeziune.

„Trilogul final privind MIE și colegiuitorii au ajuns la un acord! Sunt foarte mulțumită de acest acord, care va pune la dispoziție peste 25 de miliarde de euro pentru finanțarea infrastructurii de transport atât de necesare pentru cetățenii și întreprinderile din UE”, a declarat comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean într-o postare pe contul său de Twitter.

De asemenea, MIE 2.0 va asigura faptul că, atunci când infrastructura va fi adaptată în vederea îmbunătățirii mobilității militare în interiorul UE, ea va putea avea o dublă utilizare, satisfăcând atât nevoile civile, cât și pe cele militare. Mobilitatea militară va avea un buget separat în cadrul pachetului pentru transporturi, în valoare de 1.69 miliarde EUR.

În sectorul energiei, programul urmărește să contribuie la integrarea în continuare a pieței europene a energiei, îmbunătățind interoperabilitatea transfrontalieră și transsectorială a rețelelor energetice, facilitând decarbonizarea și asigurând securitatea aprovizionării. De asemenea, va fi disponibilă finanțare pentru proiecte transfrontaliere în domeniul generării de energie din surse regenerabile. La definirea criteriilor de atribuire a contractelor va fi luată în considerare coerența cu planurile UE și planurile naționale din domeniile energiei și climei, inclusiv cu principiul „eficiența energetică pe primul loc”.

În domeniul conectivității digitale, sfera de aplicare a programului a fost extinsă pentru a reflecta faptul că transformarea digitală a economiei și a societății în ansamblu depinde de accesul universal la rețele de mare și foarte mare capacitate fiabile și accesibile ca preț. Conectivitatea digitală este, de asemenea, un factor decisiv în reducerea discrepanțelor economice, sociale și teritoriale.

Pentru a fi eligibil să primească sprijin din partea MIE 2.0, un proiect va trebui să contribuie la piața unică digitală și la obiectivele de conectivitate ale UE. Se va acorda prioritate proiectelor care asigură o arie mai mare de acoperire, inclusiv pentru gospodării.

MIE 2.0 accentuează sinergiile dintre sectoarele transporturilor, energiei și economiei digitale, pentru a îmbunătăți eficacitatea acțiunilor UE și a minimiza costurile de punere în aplicare. Acesta va promova activitatea transsectorială în domenii precum mobilitatea conectată și automatizată și combustibilii alternativi.

De asemenea, programul urmărește să integreze acțiunile climatice, ținând seama de angajamentele UE pe termen lung privind decarbonizarea, cum ar fi Acordul de la Paris.

Acordul provizoriu la care s-a ajuns joi depinde de aprobarea Consiliului. Acesta urmează acum să fie înaintat Comitetului Reprezentanților Permanenți  al Consiliului în vederea aprobării. Odată adoptat atât de Consiliu, cât și de Parlamentul European, Regulamentul MIE va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al UE. Se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2021.

CONSILIUL UE

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, la reuniunea cu omologii din UE: România sprijină consolidarea palierului operațional al Politicii de Securitate şi Apărare Comună

Published

on

© European Union 2021

Ministrul Nicolae Ciucă a exprimat joi, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe în formatul miniştrilor Apărării, sprijinul pentru eforturile de consolidare a palierului operaţional al Politicii de Securitate şi Apărare Comună, într-o manieră “ambiţioasă”, dar “pragmatică” în acelaşi timp, şi a apreciat importanţa Busolei Strategice în trasarea unor direcţionări care să vină în sprijinul implementării nivelului de ambiţie al UE, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Conform sursei citate, ministrul Apărării a punctat importanţa coerenţei eforturilor atât pentru reducerea decalajelor dintre angajamentele asumate la nivel politic şi capabilităţile disponibile, cât şi în contextul angajamentelor din cadrul altor formate şi organizaţii internaţionale, având în vedere principiul setului unic de forţe.

“Oficialul român a subliniat importanţa parteneriatului cu NATO, exprimând sprijinul pentru consolidarea cooperării în zonele geografice de interes comun, precum şi pentru eficientizarea coordonării în vederea creşterii rezilienţei partenerilor din Vecinătatea Estică”, mai arată MApN.

Reuniunea a reprezentat prima întâlnire ministerială tematică organizată în contextul procesului de concretizare a Busolei Strategice, instrument ce urmăreşte facilitarea implementării nivelului de ambiţie al UE, definit în 2016 prin stabilirea unor orientări politice şi obiective precise în domeniul securităţii şi apărării. Agenda reuniunii a avut ca temă principală pilonul dedicat gestionării crizelor din cadrul Busolei Strategice. Evenimentul a oferit şi ocazia unui schimb de opinii privind evoluţiile cele mai recente din Sahel, Mozambic şi Ucraina, precizează MApN.

În cadrul schimbului de opinii, miniştrii Apărării au analizat o serie de propuneri ale Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri externe şi politică de securitate şi au prezentat mai multe idei privind consolidarea profilului operaţional al UE. Propunerile concrete au cuprins modalităţi de creştere a eficacităţii în răspunsul la crize, îmbunătăţirea nivelului de disponibilitate a forţelor, creşterea capacităţii de reacţie şi a flexibilităţii operaţionale.

Citiți și “Salt cuantic” pentru apărarea UE: SUA, Canada și Norvegia, invitate oficial în proiectul mobilității militare pentru a facilita deplasările de trupe în Europa

Miniştrii Apărării au fost de acord cu concluziile Consiliului privind securitatea şi apărarea şi au adoptat Deciziile privind aprobarea participării Canadei, Norvegiei şi SUA la proiectul PESCO dedicat mobilităţii militare.

Activitatea a inclus şi un prânz de lucru, cu participarea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg. În acest context, au fost abordate modalităţi de îmbunătăţire a cooperării şi coordonării eforturilor operaţionale în zonele de interes comun UE şi NATO.

De asemenea, ministrul Ciucă a participat joi și la reuniunea Comitetului Director al Agenției Europene de Apărare (EDA), organizată în marja reuniunii Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene, în formatul miniștrilor apărării, de la Bruxelles, informează sursa citată.

Agenda discuțiilor s-a axat pe modul de implementare a recomandărilor formulate în Raportul Procesului anual de analiză coordonată a apărării 2020 și pe utilizarea oportunităților de colaborare aferente domeniilor prioritare pentru dezvoltarea de capabilități militare la nivel european.

Ministrul român al apărării a exprimat susținerea pentru consolidarea rolului EDA ca organism central în cadrul eforturilor mai largi ale UE din domeniul apărării, subliniind „importanța armonizării proceselor de planificare a apărării la nivel european și a nevoii de coerență a acțiunilor dedicate dezvoltării capabilităților de apărare cu procesele și inițiativele similare ale NATO”.

De asemenea, ministrul Nicolae Ciucă a participat şi la reuniunea Comitetului Director al Centrului Satelitar al UE (SATCEN), organizată în premieră la acest nivel.

Miniștrii apărării au discutat și adoptat un set de concluzii privind nivelul de ambiție pentru dezvoltarea capacității SATCEN. Oficialul român a evidențiat necesitatea implementării obiectivelor strategice ale SATCEN într-o manieră coerentă, inclusiv prin asigurarea sinergiilor cu celelalte acțiuni și instrumente ale Uniunii Europene în domeniul geospațial.

Continue Reading

CONSILIUL UE

“Salt cuantic” pentru apărarea UE: SUA, Canada și Norvegia, invitate oficial în proiectul mobilității militare pentru a facilita deplasările de trupe în Europa

Published

on

© European External Action Service

Trei aliați NATO – Statele Unite, Canada și Norvegia – vor participa la proiectul privind mobilitatea militară din cadrul Cooperării Structurate Permanente (PESCO) de la nivelul apărării europene, au agreat joi miniștrii apărării din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, o decizie descrisă drept un “salt cuantic” de ministrul german al apărării Annegret Kramp-Karrenbauer.

În urma solicitărilor din partea Canadei, Norvegiei și Statelor Unite ale Americii de a participa la proiectul PESCO Mobilitate militară, Consiliul a adoptat astăzi decizii pozitive care autorizează coordonatorul acestui proiect – Olanda – să invite cele trei țări. Canada, Norvegia și Statele Unite ale Americii vor fi primele state terțe care vor fi invitate să participe la un proiect PESCO“, a transmis Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Participarea celor trei țări NATO la acest proiect va îmbunătăți mobilitatea militară în UE și dincolo de aceasta și va face apărarea europeană mai eficientă în contribuția sa securitatea comună, a apreciat Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, în comunicatul citat.

Va fi un salt cuantic în termeni de cooperare concretă“, a declarat și ministrul german al apărării.

Această decizie urmează unei hotărâri similare aprobate în noiembrie 2020 și a înțelegerii convenite de șeful diplomației europene, Josep Borrell, și de șeful diplomației americane, Antony Blinken, de implicare a Statelor Unite în proiectele de apărare ale Uniunii Europene.

Proiectul PESCO privind mobilitatea este o platformă strategică care permite mișcarea rapidă și fără probleme a personalului și activelor militare în întreaga UE, fie pe calea ferată, rutieră, aeriană sau maritimă. Acest lucru este important pentru securitatea și apărarea UE, pregătirea și reziliența acesteia, precum și pentru misiunile și operațiunile PSAC din UE.

Practic, proiectul UE privind mobilitatea militară este menit să faciliteze deplasările de trupe în interiorul Europei, acţiuni considerate de NATO drept cruciale în cazul unui conflict cu Rusia.

Mobilitatea militară a devenit un domeniu de cooperare emblematică între Uniunea Europeană și NATO, statuată ca atare prin Declarația Comună semnată de cele două organizații în iulie 2018. Mobilitatea militară se referă la desfășurarea rapidă a forțelor militare în interiorul Europei, în caz de necesitate. În acest sens, NATO se bazează pe sprijinul țărilor membre ale Uniunii Europene să faciliteze aspectele legale și birocratice pentru traversarea frontierelor, dar și pe Uniunea Europeană pentru finanțarea îmbunătățirii infrastructurii rutiere, feroviare, portuare, aeroportuare, pentru ca, în caz de conflict, NATO să poată desfășura în 24-48 de ore forțe și tehnică grea militare.

În sferă euro-atlantică, mobilitatea militară beneficiază, ca urmare a deciziilor summitului NATO din 2018, de înființarea unei structuri de comandă logistică cu sediul la Ulm, în Germania, în vreme ce în dimensiunea apărării europene, mobilitatea militară este inclusă pe lista proiectelor din cadrul Cooperării Structurate Permanente sub coordonarea Olandei.

Reuniunea Consiliului Afaceri Externe la nivelul miniștrilor apărării de la Bruxelles are ca temă principală instrumentul de orientare strategică – Busola Strategică, discuțiile fiind axate pe pilonul privind gestionarea crizelor.

De asemenea, agenda reuniunii include şi un prânz de lucru, cu participarea Secretarului General al NATO, prilej cu care vor fi abordate eforturile operaționale în zonele de interes comun pentru ambele organizații.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Legea europeană a climei: Consiliul UE și Parlamentul European ajung la un acord provizoriu

Published

on

@ European Commission/ Twitter

Negociatorii Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord politic provizoriu care stabilește în legislație obiectivul ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și un obiectiv colectiv de reducere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) de cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu 1990, se arată în comunicatul oficial.

„Suntem foarte mulțumiți de acordul provizoriu la care s-a ajuns astăzi. Legea europeană a climei este „legea legilor”, care stabilește cadrul pentru legislația UE în domeniul climei pentru următorii 30 de ani. UE își asumă angajamentul ferm să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, iar astăzi putem fi mândri că am stabilit clar un obiectiv climatic ambițios, care se poate bucura de sprijin unanim. Prin acest acord, transmitem un semnal puternic lumii întregi – chiar înaintea Summitului liderilor privind clima din 22 aprilie – și pregătim terenul pentru ca, în iunie, Comisia să propună pachetul său de măsuri privind schimbările climatice, „Pregătiți pentru reducerea cu 55%”, a declarat João Pedro Matos Fernandes, ministrul mediului și al politicilor climatice.

În ceea ce privește obiectivul pentru 2030, negociatorii au convenit asupra necesității de a acorda prioritate reducerii emisiilor față de absorbții. Pentru a garanta că se depun eforturi suficiente pentru reducerea și prevenirea emisiilor până în 2030, aceștia au introdus o limită de 225 de milioane de tone de CO2, echivalentă cu contribuția absorbțiilor la obiectivul net. De asemenea, aceștia au convenit ca Uniunea să aibă drept obiectiv un volum mai mare de absorbant net de carbon până în 2030.

Alte elemente ale acordului provizoriu includ instituirea unui Consiliu științific consultativ european privind schimbările climatice, compus din 15 experți științifici la nivel înalt de diferite naționalități, dintre care maximum 2 membri pot avea naționalitatea aceluiași stat membru, pentru un mandat de patru ani. Acest consiliu independent va avea, printre altele, sarcina de a oferi consiliere științifică și de a raporta cu privire la măsurile, obiectivele climatice și bugetele orientative pentru gazele cu efect de seră ale UE, precum și cu privire la coerența acestora cu Legea europeană a climei și cu angajamentele internaționale asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris.

Negociatorii au convenit ca Comisia să propună un obiectiv intermediar privind clima pentru 2040, dacă este cazul, în termen de maximum șase luni de la prima evaluare globală efectuată în temeiul Acordului de la Paris. În același timp, Comisia va publica un buget orientativ estimat al Uniunii pentru gazele cu efect de seră pentru perioada 2030-2050, împreună cu metodologia care stă la baza acestuia. Bugetul este definit ca volumul total orientativ al emisiilor nete de gaze cu efect de seră (exprimat în echivalent CO2 și furnizând informații separate privind emisiile și absorbțiile) care se preconizează că vor fi emise în perioada respectivă fără a pune în pericol angajamentele asumate de Uniune în temeiul Acordului de la Paris.

Negociatorii au convenit, de asemenea, că Comisia va colabora cu sectoarele economiei care aleg să pregătească foi de parcurs voluntare orientative în vederea atingerii obiectivului Uniunii de realizare a neutralității climatice până în 2050. Comisia ar urma să monitorizeze elaborarea acestor foi de parcurs, să faciliteze dialogul la nivelul UE și să facă schimb de bune practici între părțile interesate relevante.

Acordul provizoriu stabilește, de asemenea, un obiectiv indicativ pentru UE, de a depune toate eforturile pentru a obține emisii negative după 2050.

Acordul politic provizoriu face obiectul aprobării de către Consiliu și Parlament, înainte de a trece prin etapele formale ale procedurii de adoptare. Președinția portugheză a Consiliului și reprezentanții Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu, pe baza mandatelor din partea instituțiilor respective.


În concluziile sale din 12 decembrie 2019, Consiliul European și-a exprimat susținerea pentru obiectivul unei Uniuni neutre din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, recunoscând în același timp că trebuie instituit un cadru favorabil în acest sens, care să aducă beneficii tuturor statelor membre și să cuprindă instrumente, stimulente, sprijin și investiții adecvate pentru a asigura o tranziție eficientă din punctul de vedere al costurilor, justă, precum și echitabilă și echilibrată din punct de vedere social, ținând seama de diferitele circumstanțe naționale în ceea ce privește punctele de plecare.

La 4 martie 2020, Comisia Europeană și-a adoptat propunerea de Lege europeană a climei, ca parte importantă a Pactului verde european. La 17 septembrie 2020, Comisia a adoptat o propunere de modificare a propunerii sale inițiale pentru a include un obiectiv revizuit al UE de reducere a emisiilor cu cel puțin 55% până în 2030. De asemenea, Comisia a publicat o comunicare privind Planul pentru atingerea obiectivului pentru 2030 privind clima, însoțită de o evaluare a impactului cuprinzătoare.

În concluziile sale din 10-11 decembrie, Consiliul European a aprobat un obiectiv obligatoriu al UE de reducere internă netă a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 în comparație cu 1990.

Consiliul a adoptat o abordare generală la 17 decembrie 2020, după care Consiliul și Parlamentul au lansat o serie de triloguri în scopul ajungerii la un acord asupra textului final.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO60 mins ago

România a început retragerea din Afganistan: Primii militari români au revenit acasă. Retragerea celor peste 600 de soldați se va încheia la 11 septembrie

NATO1 hour ago

A început Steadfast Defender 21: Peste 9.000 de soldați NATO testează mobilitatea militară a Alianței din America de Nord și până în Marea Neagră

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

UE privește cu scepticism propunerea SUA de a ridica brevetele pentru vaccinurile anti-COVID-19: “Anglo-saxonii să pun capăt interdicțiilor la export. Altfel punem carul înaintea boilor”

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ursula von der Leyen anunță că UE a încheiat un nou contract cu BioNTech-Pfizer pentru 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Liderii UE au adoptat Declarația Summitului de la Porto: Vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă

U.E.4 hours ago

Angela Merkel și Frank-Walter Steinmeier, la 76 ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: 8 mai 1945 a fost ziua eliberării. Să confruntăm naţional-socialismul va întări democrația noastră

POLITICĂ5 hours ago

Cristian Diaconescu atenționează înaintea unui posibil summit Biden – Putin: Rusia consideră că proiectul Yalta 1945 poate fi replicat în 2021; Ar fi un dezastru strategic pentru Europa de Est

POLITICĂ6 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua egalității de şanse între femei şi bărbaţi: Încurajez susținerea activă a femeilor în societate și implicarea bărbaților ca parteneri activi în viața de familie

U.E.6 hours ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

euro bani moneda
FONDURI EUROPENE6 hours ago

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: România a primit 1,3 miliarde de euro din fonduri europene în perioada ianuarie – mai 2021

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.1 day ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending