Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European au căzut de acord să creeze o nouă autoritate europeană pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la crearea unei noi autorități europene pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (ACSB) – elementul central al pachetului privind combaterea spălării banilor, care urmărește să protejeze cetățenii UE și sistemul financiar al UE împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului.

Potrivit unui comunicat, ACSB va avea competențe de supraveghere directă și indirectă asupra entităților obligate din sectorul financiar care prezintă un risc ridicat. Acest acord nu cuprinde o decizie privind stabilirea sediului agenției, o chestiune care continuă să fie discutată pe o cale separată.

Având în vedere caracterul transfrontalier al criminalității financiare, noua autoritate va spori eficiența cadrului de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului (CSB/CFT), prin crearea unui mecanism integrat cu autoritățile naționale de supraveghere pentru a se asigura că entitățile obligate respectă obligațiile legate de CSB/CFT în sectorul financiar. ACSB va avea, de asemenea, un rol de sprijin în ceea ce privește sectoarele nefinanciare și va coordona unitățile de informații financiare din statele membre.

Pe lângă competențele de supraveghere și pentru a asigura conformitatea, în cazul unor încălcări grave, sistematice sau repetate ale cerințelor direct aplicabile, autoritatea va impune sancțiuni pecuniare entităților obligate selectate.

Competențe de supraveghere 

Acordul provizoriu conferă ACSB competențe de supraveghere directă a anumitor tipuri de instituții de credit și financiare, inclusiv a prestatorilor de servicii de criptoactive, în cazul în care se consideră că acestea prezintă un grad ridicat de risc sau își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier.

ACSB va efectua o selecție de instituții de credit și financiare care prezintă un risc ridicat în mai multe state membre. Entitățile obligate selectate vor fi supravegheate de echipe comune de supraveghere conduse de ACSB, care, printre altele, vor efectua evaluări și inspecții. Acordul încredințează autorității sarcina de a supraveghea până la 40 de grupuri și entități în primul proces de selecție.

Pentru entitățile obligate neselectate, supravegherea în materie de CSB/CFT ar rămâne în primul rând la nivel național.

În ceea ce privește sectorul nefinanciar, ACSB va avea un rol de sprijin, efectuând analize și investigând posibilele încălcări în aplicarea cadrului CSB/CFT. ACSB va avea competența de a emite recomandări fără caracter obligatoriu. Autoritățile naționale de supraveghere vor putea înființa în mod voluntar un colegiu pentru o entitate nefinanciară care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier, dacă se consideră necesar.

Acordul provizoriu extinde domeniul de aplicare și conținutul bazei de date de supraveghere a ACSB, solicitând autorității să creeze și să actualizeze o bază de date centrală cu informațiile relevante pentru sistemul de supraveghere CSB/CFT.

Sancțiuni financiare specifice 

Autoritatea va monitoriza dacă entitățile obligate selectate dispun de politici și proceduri interne pentru a asigura punerea în aplicare a sancțiunilor financiare specifice de înghețare și confiscare a activelor.

Guvernanța

ACSB va avea un consiliu general compus din reprezentanți ai autorităților de supraveghere a unităților de informații financiare din toate statele membre și un comitet executiv, care ar fi organul de conducere al ACSB, compus din președintele autorității și cinci membri independenți cu normă întreagă.

Consiliul și Parlamentul au eliminat dreptul de veto al Comisiei cu privire la unele dintre competențele comitetului executiv, în special competențele sale bugetare.

Denunțarea neregulilor 

Acordul provizoriu introduce un mecanism consolidat de denunțare a neregulilor. În ceea ce privește entitățile obligate, ACSB se va ocupa numai de rapoartele care provin din sectorul financiar. Aceasta va putea, de asemenea, să participe la rapoartele angajaților autorităților naționale.

Dezacorduri 

ACSB va avea competența de a soluționa dezacordurile cu efect obligatoriu în contextul colegiilor din sectorul financiar și, în orice alt caz, la cererea unei autorități de supraveghere financiară.

Sediul ACSB

Consiliul și Parlamentul European negociază în prezent principiile procesului de selecție a sediului noii autorități. Odată ce procesul de selecție a fost convenit, procesul de selecție pentru sediu se va încheia, iar locația va fi introdusă în regulament.

Textul acordului provizoriu va fi acum finalizat și prezentat reprezentanților statelor membre și Parlamentului European spre aprobare. Dacă este aprobat, Consiliul și Parlamentul vor trebui să adopte textele în mod formal.

Negocierile dintre Consiliu și Parlament referitoare la Regulamentul privind obligațiile sectorului privat în materie de combatere a spălării banilor și la Directiva privind mecanismele de combatere a spălării banilor sunt încă în curs de desfășurare.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană salută decizia țărilor membre de a interzice activitățile de difuzare în UE a patru noi canale mass-media asociate Rusiei: Măsurile ar trebui menținute până când vor înceta să mai dezinformeze

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană salută decizia Consiliului UE, adică a țărilor membre, de a suspenda activitățile de difuzare în Uniunea Europeană a patru noi canale mass-media, care răspândesc și sprijină propaganda Rusiei și susțin războiul de agresiune al acesteia împotriva Ucrainei.

”Rusia s-a lansat într-o propagandă continuă și concertată, precum și în acțiuni de manipulare a informațiilor care vizează societatea civilă din UE și din țările învecinate, denaturând și manipulând grav faptele. Aceste acțiuni de propagandă au fost canalizate prin intermediul mai multor mijloace de informare în masă aflate sub controlul permanent, direct sau indirect, al conducerii Federației Ruse. Astfel de acțiuni constituie o amenințare semnificativă și directă la adresa ordinii publice și a securității Uniunii. Riscul la adresa societăților noastre democratice – și a integrității viitoarelor alegeri europene, precum și a alegerilor naționale – s-a intensificat. Măsurile de astăzi reprezintă un răspuns ferm la acest lucru”, precizează executivul european într-un comunicat.

Instituția ține să explice că ”sancțiunile nu au ca țintă libertatea de opinie”, ci acestea ”includ garanții specifice pentru libertatea de exprimare și activitățile jurnalistice”.

De asemenea, ”măsurile nu împiedică instituțiile sancționate și personalul acestora să desfășoare alte activități în Uniune, altele decât cele de radiodifuziune, cum ar fi cercetarea și interviurile”, mai explică executivul european.

”Măsurile ar trebui menținute până la încetarea agresiunii împotriva Ucrainei și până când Federația Rusă și posturile asociate acesteia vor înceta să mai desfășoare acțiuni de dezinformare și de manipulare a informațiilor împotriva UE și a statelor sale membre”, concluzionează Comisia Europeană. 

Consiliul Uniunii Europene a confirmat vineri anunțul făcut de vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență Vera Jourova, și anume că țările membre au decis să includă Vocea Europei, RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta pe lista sancțiunilor.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, aceste canale mass-media se află sub controlul permanent, direct sau indirect, al conducerii Federației Ruse și sunt absolut esențiale în promovarea și sprijinirea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și în destabilizarea țărilor învecinate.

În conformitate cu Carta drepturilor fundamentale, măsurile convenite nu vor împiedica canalele mass-media vizate și personalul acestora să desfășoare alte activități în UE în afara activităților de difuzare, de exemplu cercetare și interviuri.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consultări România-Ungaria înaintea președinției maghiare la Consiliul UE: Bucureștiul dorește organizarea primelor Conferințe interguvernamentale de aderare cu R. Moldova și Ucraina

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu l-a primit miercuri pe ministrul pentru afaceri europene al Ungariei, János Bóka, aflat în vizită în România, în perspectiva preluării de către Ungaria a mandatului Președinției semestriale a Consiliului Uniunii Europene, în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2024, context în care Bucureștiul și Budapesta au desfășurat consultări politice bilaterale privind teme de interes major precum finalizarea aderării României la Schengen și organizarea primelor Conferințe interguvernamentale de aderare cu Ucraina și Republica Moldova.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, oficialul român a evocat contextul european și internațional marcat de provocări multiple, precum și perioada de tranziție între două cicluri electorale europene, pe fondul cărora Ungaria va coordona eforturile de avansare a agendei Uniunii.

În mod special, ministrul Luminița Odobescu a reamintit de provocările de natură securitară generate de agresiunea Federației Ruse în Ucraina, dar și de evoluțiile îngrijorătoare din alte regiuni.

Ministrul român a subliniat interesul deosebit pentru avansarea deciziilor privind politica de extindere în raport cu Ucraina și Republica Moldova, precum și finalizarea procesului de aplicare integrală de către România a acquis-ului Schengen.

În ceea ce privește aderarea României la Schengen, partea română a punctat rezultatele pozitive ale ridicării controalelor la frontierele aeriene și maritime, reiterând obiectivul finalizării acestui proces cât mai curând posibil, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre. Partea ungară a reconfirmat sprijinul pentru îndeplinirea acestui obiectiv, în contextul preluării Președinției Consiliului UE.

Cu acest prilej, secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a avut o rundă de consultări politico-diplomatice cu ministrul János Bóka. Cei doi interlocutori au trecut în revistă agenda, programul și prioritățile la nivelul Uniunii Europene pentru următorul semestru, cu accent pe procesul de extindere, reflecția privind viitorul politicii de coeziune și obiectivele UE în materie de competitivitate.

Secretarul de stat Daniela Gîtman a arătat că România este angajată în direcția consolidării unității şi rezilienței la nivel european şi că va acționa consecvent în acest sens. A subliniat importanța avansării procesului de extindere, atât cu candidații estici, cât și cu cei din Balcanii de Vest, în acord cu deciziile adoptate la nivelul Consiliului European. A evidențiat importanța adoptării cadrelor de negociere cu Ucraina şi Republica Moldova, precum şi organizarea primelor Conferințe interguvernamentale de aderare, la finalul acestui semestru.

În ceea ce privește stadiul actual al relațiilor bilaterale româno-ungare, au fost evocate atât importanța Parteneriatului Strategic dintre România și Ungaria, ca element fundamental al cooperării bilaterale, cât și oportunitățile de colaborare sectorială și dezvoltarea de proiecte concrete în beneficiul cetățenilor ambelor state.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE evaluează pozitiv planul Kievului privind redresarea și reconstrucția țării. Efectuarea plăților periodice în cadrul Mecanismului pentru Ucraina poate fi demarată

Published

on

© Elysee

Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie de implementare prin care a acordat o evaluare pozitivă a ”Planului privind Ucraina”, care prezintă intențiile guvernului Ucrainei în ceea ce privește redresarea, reconstrucția și modernizarea țării, precum și reformele pe care intenționează să le întreprindă ca parte a procesului de aderare la UE în următorii patru ani.

Potrivit unui comunicat, Consiliul a considerat, în special, că, datorită acestui plan, Ucraina îndeplinește condiția prealabilă pentru acordarea sprijinului în cadrul Facilității pentru Ucraina (până la 50 de miliarde de euro) și că acum se poate începe efectuarea plăților regulate.

”A fost făcut un pas important pentru a oferi sprijinul financiar atât de necesar, regulat și previzibil pentru redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei în următorii patru ani. UE și-a confirmat încă o dată angajamentul față de stabilitatea și creșterea economică a Ucrainei”, a subliniat Vincent van Peteghem, ministrul belgian al finanțelor.

Plățile către Ucraina vor fi plătite de UE sub rezerva punerii în aplicare a reformei și a investițiilor convenite sub forma măsurilor calitative și cantitative prevăzute în anexa la decizia de punere în aplicare a Consiliului. Reformele și investițiile prevăzute au un potențial semnificativ de creștere economică, de susținere a stabilității macroeconomice, de îmbunătățire a situației fiscale și de sprijinire a integrării ulterioare a Ucrainei în UE.

Decizia de astăzi oferă detalii suplimentare cu privire la modalitățile și calendarul de punere în aplicare, inclusiv calendarul prevăzut pentru plata sprijinului și calendarul de plată al acestuia. Ultimele etape calitative și cantitative urmează să fie finalizate până la sfârșitul anului 2027.

În plus, sprijinul financiar în cadrul ”Planului privind Ucraina” va fi pus la dispoziție cu condiția ca Ucraina să continue să susțină și să respecte mecanismele democratice eficiente, inclusiv un sistem parlamentar pluripartidist și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului. Sprijinul financiar depinde, de asemenea, de consolidarea statului de drept, de menținerea independenței sistemului judiciar, de consolidarea reformei administrației publice și de combaterea corupției – în special a corupției la nivel înalt – și a spălării de bani.

Decizia va permite Comisiei să deburseze până la 1,89 miliarde de euro sub formă de prefinanțare până la începerea plăților regulate legate de punerea în aplicare a indicatorilor de reformă și de investiții în cadrul Planului privind Ucraina.


Facilitatea pentru Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 martie 2024, prevede o finanțare sigură de până la 50 de miliarde de euro, sub formă de granturi și împrumuturi, pentru a sprijini redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei în perioada 2024-2027. Din această sumă, până la 32 de miliarde de euro din Facilitatea pentru Ucraina sunt alocate, cu titlu indicativ, pentru a sprijini reformele și investițiile prevăzute în ”Planul privind Ucraina”, plățile fiind condiționate de realizarea indicatorilor identificați. De la intrarea sa în vigoare, Facilitatea pentru Ucraina a plătit deja 6 miliarde de euro sub formă de finanțare tranzitorie, după îndeplinirea condițiilor de politică convenite.

În ”Planul privind Ucraina”, prezentat la 20 martie 2024, Ucraina și-a prezentat viziunea privind reconstrucția, modernizarea și reformele pe care intenționează să le întreprindă ca parte a procesului de aderare la UE. Planul pune accentul pe reformele structurale și pe investițiile în sectoarele cu cel mai mare potențial de creștere. Planul abordează îmbunătățirea administrației publice, punând accentul pe buna guvernanță, respectarea statului de drept și lupta împotriva corupției și a fraudei.

În evaluarea sa din data de 15 aprilie 2024, Comisia a confirmat că ”Planul privind Ucraina” îndeplinește criteriile stabilite prin Regulamentul privind mecanismul pentru Ucraina. Potrivit Comisiei, ”Planul privind Ucraina” constituie un răspuns bine orientat și echilibrat la obiectivele Facilității pentru Ucraina, abordează provocările legate de calea de aderare a Ucrainei și răspunde nevoilor de reconstrucție și modernizare.

În evaluarea sa pozitivă a planului, Comisia a prezentat o analiză aprofundată și extinsă care acoperă impactul războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei, perspectivele macroeconomice ale țării și provocările legate de redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei, inclusiv nevoia de finanțare externă, creșterea forței de muncă, capacitatea guvernului de a pune în aplicare reformele, precum și transparența și responsabilitatea în toate etapele.

În cazul în care toate reformele și investițiile propuse sunt puse în aplicare în totalitate, se estimează că PIB-ul Ucrainei ar putea crește cu 6,2% până în 2027 și cu 14,2% până în 2040 și ar putea duce, de asemenea, la o reducere a datoriei cu aproximativ 10 puncte procentuale din PIB până în 2033.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.8 hours ago

Reacție comună Macron-Scholz privind legea “influenței străine” de la Tbilisi: “Calea europeană a Georgiei a fost trasată. Viteza și direcția de înaintare depind de Georgia”

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Volodimir Zelenski respinge propunerea lui Macron de suspendare a ostilităților pe durata Jocurilor Olimpice de Vară de la Paris: ”Suntem împotriva oricărui armistițiu care face jocul inamicului”

ROMÂNIA9 hours ago

Mecanismul de protecție civilă al UE: România a furnizat civililor palestinieni din Gaza un ajutor umanitar format din 88.000 de conserve

ROMÂNIA11 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu îl felicită pe Andrej Plenkovic pentru reconfirmarea în funcția de prim-ministru al Croației: Aștept cu nerăbdare să consolidăm colaborarea noastră în UE și NATO

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Charles Michel cere politicienilor din Georgia să profite de ”fereastra de oportunitate” deschisă de vetoul președintei Zurabişvili asupra legii privind ”influența străină”: Mențineți țara pe ”direcția europeană”

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Președinta Georgiei se opune printr-un veto mai mult simbolic legii “agenților străini” și îi cere lui Macron să vină la Tbilisi pentru a scoate Caucazul de sub influența rusă

REPUBLICA MOLDOVA16 hours ago

Maia Sandu a primit, la Leipzig, premiul inaugural Robert Blum pentru democrație pentru “angajamentul său de neclintit față de democrație și cooperarea europeană”

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisia Europeană salută decizia țărilor membre de a interzice activitățile de difuzare în UE a patru noi canale mass-media asociate Rusiei: Măsurile ar trebui menținute până când vor înceta să mai dezinformeze

U.E.1 day ago

”Scutul estic”. Polonia anunță o investiție de peste 2 miliarde de euro pentru întărirea frontierei sale estice: ”Va fi un element de descurajare”

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Cel de-al optulea Consiliu de asociere UE-R. Moldova ce va avea loc în 21 mai se va axa pe procesul de aderare a acestei țări la Uniunea Europeană și pe reformele pe care trebuie să le implementeze Chișinăul

ROMÂNIA2 days ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA2 days ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

INTERNAȚIONAL4 days ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei

ROMÂNIA6 days ago

Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene

NATO2 weeks ago

Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică

COMISIA EUROPEANA3 weeks ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

NATO3 weeks ago

Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua

Trending