Miniștrii transporturilor din UE au încheiat reuniunea ministerială informală privind transporturile care a avut loc la Barcelona prin semnarea Declarației de la Barcelona, un angajament în favoarea unei mobilități accesibile și echitabile pentru a promova coeziunea socială și teritorială.

Pentru Președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene, mobilitatea este o chestiune prioritară.

„Mobilitatea este un drept care trebuie exercitat în condiții egale, indiferent dacă locuim într-un oraș sau într-un orășel, dacă nivelul veniturilor noastre este ridicat sau scăzut, dacă avem sau nu limitări fizice sau nu, sau dacă avem sau nu un vehicul privat”, a declarat ministrul interimar al transporturilor, mobilității și agendei urbane, Raquel Sánchez, care a prezidat reuniunea.

La reuniunea informală au participat aproximativ douăzeci de miniștri ai UE și oficiali din țările Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS), precum și comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

O declarație centrată pe cetățean

Documentul, intitulat “Mobilitate pentru oameni: promovarea coeziunii sociale și teritoriale”, vizează consolidarea drumului deja început de Comisia Europeană prin intermediul Pactului verde european și al Strategiei de mobilitate durabilă și inteligentă pentru a realiza o conectivitate eficientă pe întreg teritoriul UE, atât în zonele urbane, cât și în zonele slab populate sau dificile din punct de vedere orografic.

Adaptarea mobilității la condițiile regionale

Mobilitatea rurală și transfrontalieră este un punct cheie al unei declarații care apără ca prioritate promovarea unei rețele integrate și accesibile. În acest scop, este necesar să se adapteze soluțiile de mobilitate la caracteristicile specifice fiecărui context, întotdeauna cu participarea locuitorilor săi la elaborarea și punerea în aplicare a noilor politici.

Zonele cu risc de depopulare, în special cele din mediul rural, au făcut parte din dezbaterile momentului.

Miniștrii au solicitat Comisiei Europene să găsească modalități de utilizare a transportului și a mobilității ca instrumente de coeziune socială și teritorială, luând în considerare provocările din zonele urbane și rurale, insulare, periferice, montane și, în special, din zonele transfrontaliere și slab populate.

„Suntem cu toții conștienți de faptul că este necesar să facem progrese decisive”, a reiterat ministrul în exercițiu.

„Mobilitatea diversificată și de calitate aduce prosperitate țărilor și regiunilor. Pe de altă parte, lipsa infrastructurii sau a opțiunilor de transport are un impact negativ asupra întreprinderilor noastre”, a declarat comisarul european pentru transporturi.

Rolul femeilor, incluziunea și siguranța
Declarația de la Barcelona abordează, de asemenea, problema siguranței transporturilor, în special a siguranței rutiere, prin includerea de noi măsuri de garantare a acesteia.

De asemenea, se discută despre rolul femeilor în acest sector și se subliniază importanța integrării unei perspective de gen și de egalitate în elaborarea politicilor de transport și de mobilitate.

De asemenea, se insistă asupra importanței atenuării cazurilor de sărăcie pe teritoriul UE care afectează inegalitatea în utilizarea transportului, precum și asupra necesității de a răspunde nevoilor persoanelor cu handicap și cu mobilitate redusă și de a investi în infrastructuri care să îi protejeze pe cei mai vulnerabili, în special pe bicicliștii, pietonii și motocicliștii de pe drumurile UE.

„Trebuie să asigurăm un drept, dar și să reducem la minimum impactul exercitării acestuia asupra mediului, de unde și ambiția noastră de a realiza un transport mult mai eficient și inteligent, de a promova un transport mai puțin poluant și de a promova intermodalitatea și electrificarea”, a mai declarat ministrul spaniol Raquel Sánchez.

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a participat luni la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care s-a desfășurat la New York, în marja săptămânii la nivel înalt a celei de a 78-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

Miniștrii au avut discuții privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cu accent pe situația din teren, securitatea alimentară și consecințele geopolitice ale războiului, precum și pe demersurile diplomatice privind Formula de pace propusă președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, în cadrul unei discuții strategice, miniștrii au evaluat abordarea UE privind regiunea Sahel, inclusiv în contextul evoluțiilor din Niger. Totodată, au fost abordate evoluțiile recente din cadrul Dialogului Belgrad-Pristina.

În ceea ce privește agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a condamnat atacurile repetate ale Rusiei asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, Reni și Ismail, și a informat în legătură cu fragmentele de dronă, similară celor folosite de armata rusă în Ucraina, descoperite pe teritoriul României.

#FAC #UNGA78 I reiterated condemnation of RU attacks on 🇺🇦 vital civil infrastructure, incl. ports on the Danube & informed about consequences for 🇷🇴.We remain committed to #FoodSecurity by facilitating transit of #UA grains&doubling transit capacity of 🇷🇴 infrastructure. pic.twitter.com/u1AQcb58Zk

— Luminita Odobescu (@Odobes1Luminita) September 18, 2023

Luminița Odobescu a evidențiat rolul României în asigurarea tranzitului de cereale ucrainene, în special după retragerea Rusiei din Inițiativa privind grânele la Marea Neagră și a atras atenția asupra creșterii presiunii asupra Coridoarelor Solidarității ale UE. A reiterat angajamentul României de a continua eforturile de facilitare a tranzitului de cereale, menționând că peste 25,5 milioane de tone de cereale și bunuri ucrainene au tranzitat teritoriul țării noastre. Totodată, ministrul de externe a evidențiat importanța continuării sprijinului pentru Ucraina, concomitent cu gestionarea corespunzătoare a implicațiilor asupra piețelor interne, respectiv asupra  fermierilor.

Cu privire la Formula de Pace propusă de președintele Zelenski, ministrul Luminita Odobescu a evidențiat importanța continuării dialogului privind aprofundarea și detalierea acesteia, în continuarea discuțiilor de la Jeddah (5-6 august 2023). Oficialul român a menționat implicarea activă a țării noastre în eforturile diplomatice la nivel european pentru a gestiona dialogul cu actorii globali privind consecințele geopolitice ale războiului din Ucraina, în contextul Adunării Generale a ONU.

Discuția privind abordarea UE în Sahel a avut loc în continuarea dezbaterii informale a miniștrilor de externe/Gymnich (Toledo, 30-31 august), unde a fost recunoscută nevoia unei reflecții strategice privind consecințele loviturii de stat din Niger asupra regiunii Sahel. 

Ministrul de externe Luminița Odobescu a reiterat angajamentul României pentru securitatea și stabilitatea regiunii Sahel, atrăgând atenția asupra riscului ca evoluțiile pe palierul securității să se extindă. În acest context, a subliniat importanța abordării cauzelor profunde ale instabilității din regiune, precum combaterea terorismului și a surselor sale de finanțare, concomitent cu investiții în educație, securitate alimentară și sănătate.

Ministrul lituanian de finanțe, Gintare Skaiste, a declarat, conform Reuters, că Uniunea Europeană ar trebui să aloce mai multe fonduri din bugetul de termen lung revizuit pentru a sprijini Ucraina și să suplimenteze fondurile pentru mobilitatea militară a UE.

Ca parte a revizuirii bugetului UE pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană a propus, în iunie, 50 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi pentru Ucraina, pentru avea acces la finanțe în timpul luptei împotriva violenței rusești.

Anul acesta, UE îi va oferi Ucrainei 18 miliarde de euro sub formă de împrumuturi cu condiții foarte avantajoase, dar, dacă suma totală propusă de 50 de miliarde devine permanentă, Ucraina va primi doar 12,5 miliarde anual între 2024 și 2027.

“Dacă împărțim suma de euro din propunere pe patru ani, rezultatul va fi mai scăzut decât fondurile din anul acesta. Deci propunerea noastră este să avem aceleași finanțe ca în 2023”, a declarat Skaiste pentru Reuters. “Dacă avem același nivel ca în 2023, [fondurile] ar fi în valoare de 72 de miliarde.”

Ministrul lituanian a susținut că revizuirea bugetului UE ar trebui să adauge fonduri pentru mobilitatea militară – drumuri, porturi, poduri și aeroporturi care permit forțelor armate să se deplaseze rapid – deoarece suma inițială de 1.7 miliarde de euro alocată în acest scop a fost insuficientă.

“Noi percepem o creștere în nevoia de o infrastructură pentru mobilitate militară. Aceasta depășește un miliard de euro doar pentru Lituania”, a afirmat ea.

Guvernele UE își propun să ajungă la un acord cu privire la bugetul revizuit pentru perioada 2021-2027 până la sfârșitul anului 2023, dar negocierile sunt dificile, deoarece Comisia a cerut încă 15 miliarde de euro pentru a face față problemelor legate de migrație și o sumă suplimentară pentru a acoperi costurile sporite de împrumuturi comune ale UE, pe măsură ce ratele dobânzilor cresc.

Pentru a acoperi unele dintre cheltuieli, executivul UE dorește ca guvernele să atribuie uniunii noi surse de venit generate din tranzacțiile cu emisiile de CO2 și 0,5% din baza noțională a profitului companiilor UE, așa cum este calculată de Eurostat.

Skaiste a declarat că Lituania nu susține niciuna dintre aceste propuneri, deoarece veniturile din tranzacțiile cu emisiile de gaze cu efect de seră erau deja utilizate de guvern pentru a investi în transformarea economiei departe de combustibilii fosili, iar banii de la companii ajungeau deja la bugetul UE prin contribuția națională bazată pe venitul național brut.

Material redactat de Taisia Fusea