Alianța pentru coeziune (#CohesionAlliance), formată din principalele asociații europene de orașe și regiuni și Comitetul European al Regiunilor, a cerut marţi liderilor statelor UE ca în viitorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027 să fie menţinut bugetul din actuala perioadă de programare ce se încheie în 2020 alocat politicii de coeziune.
Coaliția consideră că politica de coeziune a UE trebuie să rămână, în continuare, unul din pilonii viitorului UE.
Unul dintre semnatarii scrisorii este președintele Comitetului European al Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz, un susținător al politicii de coeziune și subliniază că propunerea Președinției finlandeze a Consiliului Uniunii Europene privind viitorul buget al Uniunii Europene va însemna ca politicii de coeziune să îi revină 12%: ”Aceste reduceri drastice vor submina capacitatea UE de a construi un viitor mai puternic, durabil și inclusiv.”, transmite Lambertz pe contul de Twitter.
Alianţa pentru Coeziune, ce reuneşte 122 de regiuni, 140 de oraşe şi unităţi administrativ-teritoriale ce însumează 97% din populaţia UE, a trimis marţi o scrisoare preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, precum şi tuturor şefilor de stat sau de guvern din ţările UE pentru a le solicita alocarea unei finanţări suficiente pentru politica de coeziune, relatează Agerpres.
Reprezentând în prezent o treime din bugetul UE, politica de coeziune a UE reduce disparitățile regionale, creează locuri de muncă, deschide noi oportunități de afaceri și caută soluții pentru probleme globale majore, precum schimbările climatice și migrația.
Alianța solicită ca bugetul UE de după 2020 să consolideze politica de coeziune, să o facă mai eficientă, mai vizibilă și mai accesibilă pentru toate regiunile Uniunii Europene. Alianţa pentru coeziune poate fi spirjinită de către autoritățile naționale, regionale și locale și până la IMM-uri, ONG-uri, școli, universități şi organizații culturale.
Demersul survine cu două zile înaintea Consiliului European, la care şefii de stat sau de guvern din ţările UE vor discuta despre cadrul bugetar multianual al UE pentru perioada 2021-2027. Germania, susţinută de alte state contributoare nete, precum Suedia, Austria şi Olanda, a cerut ca bugetul multianual al UE să reprezinte cel mult 1% din venitul naţional brut combinat al statelor membre, în timp ce propunerea Comisiei Europene (CE) prevede 1,11%, iar Parlamentul European cere un procent mai mare, de 1,3%.
Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene a transmis, joi, statelor membre propunerea pentru următorul buget pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027. Propunerea este un buget de 1 087 miliarde EUR pentru perioada de șapte ani, egală cu 1,07% din venitul național brut (VNB) al statelor membre ale UE. Bugetul propus se concentrează pe noile priorități ale UE, precum acțiunea climatică, cercetarea și inovarea și gestionarea migrației. De asemenea, asigură finanțarea pentru o politică agricolă reformată și pentru o politică de coeziune care să sprijine creșterea.
Cu toate acestea, este improbabil ca Parlamentul European să accepte propunerea Consiliului.
Parlamentul și Comisia Europeană și-au exprimat deja nemulțumirea și îngrijorarea privind reducerile severe din propunerea înaintă de președinția finlandeză a Consiliului.
Propunerea Finlandei de a limita CFM 2021-2027 la 1,07% din venitul național brut (VNB) al blocului a ajuns sub plafonul de 1,11% prezentat de Comisie, dar peste nivelul de 1% impus de cel mai mare contributor net, Germania. De asemenea, cifra propusă de președinția finlandeză este mult sub așteptările Parlamentului European care susține majorarea propunerii Comisiei la 1,3% din VNB al UE.
David Sassoli, președintele Parlamentului European, a exprimat o poziție comună cu cea a președintelui Comisiei Europene, precizând că noua propunere de buget multianual înaintată de Finlanda este ,,mult, mult sub nevoi și nu permite realizarea programului de lucru al Comisiei, pentru care aceasta a obținut votul de încredere al Parlamentului”.
Eurodeputatul Corina Crețu și fost comisar european pentru politică regională avertizează că propunerea Președinției finlandeze privind contribuția statelor membre la viitorul buget al UE pe perioada 2021-2027 va dezavantaja România.
”România a avut șansa de a ajunge la un acord pe Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 în timpul mandatului său la Președinția Consiliului UE, care ar fi avantajat-o la distribuirea fondurilor europene, însă șansa a fost ratată, iar acum, propunerea Președinției finlandeze o dezavantajează, transmite eurodeputatul Corina Crețu.
Situaţia viitorului cadru bugetar multianual va fi discutată la Consiliul European din 12-13 decembrie. Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea acestui buget, care trebuie adoptat de statele membre în unanimitate.