Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE: Țările membre decid consolidarea acțiunii externe a Uniunii Europene pentru anticiparea și prevenirea crizelor

Published

on

Miniștrii de Externe din țările UE, reuniți la Bruxelles, au decis luni asupra unei abordări strategice a rezilienței în acțiunea externă a Uniunii Europene, una care pune accent pe anticiparea și prevenirea crizelor și pregătirea Uniunii Europene pentru situații de acest tip.

”Consiliul UE invită Înaltul Reprezentant (n.r. – pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini), Comisia și statele membre să continue lucrările privind cele patru elemente-cheie propuse în comunicarea comună a Înaltului Reprezentant și a Comisiei din 7 iunie 2017”, informează un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Cele patru elemente invocate fac referire la: îmbunătățirea analizei comune a riscurilor la nivel național și regional; monitorizarea dinamică a presiunilor externe; integrarea abordării de reziliență în programele actuale ale UE și în reflecțiile privind viitorul finanțării acțiunii externe a UE, dezvoltarea politicii și practicii internaționale privind reziliența.

UE va pune un accent mai mare pe abordarea nevoilor care rezultă din crizele prelungite și pe întruperea ciclurilor de criză, promovând în același timp respectarea drepturilor omului și respectarea dreptului internațional. În acest scop, Consiliul va coopera cu Înaltul Reprezentantului și Comisia pentru a asigura mobilizarea mai eficientă a capacităților politice, diplomatice, de prevenire a conflictelor, de mediere și de consolidare a păcii, alături de ajutorul pentru dezvoltare și asistență umanitară deja acordate”, arată textul adoptat de miniștrii.

Documentul este disponibil aici.

Această activitate privin reziliența acțiunii externe constituie unul dintre pilonii principali ai punerii în aplicare a Strategiei Globale a UE.

În contextul adoptării acestor concluzii, miniștrii de Externe au discutat subiectul comunicării strategice și combaterea propagandei, subiectul fiind inclus pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului Afaceri Externe ca răspuns la scrisoarea adresată șefei diplomației europene, Federica Mogherini, de 8 state membre, printre care se numără și România.

Discuțiile miniștrilor de Externe privind comunicarea strategică și deciziile acestora referitoare la reziliență în acțiunea externă a UE sunt urmate de o reuniune în format comun a acestora cu miniștrii Apărării pentru a semna scrisorile de notificare a Cooperării Structurate Permanente (PESCO) în domeniul apărării la nivelul Uniunii Europene în ceea ce ar putea reprezenta piatra de temelie a unei arhitecturi de securitate pentru întreaga Europă.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Noua directivă europeană a gazului, aproape de realitate: Ambasadorii țărilor UE au adoptat acordul negociat de președinția română a Consiliului și care se va aplica noilor conducte, inclusiv Nord Stream 2

Published

on

© Nord Stream 2 / Wolfram Scheible

Acordul dintre Consiliul Uniunii Europene, reprezentat de președinția română, și Parlamentul European cu privire la directiva europeană a gazelor naturale a fost aprobat miercuri de ambasadorii țărilor membre reuniți la nivel Coreper, la o săptămână distanță după ce președinția română a Consiliului și Parlamentul au ajuns la o înțelegere provizorie asupra unui dosar sensibil și dificil care a tensionat relațiile între țările UEÎn urma acestei aprobări din partea ambasadorilor țărilor membre, plenul Parlamentul European va vota asupra acordului agreat, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, formal, la nivelul miniștrilor de resort acordul cu pricina.

Potrivit propunerii, regulile UE privind piața gazului vor fi aplicate conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe, în condițiile în care dosarul directivei a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

Nivelul importanței și al sensibilității acestui dosar este reliefat și prin timp-cadru în care această înțelegere a fost finalizată preliminar. Acordul provizoriu cu Parlamentul European a fost obținut la numai două zile lucrătoare după ce Comitetul Reprezentanților Permanenți i-a acordat președinției Consiliului mandatul de a începe negocierile.

Modificarea Directivei privind gazele naturale a fost propusă de Comisia Europeană în noiembrie 2017. Parlamentul European și-a adoptat poziția cu privire la acest dosar în aprilie 2018, iar Consiliul la 8 februarie 2019. Acordul provizoriu din 13 februarie și susținut la nivel de ambasadori ai țărilor UE la 20 februarie trebuie acum aprobat formal de ambele instituții înainte de a putea deveni lege.

Reamintim că mandatul de negociere cu Parlamentul European pe care România, în calitate de titular al președinției Consiliului UE, l-a primit de la statele membre a fost capătul de linie al unor presiuni și tratative complicate care fost interpretate în această notă, mai întâi ca urmare a poziției inițiale a Franței de a sprijini modificarea directivei în pofida intereselor Germaniei legate de acordul încheiat cu Rusia privind conducta Nord Stream 2 și, ulterior, după afirmațiile Angelei Merkel care a punctat că un compromis între țările membre a fost posibil datorită ”cooperării franco-germane”compromisul care nu blochează proiectul Nord Stream 2, oferind senzația unei victorii germane, dar care întărește regulile europene inclusiv în acest caz. Polonia, care susține deopotrivă propria poziție, dar și pe aceea a SUA cu privire la riscurile sporirii dependenței europene de gazul rusesc. a insistat pentru ca directiva să determine aplicarea regulilor energetice europene prin faptul că statul UE de interconectare cu conducta, Germania în cazul Nord Stream 2, să dețină capacitatea de reglementare, însă cu respectarea regulilor UE și cu notificarea Comisiei Europene și supervizarea din partea acesteia. Drept reacție la compromisul țărilor UE, Rusia a avertizat că proiectul Nord Stream 2 ar putea să nu funcționeze.

Ce conține textul directivei?

Noile reguli prevăd că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”.

Practic, scopul modificării propuse a Directivei privind gazele naturale este de a se asigura faptul că liniilor de transport al gazelor dintre un stat membru și o țară terță li se aplică normele care reglementează piața internă a UE a gazelor naturale. Astfel, cadrul juridic al UE va deveni mai coerent, va asigura o transparență sporită și va oferi securitate juridică atât investitorilor în infrastructura de gaze, cât și utilizatorilor rețelelor.

Potrivit acordului, directiva permite și excepții sau derogări de la aplicarea lor, în ceea ce reprezintă formula de compromis agreată inițial în reuniunea COREPER de la nivelul Consiliului, când Germania, secondată de Austria și de Olanda, a reușit să înduplece poziția Franței, susținută puternic de Polonia, România și țările baltice, pentru a nu-i periclita în totalitate înțelegerea energetică cu Rusia pe marginea conductei Nord Stream 2, aflată deja în construcție și care va spori dependența Europei de gazul rusesc.

În pofida excepțiilor, potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale va fi revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2.

Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.

Deși în acordul agreat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009. De asemenea, noua directivă va fi aplicată conductelor din și înspre țările terțe care nu au fost finalizate și date în folosință încă, cum este și cazul Nord Stream 2.

Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.

Ce este ownership unbundling, principiul legislației europene care poate bloca monopolul Rusiei în contextul Nord Stream 2?

Noile reguli convenite preliminar prevăd ca principiile legislației europene în domeniul energiei – accesul părților terțe, reglementarea tarifelor, separarea proprietății și transparență – tuturor aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe.

Unul dintre principii – separarea proprietății – are o definiție legislativă menită să prevină monopolul unui actor asupra tranzitării și livrării de gaze naturale. Acesta prevede că nicio companie de furnizare sau de producție nu este autorizată să dețină o cotă majoritară sau să intervină în activitatea unui operator de sistem de transport. Potrivit legislației europene, dacă o singură companie operează o rețea de transmisie și generează sau vinde energie în același timp, aceasta poate avea un stimulent pentru a împiedica accesul concurenților la infrastructură. Astfel, acest lucru împiedică concurența loială pe piață și poate duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.

Pe acest fond, dezacordurile dintre țările membre au fost evidente, Germania urmărind să se transforme într-o piață de intrare a gazului rusesc în Europa și să-și sporească beneficiile economice de pe urma unui proiect care valorează aproximativ 9,5 miliarde de euro și care alături de Olanda, Austria și Franța are companii implicate în acest proiect, în timp ce țările din Europa de Est văd prin această mutare o creștere și mai mare a dependenței energetice față de Rusia într-un context în care Moscova este percepută ca o amenințare după acțiunile sale agresive din vecinătatea estică a Uniunii Europene și a NATO. 

Mai mult, cooperarea dintre Berlin și Moscova pe acest segment a adus critici puternice Germaniei din partea Statelor Unite, aliatul strategic al Europei care oferă resursele sale de gaz natural lichefiat ca o alternativă de a reduce dependența de Rusia.

De ce afacerea Nord Stream 2 este vedeta acestei directivei?

Nord Stream este deja un proiect tradițional ruso-german, o avangardă a cooperării energetice între Berlin și Moscova, mai ales în condițiile în care unul dintre oamenii cheie ai acestui proiect este fostul cancelar federal Gerhard Schroeder, președinte al Consiliilor de administrație ale Nord Stream AG și ale Rosneft, cea mai mare companie de petrol a Rusiei.

Pe fondul relațiilor tensionate și al degradării raporturilor dintre Moscova și Occident, construirea acestei conducte a fost privită cu suspiciune și în mod alarmant de către țările est-europene, de către Ucraina dar și de către Statele Unite, care sub administrația Trump și-au propus să se transforme într-o alternativă energetică pentru Uniunea Europeană prin livrarea de gaz natural lichefiat. De altfel, și tensiunile de la summitul NATO de anul trecut dintre Donald Trump și Angela Merkel au avut la bază declarații anterioare ale președintelui american cu privire la faptul că Germania ”este prizoniera Rusiei” în contextul înțelegerii Nord Stream 2.

Anterior, în martie 2018, cu câteva luni după ce Comisia Europeană a propus revizuirea directivei gazului, Germania a aprobat construcţia şi exploatarea gazoductului Nord Stream-2, conducta submarină care ar urma să transporte gaze naturale între Rusia şi Germania și care să crească cota de gaze rusești livrate către Europa cu încă 6%.

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

De altfel, și taberele care au negociat un compromis la reuniunea prezidată de către România, reflectă poziționările și interesele cu privire la Nord Stream 2. Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania). De cealaltă parte, țările din Europa de Est, cu precădere prin vocea Polonia și a României, au în vedere riscurile și daunele strategice pe care sporirea monopolului rusesc le poate provoca.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Teodor Meleşcanu participă luni la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles

Published

on

Ministrul afacerilor externe Teodor Meleşcanu va participa luni, 18 februarie 2019, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, potrivit comunicatului oficial, remis Calea Europeana.

Pe agenda reuniunii miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene vor figura teme de actualitate, precum Ucraina, Siria, Cornul Africii și Venezuela.

În marja reuniunii CAE, ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, va participa la un mic-dejun de lucru privind Ucraina, organizat de omologul danez, Anders Samuelsen, unde invitat special este ministrul de externe ucrainean, Pavlo Klimkin.

Consiliul Afaceri Externe va debuta cu o discuție despre afacerile curente. Înaltul Reprezentant și miniștrii afacerilor externe ar putea aduce în discuție situația din Republica Democratică Congo. De asemenea, aceștia ar putea puncta intrarea în vigoare a Acordului de la Prespa, care permite schimbarea denumirii fostei Republici iugoslave a Macedoniei.

Consiliul va purta o discuție cuprinzătoare cu privire la Ucraina, inclusiv cu privire la viitoarele alegeri, procesul de reformă și situația în materie de securitate.

Miniștrii de externe vor discuta, de asemenea, despre situația din Siria, în special despre evoluțiile recente de pe teren.

Ca urmare a vizitei Înaltului Reprezentant în Cornul Africii în perioada 9-11 februarie, Consiliul va desfășura un schimb de opinii cu privire la această regiune, trecând în revistă situația actuală.

În cursul prânzului, miniștrii de externe vor discuta despre situația din Venezuela, luând în considerare cele mai recente evoluții și prima reuniune a Grupului internațional de contact, desfășurată la 7 februarie.

Continue Reading

#RO2019EU

Ministrul George Ciamba, în plenul Parlamentului European: Sistemele antirachetă din România și Polonia au scop defensiv, iar mesajul a fost transmis foarte clar

Published

on

Sistemele antirachetă din Polonia şi România au scop defensiv, iar acest mesaj a fost transmis “foarte clar”, a declarat, miercuri, în plenul Parlamentului European, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, la finalul dezbaterii “Viitorul Tratatului INF şi impactul asupra UE”.

Ministrul delegat a transmis mesajul Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate Federica Mogherini. Ciamba a participat, marţi şi miercuri, la reuniuni de la Strasbourg, în calitate de reprezentant al Preşedinţiei Consiliului UE.

Cred că nimeni nu a vorbit îndeajuns aici despre declaraţiile potrivit cărora Federaţia Rusă a început să producă noi rachete ce ar putea ţinti spre state membre, nu respectă obligaţiile tratatului, iar acest aspect trebuie să fie abordat cu mai multă seriozitate şi să fie rezolvat. Acest lucru ar trebui obţinut prin intermediul unui dialog responsabil, inclusiv la cele mai înalte niveluri. Mizele sunt prea mari“, a afirmat el, citat de Agerpres.

Ciamba a reiterat că sistemele antirachetă din România şi Polonia au scop defensiv.

Cred că este clar, am făcut acest lucru public şi a fost foarte transparent – ceea ce nu se poate spune despre rachetele ruseşti – am transmis foarte clar ce avem în aceste locuri. Am transmis foarte clar că nu e vorba de o violare a unei interdicţii de a avea rachete. Au scop defensiv şi mesajul a fost transmis foarte clar“, a explicat Ciamba.

Viitorul Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare se află miercuri și joi și pe agenda reuniunii miniștrilor Apărării din țările NATO, care au reiterat că Alianța Nord-Atlantică nu își dorește o nouă cursă a înarmărilor, cerând Rusiei să revină la respectarea completă și verificabilă a acordului.

”NATO a fost și este foarte unită în legătură cu problema INF, ceea ce înseamnă că transmitem un mesaj Rusiei pentru a reveni în conformitate, dar suntem, de asemenea, uniți ca în planul nostru și ne pregătim pentru o lume cu mai multe rachete rusești și fără INF”, a spus secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, subliniind că nu există în Europa noi rachete nucleare americane.

Anterior reuniunii, Jens Stoltenberg a oferit clarificări suplimentare în condițiile în care a fost întrebat de o jurnalistă din Rusia, de la publicația Kommersant, dacă recunoaște acuzațiile Moscovei la adresa Washington-ului cu privire la încălcarea Tratatului INF prin existența unor lansatoare MK-41 la facilitatea Aegis Ashore din România.

”Eforturile Rusiei de a încerca să se concentreze pe sistemul de apărare antirachetă al NATO sunt o încercare de distragere a atenției față de problema reală. Aceea că Rusia desfășoară noi rachete capabile să transporte încărcătură nucleară în Europa. Fac asta de câțiva ani, într-o încălcare flagrantă a Tratatului INF. Când Rusia începe să vorbească despre altceva, atunci o face pentru a muta atenția de la problema adevăratăNu există noi rachete americane în Europa, dar sunt din ce în ce mai multe rachete rusești în Europa, dotate cu capabilitate nucleară. Acesta este motivul pentru care Tratatul INF este într-un real pericol și din același motiv solicităm Rusiei să revin la respectare în această perioadă de șase luni, salvând tratatul. Sistemul antibalistic al NATO este un sistem defensiv, nu avem rachete acolo, ci interceptori care nu sunt înarmați și sunt parte a acordului cu România și Polonia că nu vom desfășura rachete ofensive acolo. Este o încercare de a amesteca lucrurile, de a distrage atenția de la problema reală, și anume rachetele ruse”, a detaliat Jens Stoltenberg.

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending