Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE: Țările membre decid consolidarea acțiunii externe a Uniunii Europene pentru anticiparea și prevenirea crizelor

Published

on

Miniștrii de Externe din țările UE, reuniți la Bruxelles, au decis luni asupra unei abordări strategice a rezilienței în acțiunea externă a Uniunii Europene, una care pune accent pe anticiparea și prevenirea crizelor și pregătirea Uniunii Europene pentru situații de acest tip.

”Consiliul UE invită Înaltul Reprezentant (n.r. – pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini), Comisia și statele membre să continue lucrările privind cele patru elemente-cheie propuse în comunicarea comună a Înaltului Reprezentant și a Comisiei din 7 iunie 2017”, informează un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Cele patru elemente invocate fac referire la: îmbunătățirea analizei comune a riscurilor la nivel național și regional; monitorizarea dinamică a presiunilor externe; integrarea abordării de reziliență în programele actuale ale UE și în reflecțiile privind viitorul finanțării acțiunii externe a UE, dezvoltarea politicii și practicii internaționale privind reziliența.

UE va pune un accent mai mare pe abordarea nevoilor care rezultă din crizele prelungite și pe întruperea ciclurilor de criză, promovând în același timp respectarea drepturilor omului și respectarea dreptului internațional. În acest scop, Consiliul va coopera cu Înaltul Reprezentantului și Comisia pentru a asigura mobilizarea mai eficientă a capacităților politice, diplomatice, de prevenire a conflictelor, de mediere și de consolidare a păcii, alături de ajutorul pentru dezvoltare și asistență umanitară deja acordate”, arată textul adoptat de miniștrii.

Documentul este disponibil aici.

Această activitate privin reziliența acțiunii externe constituie unul dintre pilonii principali ai punerii în aplicare a Strategiei Globale a UE.

În contextul adoptării acestor concluzii, miniștrii de Externe au discutat subiectul comunicării strategice și combaterea propagandei, subiectul fiind inclus pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului Afaceri Externe ca răspuns la scrisoarea adresată șefei diplomației europene, Federica Mogherini, de 8 state membre, printre care se numără și România.

Discuțiile miniștrilor de Externe privind comunicarea strategică și deciziile acestora referitoare la reziliență în acțiunea externă a UE sunt urmate de o reuniune în format comun a acestora cu miniștrii Apărării pentru a semna scrisorile de notificare a Cooperării Structurate Permanente (PESCO) în domeniul apărării la nivelul Uniunii Europene în ceea ce ar putea reprezenta piatra de temelie a unei arhitecturi de securitate pentru întreaga Europă.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Ce rezultate politice a obținut România după șase luni la șefia Consiliului UE pentru adoptarea viitoarei politici de coeziune

Published

on

© Council of the European Union

Recomandările de țară elaborate de Comisia Europeană în cadrul Semestrului European pentru fiecare stat membru al UE vor reprezenta un element cheie în pachetul legislativ pe care Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European îl vor aproba în privința politicii de coeziune în perioada de programare financiară 2021-2027, au reafirmat marți miniștrii țărilor UE responsabili cu politica de coeziune în cadrul ultimei reuniuni în acest format a Consiliului Afaceri Generale pe care România a prezidat-o și în care și-a expus rezultatele la acest capitol.

La finalul mandatului său la șefia Consiliului, România a prezentat raportul de progres al președinției sale cu privire la avansarea negocierilor în ce privește politica de coeziune, atât în ce ține de tratativele din interiorul Consiliului, cât și discuțiile cu Parlamentul European, iar rezultatul major cu care președinția României la Consiliul UE își încheie mandatul reprezintă ”aprobarea mandatelor de negociere” cu Parlamentul European.

Ce a obținut România după șase luni la cârma UE în privința cele mai importante politici europene de investiții pentru țara noastră?

Potrivit acestor documente, ”după propunerea Comisiei Europene, din luna mai 2018 privind acest pachet legislativ, Președinția română a Consiliului UE a adoptat parțial mandate de negociere cu Parlamentul European pentru Regulamentele care definesc premisele utilizării viitoarelor fonduri europene alocate (CPR, FEDR, FSE+ și Interreg). Toate aceste patru documente sunt legate de discuțiile privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) și sunt relevante în elaborarea noului cadru de investiții de către Statele Membre UE”, informează un comunicat al Mininisterului Fondurilor Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Pe de altă parte, România, țara care va beneficia de al patrulea cel mai mare buget sub anvelopa pentru coeziune (aproape 30 de miliarde de euro, în creștere cu 8%), a avut un interes strategic major în avansarea acestor tratative spre etapa lor finală. 

Comisia Europeană a propus la 2 mai 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27. Între propunerile defalcate pe fiecare rubrică în parte se regăsește și bugetul pentru o politică de coeziune modernizată, care se ridică la 373 de miliarde, sumă totală din careRomânia va beneficia de al patrulea cel mai mare buget alocat (în creștere cu 8% 30,7 miliarde de euro), fiind devansată doar de Polonia (72,7 miliarde), Italia (43,4 miliarde) și Spania (38,3 de miliarde).

Ambiția României era încheierea unui acord general parțial privind politica de coeziune

În intervenția sa din cadrul reuniunii, ministrul Roxana Mînzatu, președintele de ședință al lucrărilor Consiliului de marț, a arătat că România a făcut progrese remarcabile pentru simplificarea și raționalizarea regulilor și asigurarea clarității juridice necesare.

”Poziția Consiliului include măsuri suplimentare de simplificare, dincolo de propunerea Comisiei și îmbunătățește multe cerințe care vor ușura viața beneficiarilor de fonduri europene din Uniune, fără a compromite rolul strategic al Politicii de Coeziune, care rămâne foarte aproape de inima noastră. (…) Consiliul va avea mandatele de a negocia cu Parlamentul European, pentru a ajunge la un acord și pentru a permite începerea noilor programe operaționale în timp util”, a spus Mînzatu, la Luxemburg.

Cu toate acestea, la debutul președinției române, fostul ministru Rovana Plumb preciza că Președinția română a Consiliului UE este pregătită să încheie un acord general parțial privind politica de coeziune până la 25 iunie 2019, o ambiție politică semnificativă dacă luăm în calcul faptul că Parlamentul European și-a încheiat activitatea la 18 aprilie în contextul alegerilor europene și tranziției spre un nou ciclu legislativ, perioadă în care Consiliul UE nu a mai avut partener de legiferare.

Legătura dintre politica de coeziune și recomandările de țară a fost reconfirmată

În schimb, o dimensiune importantă în viitoarea politică de coeziune va fi legătura consolidată între pachetul legislativ care definește politica de coeziune pentru anii 2021-2027 și recomandările Comisiei Europene din cadrul Semestrului European, mecanismul care reprezintă un ciclu de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul UE și care face parte din cadrul de guvernanță economică al Uniunii Europene.

La acest segment, țările UE au avut o dezbatere politică privind fondurile de coeziune pentru 2021-2027 în care au reafirmat consolidarea legăturii dintre politica de coeziune și recomandările de țară.

Potrivit acestui pachet legislativ, ”recomandările specifice de țară în 2019 vor fi un element cheie al programelor financiare pentru 2021-2027”, iar acestea vor fi subiectul ”unei revizuiri în 2025 în baza recomandărilor din 2024”.

De altfel, comisarul europeană Corina Crețu, prezentă la reuniune, a subliniat că o ”legătură mai puternică cu semestrul european este esențială pentru succesul politicii de coeziune și pentru reducerea disparităților dintre statele membre și dintre regiunile UE”.

Probleme pentru România?

În cazul în care recomandările din 2019 vor fi luate în calcul în definirea programului politicii de coeziune, situația este delicată în ce privește România.

La începutul lunii iunie, Comisia Europeană a publicat recomandările specifice de ţară pentru 2019 din cadrul pachetului de primăvară al semestrului european în care a adresat un avertisment României cu privire la existenţa unei abateri semnificative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) în 2018.

Pentru România, Comisia Europeană are cinci recomandări în raportul prezentat miercuri. Acestea vizează, în special, corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), consolidarea respectării obligaţiilor fiscale şi a procesului de colectare a taxelor, asigurarea sustenabilităţii sistemului public de pensii şi a viabilităţii pe termen lung a Pilonului II.

În cele din urmă, săptămâna trecută, șefii de stat sau de guvern au salutat în concluziile Consiliului European de vară eforturile depuse de președinția României la Consiliul Uniunii Europene privind pachetul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027. Anul trecut, la Consiliul European de iarnă din decembrie 2018, șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au solicitat președinției României la Consiliul Uniunii Europene să continue lucrările cu privire la viitorul CFM și să elaboreze o orientare pentru următoarea etapă a negocierilor, pentru a se ajunge la un acord în cadrul Consiliului European în toamna anului 2019.

 

Continue Reading

#RO2019EU

Consiliul UE prezidat de România dă unde verde: Pe 30 iunie, la Hanoi, va fi semnat acordul ”de nouă generație” UE-Vietnam, cea mai ambițioasă înțelegere comercială încheiată vreodată cu o țară în curs de dezvoltare

Published

on

© Council of the European Union

Uniunea Europeană și Vietnam vor semna duminică, 30 iunie, la Hanoi două acorduri comerciale și de investiții în urma unei decizii luate marți de Consiliul Uniunii Europene, aflat încă sub președinție română.

La Bruxelles, Consiliul UE a luat decizia asupra semnării acordului de liber schimb (ALS și a acordului pentru protejarea investițiilor (IPA), informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, acordurile vor fi semnate la 30 iunie, la Hanoi, iar înțelegerea comercială reprezintă ”cel mai ambițios acord de liber schimb încheiat vreodată cu o țară în curs de dezvoltare”.

Considerat un acord bilateral ”de nouă generație”, înțelegerea comercială UE-Vietnam prevede eliminarea aproape totală (99%) a taxelor vamale între cele două blocuri.

65% din taxele asupra exporturilor UE către Vietnam vor dispărea de îndată ce ALS va intra în vigoare, iar restul va fi eliminat treptat pe o perioadă de până la 10 ani. În ceea ce privește exporturile vietnameze către UE, 71% din taxe vor dispărea odată cu intrarea în vigoare, restul fiind eliminat pe o perioadă de până la 7 ani.

Citiți și România va promova semnarea rapidă a Acordului de Liber Schimb și a Acordului de protecție a investițiilor între UE și Vietnam

Negocierile dintre UE și Vietnam au început în iunie 2012 și au fost încheiate la 2 decembrie 2015. Cu toate acestea, încheierea formală a acordului a fost amânată de un aviz al Curții Europene de Justiție privind împărțirea competențelor între UE și statele sale membre referitoare la încheierea Acordului de liber schimb UE-Singapore.

Vietnam este cel de-al doilea partener comercial al UE de la nivelul Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), după Singapore, comerțul cu bunuri ridicându-se la o valoare de aproape 50 de miliarde de euro pe an și aproape 4 miliarde de euro în ceea ce privește serviciile.

În timp ce stocurile de investiții ale UE în Vietnam rămân modeste, în valoare de 8,3 miliarde de euro în 2016, un număr din ce în ce mai mare de companii europene se stabilesc acolo pentru a crea un hub pentru a servi regiunii Mekong.

Importurile principale ale UE din Vietnam includ echipamente de telecomunicații, îmbrăcăminte și produse alimentare. UE exportă în principal în Vietnam bunuri cum ar fi mașini și echipamente de transport, produse chimice și produse agricole.

Înțelegerea comercială cu Vietnamul este al patrulea dintr-o serie începută în ultimii ani prin Acordul CETA cu Canada, Acordurile cu Japonia și Acordul de ”nouă generație” cu Singapore.

INFOGRAFIC – Acordul comercial UE – Vietnam

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Situația de la sfârșitul președinției bulgare a UE, repetată și la finalul președinției României: Țările UE au amânat din nou negocierile de aderare cu Albania și Macedonia

Published

on

© Council of the European Union

Uniunea Europeană a decis să amâne din nou o decizie privind deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord, la un an distanță după ce o hotărâre similară a fost luată de Consiliul Uniunii Europene, sub președinția bulgară, când Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat o astfel de decizie pentru iunie 2019.

Acum, la finalul președinției române a Consiliului UE, miniștrii pentru afaceri europene ai țărilor Uniunii au anunțat că “Consiliul European va reveni asupra acestei probleme pentru a ajunge la o decizie clară imediat ce va fi posibil şi cel mai târziu până în octombrie 2019”.

Ca și în urmă cu un an, majoritatea statelor membre au fost gata să angajeze aceste negocieri, pentru că cele două ţări candidate au satisfăcut toate exigenţele, însă Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare, iar rezerve au fost formulate, de asemenea, de Germania, notează Politico Europe.

Decizia țărilor membre, necesară fiind unanimitatea în acest caz, nu a luat astfel în calcul recomandarea Comisiei Europene de a începe tratativele cu Albania și cu Macedonia de Nord, deși conectivitatea europeană a Balcanilor de Vest a devenit o prioritate la nivelul Comisiei Europene după discursul privind starea Uniunii din 2017 al lui Jean-Claude Juncker, a fost preluată ca atare de președinția Bulgariei, care a și organizat un Summit UE – Balcanii de Vest, și a fost ținută între temele principale și de președinția României la Consiliul UE.

În concluziile adoptate la finalul unei reuniuni la Luxemburg, miniștrii au luat ”notă bună de recomandarea Comisiei Europene” de a începe negocierile atât cu Albania, cât și cu Macedonia de Nord, despre aceasta din urmă țările UE salutând din nou acordul istoric de la Prespa privind schimbarea denumirii Macedoniei de Nord.

De altfel, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a oferit un preludiu al acestei decizii zilele trecute, în urma unei întrevederi cu președintele Macedoniei de Nord.

“Trebuie să fiu cinstit cu voi: toate ţările membre nu sunt gata să ia decizia de a angaja aceste negocieri în următoarele zile”, a avertizat Tusk.

La rândul său, preşedintele macedonean Stevo Pendarovski a avertizat că întârzierea începerii procesului de negociere pentru aderare la Uniunea Europeană accentuează ,,oboseala extinderii”.

”Trebuie să vă amintiți că am făcut ceea ce nicio altă țară nu a fost nevoită să facă vreodată pentru a adera la UE: să schimbe numele țării”, a mai spus acesta.

Actuala agendă de extindere cuprinde țările partenere din Balcanii de Vest și Turcia. Negocierile de aderare au început în 2012 cu Muntenegru, în 2014 cu Serbia și în 2005 cu Turcia. Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei este țară candidată începând din 2005, iar Albania a obținut statutul de țară candidată în 2014. Bosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016) și Kosovo (Acordul de stabilizare și de asociere a intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt țări potențial candidate.

În cazul Turciei, statele membre sunt divizate între susţinători ai unei rupturi cu Ankara şi cei ai menţinerii unei relaţii cu Turcia.

În privința Balcanilor de Vest dar și în textul concluziilor convenite de țările UE, Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea integrării europene. Uniunea Europeană și Muntenegru, țară care anul trecut a devenit stat membru NATO, au deschis până în prezent 31 din 35 de capitole de negociere, dintre care 3 au fost agreate provizoriu. În privința Serbiei, au fost deschise 14 capitole de tratative din cele 35, dintre care 2 au fost adoptate provizoriu.

Un viitor summit UE-Balcanii de Vest ar putea fi organizat în anul 2020, sub președinția Croației la Consiliul UE.

 

Continue Reading

Summitul pentru simplificarea accesării fondurilor structurale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending