Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE: Tranziția digitală va fi un element cheie al redresării economice a Europei post-COVID-19

Published

on

© DigitalSingleMarket/ Twitter

Tranziția digitală va fi un element cheie al redresării economice a Europei post-COVID-19, în condițiile în care bugetul UE 2021-2027 și fondul de relansare economică de 1.824 de miliarde de euro prevăd investiții de 6,8 miliarde de euro pentru Europa Digitală, precum și instituirea unei taxe digitale în scopul completării resurselor proprii ale Uniunii.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat luni, sub președinție germană, la nivelul ambasadorilor statelor membre ale UE, un set de concluzii  remise CaleaEuropeană.ro prin care subliniază că “tranziția verde și digitală și redresarea economică a UE ar trebui să fie juste și bazate pe principiile competitivității, integrării pieței unice, durabilității, coeziunii, incluziunii, circularității, protecției mediului și solidarității și să respecte standardele sociale”. 

Concluziile menționate stabilesc modul în care redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 poate fi utilizată ca efect de levier pentru o industrie europeană mai dinamică, rezilientă și competitivă și subliniază că sprijinirea mediului de afaceri din UE trebuie să determine asigurarea unei poziții de lider a UE în domeniul tehnologic.

În ce privește statele membre, România a subliniat deja, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, că Planul Național de Redresare și Reziliență care urmează a fi prezentat va fi bazat pe reforme și investiții care să întărească potențialul de creștere economică și să sprijine în mod adecvat tranziția verde și cea digitală, mai ales că sectorul IT&C reprezintă 7% din PIB-ul țării.

În concluziile amintite, Consiliul subliniază necesitatea unei solidarități europene pentru realizarea unei redresări economice rapide, durabile și favorabile incluziunii, precum și a unui viitor durabil pe termen lung al industriei UE afectate de pandemia de COVID-19.

Consiliul afirmă importanța atingerii autonomiei strategicemenținându-se în același timp o economie deschisă în ecosistemele industriale cele mai sensibile și în anumite domenii specifice, cum ar fi sănătatea, industria apărării, spațiul, tehnologiile digitale, energia și materiile prime critice.

Conform Consiliului, răspunsul la efectele economice ale crizei provocate de COVID-19 și ale concurenței internaționale în creștere trebuie să constea într-o cooperare și într-o integrare consolidate și mai puternice la nivel european, care să ducă la crearea unui mediu de afaceri durabil, atractiv și competitiv.

Un astfel de mediu ar trebui să aibă următoarele caracteristici:

  • o piață unică pe deplin funcțională, aprofundată și consolidată, inclusiv în sectorul serviciilor,
  • condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile europene pe piața internă și la nivel internațional în lanțurile valorice globale,
  • o infrastructură de date și rețele de comunicații de prim rang la nivel mondial, sigure, reziliente și interoperabile,
  • perfecționarea și recalificarea lucrătorilor, precum și formarea și angajabilitatea acestora,
  • un sistem european de standardizare care să funcționeze bine,
  • o poziție de lider a UE în domeniul tehnologic,
  • specializare inteligentă,
  • durabilitate,
  • lanțuri valorice europene consolidate și
  • securitatea aprovizionării cu materii prime în Europa.

Pentru a monitoriza evoluțiile din domeniu, statele membre invită Comisia Europeană să definească indicatori-cheie de performanță pentru monitorizarea strategiei industriale și a competitivității până la sfârșitul lunii martie 2021.

În cele din urmă, Comisia Europeană este invitată să prezinte, înainte de Consiliul European din martie 2021, o actualizare a noii sale strategii industriale.

Amintim, de altfel, că la Consiliul European din 1-2 octombrie, liderii statelor UE au transmis mesaj ferm în favoarea consolidării pieței unice și a unei tranziții digitale care să asigure suveranitatea tehnologică a UE. Cu ocazia respectivă, șefii de stat sau de guvern au invitat Comisia să prezinte, până în martie 2021, o “busolă pentru dimensiunea digitală” cuprinzătoare („Digital Compass”) care să stabilească ambițiile digitale concrete ale UE pentru 2030.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ludovic Orban i-a solicitat Angelei Merkel sprijinul pentru o decizie favorabilă privind aderarea României la Schengen și găzduirea Centrului UE pentru securitate cibernetică

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul Ludovic Orban a avut vineri o convorbire, în format videoconferință, cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, în care cei doi șefi ai guvernelor de la București și de la Berlin au discutat despre necesitatea unui acord privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și planul european de redresare economică, dar și subiecte precum aderarea României la spațiul Schengen și evoluțiile din Republica Moldova, având în vedere faptul că Germania asigură președinția Consiliului UE.

În cadrul discuției, au fost trecute în revistă temele de actualitate de pe agenda bilaterală și europeană, cu accent pe oportunitățile de aprofundare a cooperării româno-germane în următoarea perioadă, informează Guvernul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În convorbirea cu Merkel, premierul român a reiterat, de asemenea, importanța deosebită acordată de țara noastră aderării la spațiul Schengen. România îndeplinește deja criteriile tehnice în acest sens, iar o decizie favorabilă, în cel mai scurt timp posibil, ar reconfirma statutul țării noastre de membru deplin angajat, al Uniunii Europene, precum și contribuția sa substanțială la succesul proiectului european.

Prim-ministrul României a mai evidențiat candidatura României pentru găzduirea sediului viitorului Centru european de competențe în materie de securitate cibernetică și a accentuat argumentele solide ale țării noastre în susținerea acesteia.  

Temele aderării României la Spațiul Schengen și găzduirii de către țara noastră a vitorului Centru european pentru securitate cibernetică au fost discutate de Ludovic Orban și cu omologul său francez, Jean Castex, cu ocazia unei vizite efectuate în luna octombrie la Paris, când România și Franța au semnat o nouă foaie de parcurs a Parteneriatului Strategic bilateral.

Până în prezent, România nu găzduiește nici o agenție a Uniunii Europene, deși în urmă cu doi ani și-a depus candidatura pentru a fi gazda Agenției Europene a Medicamentului.

Țara noastră deține însă o importantă experiență în domeniul securității cibernetice. România a devenit în iunie 2019 al 22-lea membru cu drepturi depline al Centrului Cooperativ de Excelență NATO pentru Atacuri Cibernetice de la Tallinn. Mai mult, România a participat, începând cu 2015, în calitate de națiune-lider, la Fondul de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de apărare a securității cibernetice a Ucrainei, fond creat prin participarea voluntară a țărilor NATO, după anexarea Crimeii de către Rusia.

De altfel, decizia înființării acestei agenții a fost luată în timpul președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Consiliul a hotărât pe 9 aprilie 2019 adoptarea unui regulament privind securitatea cibernetică, în care se prevede o Agenție a Uniunii Europene în domeniul securității cibernetice pentru a prelua responsabilitățile Agenției pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA).

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul de finanțe al Germaniei cere Uniunii Europene o decizie rapidă privind introducerea monedei euro digitale

Published

on

© European Union 2020

Ministrul german de Finanţe, Olaf Scholz, a declarat vineri că europenii ar trebui să depună eforturi susţinute pentru a veni cu o soluţie la plăţile digitale, deoarece există o cerere imensă pentru monedă digitală din partea consumatorilor şi a companiilor, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

“În ceea ce priveşte versiunea digitală a monedei euro, cred că trebuie depuse eforturi susţinute, nu trebuie să aşteptăm. Trebuie să putem decide oricând că ar trebui să facem ceva în privinţa introducerii unei monede euro digitale”, a declarat Scholz, vice-cancelar al Germaniei, țară ce asigură președinția Consiliului UE, la o conferinţă online dedicată plăţilor în Europa în viitor.

Monedele digitale bancare centrale (CBDC) vor permite celor care le deţin să facă plăţi prin internet, posibil chiar offline, concurând cu actualele metode de plată electronice, cum ar fi portofelele digitale, băncile online sau criptomonedele.

Jens Weidmann, membrul al Comitetului executiv al BCE, a avertizat vineri că emiterea unei monede euro digitale ar fi un efort imens pentru Banca Centrală Europeană şi va fi un proces de durată.

“Dacă aş opta pentru CBDC, introducerea lor ar fi un efort imens logistic şi tehnic şi, prin urmare, va fi un proces de durată”, a explicat Weidmann, care este şi preşedintele Băncii Centrale a Germaniei (Bundesbank).

Comentariile distincte ale lui Scholz și Weidmann vin după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a publicat la începutul lunii octombrie un raport cuprinzător privind posibila emisiune a unei monede euro digitale, elaborat de Grupul operativ la nivel înalt al Eurosistemului pentru moneda digitală a băncii centrale și aprobat de Consiliul guvernatorilor.

Astfel Banca Centrală Europeană a anunţat că va începe să experimenteze o versiune digitală a monedei euro. Instituţia a subliniat că o monedă euro digitală ar reprezenta o formă electronică de bani ai băncii centrale, care ar fi accesibilă tuturor cetăţenilor şi firmelor, precum bancnotele, dar în format digital, pentru efectuarea plăţilor zilnice într-un mod rapid, uşor şi sigur. Aceasta ar completa numerarul, fără a-l înlocui. Eurosistemul va continua, în orice caz, să emită numerar.

Grupul operativ al Eurosistemului, ce reuneşte experţi din cadrul BCE şi de la 19 bănci centrale naţionale din zona euro, a identificat scenarii posibile care ar impune emisiunea unei monede euro digitale. Printre acestea se numără: o cerere sporită de plăţi electronice în zona euro care ar necesita un mijloc de plată digital european fără risc, o reducere semnificativă a utilizării numerarului ca mijloc de plată în zona euro, lansarea unor mijloace de plată private la nivel mondial care ar putea genera preocupări în materie de reglementare şi ar prezenta riscuri la adresa stabilităţii financiare şi a protecţiei consumatorilor, precum şi o utilizare masivă de monede digitale ale băncii centrale emise de bănci centrale străine.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, la reuniunea cu omologii din UE: România contribuie la consolidarea apărării europene prin participarea activă la inițiativele UE în domeniul militar

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, a participat, vineri, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE) în formatul miniştrilor apărării din statele membre ale UE, ce a avut loc în sistem de videoconferinţă (VTC), ocazie cu care a evidenţiat contribuţia României la consolidarea apărării europene, prin participarea activă la iniţiativele UE dedicate domeniului militar.

Aceasta a fost precedată de reuniunea Comitetului Director al Agenţiei Europene de Apărare (CD EDA), arată un comunicat al Ministerului Apărării Naționale remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul Comitetului Director al EDA, miniştrii apărării au andosat orientările Consiliului privind activitatea EDA în anul 2021 şi au aprobat raportul final rezultat în urma derulării procesului anual de analiză coordonată a apărării (CARD) la nivelul UE, în perioada 2019-2020.

În intervenţia sa, ministrul Apărării Naţionale a evidenţiat contribuţia României la consolidarea apărării europene, prin participarea activă la iniţiativele UE dedicate domeniului militar (Cooperarea Structurată Permanentă – PESCO, Fondul European de Apărare – EDF, procesul anual de analiză coordonată a apărării şi Mobilitatea militară), indicând că rezultatele procesului CARD permit vizualizarea unei imagini cuprinzătoare a tabloului european al capabilităţilor de apărare şi vor contribui la definirea priorităţilor de evoluţie pe termen scurt, mediu şi lung a Politicii Externe şi de Securitate Comună a Uniunii Europene.

 

Reuniunea CAE Apărare a debutat cu o trecere în revistă a evoluţiilor privind dosarele de interes, discuţiile concentrându-se ulterior pe două teme principale: lansarea procesului de elaborare a documentului de orientare strategică în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare Comună – Busola Strategică (Strategic Compass – SC), respectiv concluziile procesului de revizuire strategică a Cooperării Structurate Permanente (PESCO).

În cadrul sesiunii referitoare la Busola Strategică, miniştrii Apărării au avut un schimb consistent de opinii şi au formulat orientări cu privire la nevoile UE în materie de securitate şi apărare, cu accent pe modalităţile prin care politicile, iniţiativele şi instrumentele relevante ale UE pot fi impulsionate în vederea asigurării unui răspuns simetric faţă de provocările viitoare.

În acest context, ministrul Ciucă a exprimat susţinerea pentru creşterea capacităţii UE de răspuns la crizele şi ameninţările mediului de securitate, într-un mod cuprinzător, cu accent deosebit pe imediata vecinătate a Uniunii.

De asemenea, a subliniat potenţialul utilizării Busolei Strategice ca instrument pentru consolidarea suplimentară a procesului de planificare şi dezvoltare a capabilităţilor la nivelul UE în deplină complementaritate cu NATO. Nu în ultimul rând, oficialul român a evidenţiat susţinerea pentru consolidarea rezilienţei şi a pledat pentru o abordare strategică mai cuprinzătoare cu partenerii.

Referitor la Procesul de revizuire strategică a Cooperării Structurate Permanente (PESCO), miniştrii apărării au salutat rezultatele obţinute în urma derulării acestuia şi au formulat orientări politice şi direcţionări pentru atingerea obiectivelor propuse pentru cea de a doua etapă a iniţiativei (2021-2025).

Procesul de revizuire strategică a PESCO reprezintă un diagnostic detaliat al iniţiativei la încheierea primei sale etape de implementare (2017-2020), cuprinzând recomandări şi obiective ambiţioase pentru stimularea, consolidarea şi eficientizarea cooperării pe plan european în perioada 2021-2025.

În intervenţia sa, ministrul apărării naţionale a salutat rezultatele primei etape a procesului de revizuire a PESCO şi a apreciat că PESCO, împreună cu Fondul European pentru Apărare (EDF) şi Procesul anual de analiză coordonată a apărării (CARD), rămân principalele instrumente în ceea ce înseamnă arhitectura pentru apărare a Uniunii Europene.

Agenţia Europeană de Apărare (EDA) a prezentat miniştrilor apărării din statele membre participante primul raport al procesului anual de analiză coordonată a apărării (CARD), elaborat în strânsă coordonare cu Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) şi cu Statul-Major Militar al Uniunii Europene (EUMS). Raportul CARD identifică 55 de noi oportunităţi de cooperare prin care statele membre pot dezvolta împreună capabilităţi pentru apărare. Raportul recomandă focalizarea eforturilor de dezvoltare în comun pe viitoarea generaţie a şase tipuri de capabilităţi: tancul principal de luptă; sistemele de echipare pentru soldaţi; nava europeană de patrulare; contracararea sistemelor UAS – Anti-Access/Area-Denial; apărarea în spaţiu; îmbunătăţirea mobilităţii militare.

De asemenea raportul identifică oportunităţi de colaborare privind cercetarea în domeniul apărării. Aceste oportunităţi de cooperare pot fi luate în considerare pe baze voluntare de către Statele Membre pentru a fi implementate prin proiecte colaborative, în special în format PESCO (cooperarea permanentă structurată) şi EDF (Fondul European de Apărare).

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL3 mins ago

Miniștrii de externe din țările OSCE aleg joi și vineri viitorul secretar general al organizației, poziție pentru care se duelează Cristian Diaconescu și Helga Maria Schmid

Corina Crețu26 mins ago

Corina Crețu: UE va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor

U.E.56 mins ago

Franța: A murit fostul președinte Valéry Giscard d’Estaing, sub auspiciile căruia au fost create G7 și Consiliul European și cel care a prezidat Convenția Europeană pentru Tratatul Constituțional

U.E.12 hours ago

Comisia Europeană solicită ca Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi să fie operațional la 1 martie 2021

NATO13 hours ago

Jens Stoltenberg, despre creșterea prezenței NATO pe flancul estic și la Marea Neagră: Plănuiesc să prezint recomandări strategice pentru liderii aliați la summitul de anul viitor

NATO13 hours ago

Jens Stoltenberg, despre intenția României de a înființa un Centru euro-atlantic pentru reziliență: NATO trebuie să evalueze consecințele investițiilor Chinei în infrastructura noastră critică

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană a prezent strategia privind rămânerea în siguranță în cursul iernii: În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

U.E.18 hours ago

Premierul Ludovic Orban, interviu pentru Le Monde în care critică Ungaria și Polonia pentru blocarea pachetului financiar de 1.824 de miliarde de euro: Toate țările UE trebuie să respecte statul de drept

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, discuție cu omologul italian Luigi di Maio despre măsurile luate pentru buna desfășurare în Italia a alegerilor din 5-6 decembrie

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA5 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE1 week ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Advertisement
Advertisement

Trending