Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE: Tranziția digitală va fi un element cheie al redresării economice a Europei post-COVID-19

Published

on

© DigitalSingleMarket/ Twitter

Tranziția digitală va fi un element cheie al redresării economice a Europei post-COVID-19, în condițiile în care bugetul UE 2021-2027 și fondul de relansare economică de 1.824 de miliarde de euro prevăd investiții de 6,8 miliarde de euro pentru Europa Digitală, precum și instituirea unei taxe digitale în scopul completării resurselor proprii ale Uniunii.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat luni, sub președinție germană, la nivelul ambasadorilor statelor membre ale UE, un set de concluzii  remise CaleaEuropeană.ro prin care subliniază că “tranziția verde și digitală și redresarea economică a UE ar trebui să fie juste și bazate pe principiile competitivității, integrării pieței unice, durabilității, coeziunii, incluziunii, circularității, protecției mediului și solidarității și să respecte standardele sociale”. 

Concluziile menționate stabilesc modul în care redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 poate fi utilizată ca efect de levier pentru o industrie europeană mai dinamică, rezilientă și competitivă și subliniază că sprijinirea mediului de afaceri din UE trebuie să determine asigurarea unei poziții de lider a UE în domeniul tehnologic.

În ce privește statele membre, România a subliniat deja, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, că Planul Național de Redresare și Reziliență care urmează a fi prezentat va fi bazat pe reforme și investiții care să întărească potențialul de creștere economică și să sprijine în mod adecvat tranziția verde și cea digitală, mai ales că sectorul IT&C reprezintă 7% din PIB-ul țării.

În concluziile amintite, Consiliul subliniază necesitatea unei solidarități europene pentru realizarea unei redresări economice rapide, durabile și favorabile incluziunii, precum și a unui viitor durabil pe termen lung al industriei UE afectate de pandemia de COVID-19.

Consiliul afirmă importanța atingerii autonomiei strategicemenținându-se în același timp o economie deschisă în ecosistemele industriale cele mai sensibile și în anumite domenii specifice, cum ar fi sănătatea, industria apărării, spațiul, tehnologiile digitale, energia și materiile prime critice.

Conform Consiliului, răspunsul la efectele economice ale crizei provocate de COVID-19 și ale concurenței internaționale în creștere trebuie să constea într-o cooperare și într-o integrare consolidate și mai puternice la nivel european, care să ducă la crearea unui mediu de afaceri durabil, atractiv și competitiv.

Un astfel de mediu ar trebui să aibă următoarele caracteristici:

  • o piață unică pe deplin funcțională, aprofundată și consolidată, inclusiv în sectorul serviciilor,
  • condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile europene pe piața internă și la nivel internațional în lanțurile valorice globale,
  • o infrastructură de date și rețele de comunicații de prim rang la nivel mondial, sigure, reziliente și interoperabile,
  • perfecționarea și recalificarea lucrătorilor, precum și formarea și angajabilitatea acestora,
  • un sistem european de standardizare care să funcționeze bine,
  • o poziție de lider a UE în domeniul tehnologic,
  • specializare inteligentă,
  • durabilitate,
  • lanțuri valorice europene consolidate și
  • securitatea aprovizionării cu materii prime în Europa.

Pentru a monitoriza evoluțiile din domeniu, statele membre invită Comisia Europeană să definească indicatori-cheie de performanță pentru monitorizarea strategiei industriale și a competitivității până la sfârșitul lunii martie 2021.

În cele din urmă, Comisia Europeană este invitată să prezinte, înainte de Consiliul European din martie 2021, o actualizare a noii sale strategii industriale.

Amintim, de altfel, că la Consiliul European din 1-2 octombrie, liderii statelor UE au transmis mesaj ferm în favoarea consolidării pieței unice și a unei tranziții digitale care să asigure suveranitatea tehnologică a UE. Cu ocazia respectivă, șefii de stat sau de guvern au invitat Comisia să prezinte, până în martie 2021, o “busolă pentru dimensiunea digitală” cuprinzătoare („Digital Compass”) care să stabilească ambițiile digitale concrete ale UE pentru 2030.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Statele membre ale UE sunt îndemnate să aprofundeze crearea unei unități cibernetice comune pentru gestionarea crizelor de securitate în domeniu

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul a adoptat marți, 19 octombrie, concluzii prin care invită UE și statele membre să dezvolte în continuare cadrul UE de gestionare a crizelor de securitate cibernetică, inclusiv prin explorarea potențialului unei unități cibernetice comune, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro. O potențială unitate cibernetică comună ar trebui să respecte competențele, mandatele și competențele juridice ale eventualilor săi viitori participanți, iar orice participare a statelor membre ar fi de natură voluntară.

În concluziile sale, Consiliul subliniază necesitatea de a consolida rețelele existente și de a stabili o cartografiere a posibilelor lacune și nevoi în materie de schimb de informații în cadrul comunităților cibernetice și între acestea. Acest lucru ar trebui să conducă ulterior la un acord cu privire la posibilele obiective și priorități primare ale unei potențiale unități cibernetice comune. Este un proces progresiv, transparent și incluziv, care este esențial pentru a spori încrederea.

La 23 iunie, Comisia Europeană a prezentat o recomandare privind crearea unei unități cibernetice comune pentru a aborda numărul tot mai mare de incidente cibernetice grave care afectează serviciile publice, întreprinderile și cetățenii din întreaga UE. În conformitate cu această recomandare, unitatea cibernetică comună ar acționa ca o platformă care să reunească resursele și expertiza diferitelor comunități cibernetice din UE și din statele sale membre pentru a preveni, descuraja și răspunde în mod eficient la incidente cibernetice în masă.

Consiliul are un rol esențial în funcția de elaborare a politicilor și de coordonare în ceea ce privește dezvoltarea în continuare a cadrului UE de gestionare a crizelor de securitate cibernetică și va monitoriza progresele înregistrate și va oferi orientări pentru completarea acestui cadru.

Consiliul subliniază, de asemenea, necesitatea de a stabili metode de lucru și de guvernanță adecvate pentru a permite participarea tuturor statelor membre la deliberări, dezvoltare și procese decizionale eficace.

Consiliul solicită o reflecție suplimentară cu privire la elementele individuale ale recomandării privind unitatea cibernetică comună, inclusiv în ceea ce privește ideile privind echipele de reacție rapidă în materie de securitate cibernetică ale UE și un plan de răspuns la incidente și crize de securitate cibernetică al UE.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu solicită UE sprijin pentru Republica Moldova în criza alimentării cu gaze naturale: Este un moment critic pentru Guvernul de la Chișinău

Published

on

© European Union, 2020

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a solicitat instituțiilor europene și statelor membre să sprijine Republica Moldova, ”cu experți și asistență financiară”, în eforturile sale de a depăși criza alimentării cu gaze naturale astfel încât ”Guvernul de la Chișinău să implementeze procesul ambiţios de reforme la care s-a angajat după alegerile de pe 11 iulie.”

”Este un moment critic pentru Guvernul de la Chișinău. Acest lucru se datorează schimbării bruște de către Rusia a condițiilor de livrare a gazelor și a costurilor”, a explicat Aurescu, care participă la reuniunea miniștrilor de externe, ce se desfășoară la Luxemburg.

Solicitarea oficialului român vine în contextul în care Republica Moldova a cerut ajutor ţărilor Uniunii Europene după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către acest stat.

Oficialii de la Chișinău nu sunt dispuşi să accepte noi termeni în contractul cu Gazprom, ce ar include preţuri semnificativ mai mari și doreşte aprovizionarea cu gaze prin România.

Aprovizionarea cu gaz a Moldovei a scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna trecută la 790 de dolari luna aceasta, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.

Acesta este unul dintre motivele pentru care Comisia pentru Situaţii Excepţionale (CSE) din Republica Moldova a decis miercuri să declare stare de alertă în sectorul energetic, pentru a evita o eventuală criză. 

În ceea ce privește Parteneriatul Estic (PaE), ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța organizării Summit-ului Parteneriatului Estic din 15 decembrie 2021, în condițiile în care ultima reuniune la nivel înalt în acest format a avut loc în urmă cu patru ani, iar așteptările partenerilor sunt mari, potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro.

Astfel, ministrul român de externe a subliniat importanța strategică a reuniunii și a reliefat necesitatea transmiterii unui semnal politic puternic de susținere de către UE a statelor participante la PaE, prin crearea unei viziuni strategice pe termen lung asupra evoluției Parteneriatului Estic, respectiv adoptarea unor obiective ambițioase de dezvoltare pentru perioada post-2020, care să fie reflectate corespunzător într-o declarație a Summit-ului. De asemenea, ministrul Aurescu a subliniat importanța susținerii politice a perspectivei aderării la UE a statelor PaE.

În context, ministrul de externe Bogdan Aurescu a arătat că această viziune ar trebui să aibă în vedere trei priorități: (1) consolidarea angajamentului european față de Partenerii Estici, inclusiv sprijin cu expertiză și asistență financiară pentru susținerea reformelor structurale, (2) asigurarea de stimulente bazate pe performanță și încurajarea unei cooperări aprofundate cu statele asociate (Republica Moldova, Georgia și Ucraina), fără prejudicierea caracterului incluziv al Parteneriatului Estic, respectiv (3) o implicare mai activă a UE în sprijinirea eforturilor statelor PaE de combatere a amenințărilor hibride și pentru soluționarea pașnică și durabilă a conflictelor prelungite din regiune, având în vedere existența acestora pe teritoriul a cinci din șase state partenere. După cum este știut, problematica acestor conflicte prelungite a fost inclusă pe agenda CAE la inițiativa ministrului Bogdan Aurescu, susținut de alți 10 omologi, având loc de asemenea un turneu regional în luna iunie în Caucazul de Sud al miniștrilor român, austriac și lituanian în implementarea celor decise în cadrul CAE informal din mai din Portugalia, respectiv fiind propuse de către ministrul Aurescu o serie de măsuri de follow-up.

Din această perspectivă, ministrul Aurescu a reiterat că este necesară dezvoltarea unei dimensiuni de cooperare și dialog ale UE pe teme de securitate cu statele PaE.

Cu prilejul reuniunii, ministrul Bogdan Aurescu a atras atenția cu prioritate asupra situației din Republica Moldova privind criza gazului, determinată de schimbarea de către Rusia a condițiilor de vânzare a acestuia. În acest context, a subliniat necesitatea urgentă ca instituțiile UE și statele membre să se implice activ în susținerea acestei țări și în identificarea unor soluții pentru asigurarea necesarului de gaze naturale, inclusiv prin mobilizarea de expertiză și resurse financiare. A evidențiat că România este deplin angajată în susținerea Republicii Moldova, punctând faptul că rezolvarea crizei este necesară pentru a permite guvernului de la Chișinău să se concentreze pe implementarea programului amplu de reforme la care s-a angajat în urma alegerilor din luna iulie.

În cadrul dezbaterii privind relațiile UE cu statele din regiunea Golfului, ministrul Bogdan Aurescu a salutat ritmul susținut din ultima perioadă al discuțiilor dintre actorii-cheie din regiune, ca semnale clare ale acestora de a relua dialogul și de a depăși diferendele bilaterale și regionale, subliniind că aceste tendințe trebuie încurajate și susținute în continuare. 

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat vizita recentă în regiune a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, ca semn al unui angajament mai puternic al UE față de partenerii din Golf în ceea ce privește contribuția comună la stabilitatea regională. A arătat, de asemenea, că siguranța traficului maritim în Marea Roșie și Golful Persic este de o importanță deosebită pentru securitatea regiunii și a evocat atacul comis împotriva navei comerciale Mercer Street, la 29 iulie, când un cetățean român și unul britanic au fost uciși, subliniind faptul că e nevoie de acțiuni politice și diplomatice prompte și hotărâte în așa fel încât astfel de incidente să fie prevenite în viitor. Din această perspectivă, șeful diplomației române a exprimat sprijin pentru inițiativele UE de îmbunătățire a siguranței și securității maritime în zona Golfului.

Ministrul român de externe a subliniat, de asemenea, necesitatea intensificării dialogului politico-diplomatic și identificării unor proiecte de acțiune comună între UE și statele membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului privind criza din Afganistan, problemele migrației și combaterii terorismului.

În cadrul discuției pe tema situației din Etiopia, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat îngrijorarea României față de deteriorarea situației umanitare, accesul ajutorului internațional pentru persoanele vulnerabile trebuind asigurat fără restricții, precum și față de decizia autorităților etiopiene de a expulza șapte membri ai personalului ONU din această țară. A reiterat sprijinul României pentru declarația Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, în numele UE, prin care se solicită autorităților etiopiene revenirea asupra deciziei de expulzare, precum și pentru impunerea de sancțiuni UE în conexiune cu situația din regiunea Tigray, care să nu afecteze însă populația civilă.

Nu în ultimul rând, în cadrul mic-dejunului de lucru cu ministrul de externe libian, Nayla El-Mangoush, ministrul român de externe a subliniat importanța implementării stricte a acordului de încetare a focului, respectiv a planului de acțiune de la Geneva privind retragerea mercenarilor, luptătorilor străini și forțelor străine, ca precondiții pentru o bună pregătire a alegerilor planificate pentru luna decembrie. A susținut ideea unui mecanism de monitorizare a retragerii mercenarilor, luptătorilor străini și forțelor străine. De asemenea, a subliniat contribuția crescută a României la Operațiunea Eunavfor Med Irini.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relațiile UE cu statele din regiunea Golfului și perspectivele Parteneriatului Estic, temele principale pe agendă

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa luni la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE (Consiliul Afaceri Externe – CAE), care se va desfășura la Luxemburg.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, principalele subiecte de pe agenda acestei reuniuni CAE vor fi relațiile Uniunii Europene cu statele din regiunea Golfului, precum și perspectivele Parteneriatului Estic (PaE), inclusiv din perspectiva rezultatelor Summitului PaE care va avea loc în luna decembrie.

De asemenea, în cadrul unui dejun de lucru, vor fi discutate evoluțiile recente din Etiopia și Nicaragua. În egală măsură, vor fi abordate subiecte de interes precum situația din Afganistan, Tunisia, Balcanii de Vest, diplomația climatică, dosarul cipriot, situația din Belarus și Mali.

În marja reuniunii, miniștrii de externe europeni vor participa la un mic dejun de lucru cu ministrul de externe libian, Nayla El-Mangoush.

În cadrul discuției privind regiunea Golfului, ministrul Bogdan Aurescu se va pronunța pentru o acțiune conjugată a UE pentru sporirea interacțiunii cu partenerii din Golf și cu ceilalți actori regionali și internaționali, în vederea menținerii stabilității și securității, inclusiv în ceea ce privește securitatea traficului maritim în regiune.

În cadrul CAE, miniștrii europeni de externe vor avea și un prim schimb de opinii cu privire la viitorul Summit al PaE, care va avea loc la 15 decembrie 2021.

Cu această ocazie, ministrul Bogdan Aurescu va sublinia importanța strategică a reuniunii, în cadrul căreia vor avea loc discuții aprofundate cu privire la viziunea de dezvoltare post-2020 a PaE și provocările la care trebuie să răspundă statele partenere din Vecinătatea Estică, în contextul pandemiei și al situației de securitate din regiune. 

De asemenea, șeful diplomației române va arăta importanța susținerii perspectivei europene a partenerilor, cu luarea în considerare a voinței exprimate de cele trei state asociate (Republica Moldova, Georgia, Ucraina) pentru o cooperare avansată cu UE, fără a afecta caracterul incluziv al Parteneriatului Estic.

În contextul existenței unor conflicte prelungite pe teritoriul a cinci din șase state partenere, va sublinia sprijinul țării noastre pentru dezvoltarea dialogului și cooperării în domeniul securitar cu acești parteneri.

În cadrul dejunului de lucru pe tema situației din Etiopia, ministrul Bogdan Aurescu va exprima îngrijorarea României față de deteriorarea situației umanitare și decizia autorităților etiopiene de a expulza șapte membri ai personalului ONU din această țară.

Totodată, va exprima sprijinul pentru declarația Înaltului Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Josep Borrell, în numele UE, prin care se solicită autorităților etiopiene revenirea asupra deciziei, precum și pentru impunerea de sancțiuni UE în conexiune cu situația din regiunea Tigray, care să nu afecteze populația civilă.

Discuția privind situația din Nicaragua va avea loc pe fondul deteriorării rapide a situației politice interne, înaintea alegerilor din 7 noiembrie, precum și al efectelor pandemiei de COVID-19. În acest context, miniștrii europeni vor analiza modul în care UE se va raporta la aceste evoluții și propunerile de acțiune din partea UE, în coordonare cu actori like-minded, pentru a contribui la prevenirea deteriorării suplimentare a situației din această țară.

În cadrul micului dejun de lucru cu ministrul de externe libian, ministrul Bogdan Aurescu va exprima sprijin pentru procesul politic derulat sub egida ONU, asumat de Libia, precum și pentru punerea în aplicare a Concluziilor celor două Conferințe de la Berlin privind Libia (din ianuarie 2020 și iunie 2021).

Ministrul român de externe va încuraja autoritățile libiene să organizeze alegerile generale, ca pas esențial pentru stabilizarea țării și va sublinia importanța ca întreaga comunitate internațională să sprijine respectarea embargoului asupra armelor și inițiativele libiene privind retragerea mercenarilor și forțelor străine de pe teritoriul Libiei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ13 hours ago

Klaus Iohannis anunță noi măsuri în combaterea pandemiei: Până când vă convingeți să vă vaccinați, e nevoie de restricții. Cei nevaccinați vor avea o sumedenie de restricții

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Charles Michel aduce din nou în discuție „unitatea europeană” înaintea reuniunii liderilor din UE, axată pe criza prețurilor la energie, COVID și COP26

U.E.15 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitate pentru consumatorii casnici

Daniel Buda15 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Sectorul agricol trebuie văzut ca un partener serios în bătălia cu schimbările climatice și conservarea biodiversității

NATO15 hours ago

Pentagonul, după vizita lui Lloyd Austin în România: Secretarul apărării a reafirmat “angajamentul SUA față de Parteneriatul Strategic” și “a recunoscut poziția de lider a României în cadrul NATO”

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Parlamentul European a decis să acorde Premiul Saharov pentru libertatea de gândire opozantului rus Aleksei Navalnîi

COMUNICATE DE PRESĂ16 hours ago

New Strategy Center a discutat despre provocările regionale de securitate cu experți ai Institutului Internațional pentru Studii Iraniene din Arabia Saudită

Eugen Tomac17 hours ago

Eugen Tomac cere respectarea drepturilor românilor din regiunea Balcanilor de Vest: Este nevoie de mecanisme ferme aplicabile statelor ce își doresc aderarea europeană

Cristian Bușoi17 hours ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO17 hours ago

Șeful Pentagonului promite, la București, sprijinul SUA pentru întărirea capacităților maritime ale României. Ministrul Nicolae Ciucă solicită creșterea prezenței militare americane

Cristian Bușoi17 hours ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO17 hours ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.2 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.2 days ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.3 days ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

Team2Share

Trending