Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE va aproba pe 28 octombrie planul național de redresare și reziliență al României. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,8 miliarde de euro

Published

on

© Administrația Prezidențială

Miniștrii economiei și finanțelor din statele UE vor discuta joi, 28 octombrie, despre punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență și vor desfășura un schimb de opinii cu privire la planurile de redresare și reziliență pentru Estonia, Finlanda și România, informează Consiliul UE într-un comunicat.

Planurile vor fi ulterior adoptate prin procedură scrisă, mai arată sursa citată.

Aprobarea planului de către Consiliu va permite plata a 3,8 de miliarde de euro către România sub formă de prefinanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, la București, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). România a fost al 20-lea stat membru care a primit undă verde din partea executivului european pentru PNRR.

Aprobarea finală a planului și a pre-finanțării este așteptată în termen de patru săptămâni din partea Consiliului Uniunii Europene.

Citiți și INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi.

Printre măsurile de sprijinire a asigurării tranziției verzi a României se numără investiții pentru modernizarea căilor ferate (3,9 miliarde de euro), o mai mare eficiență energetică în clădiri private și publice (2,7 miliarde de euro), construirea și renovarea infrastructurii spitalelor publice (2 miliarde de euro).

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. 

Printre acestea se numără și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro), digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro), securitatea cibernetică (172 de milioane de euro), proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro), conectivitate (94 de milioane de euro).

Până în prezent, 26 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor22 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar majoritatea au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurul stat care nu a depus planul său național de redresare este Olanda.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns la un acord cu privire la Legea privind guvernanța datelor la nivel european ce va facilita schimbul de date într-un mediu sigur

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

Negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu cu privire la Legea privind guvernanța datelor la nivel european pentru a stimula schimbul de date și dezvoltarea unor spații europene comune ale datelor, cum ar fi industria prelucrătoare, patrimoniul cultural și sănătatea, astfel cum s-a anunțat în Strategia europeană privind datele.

Legea privind guvernanța datelor (DGA) va institui mecanisme solide pentru a facilita reutilizarea anumitor categorii de date protejate din sectorul public, va spori încrederea în serviciile de intermediere a datelor și va încuraja altruismul în materie de date în întreaga UE.

”Legea privind guvernanța datelor reprezintă piatra de temelie care va stimula economia bazată pe date în Europa în anii următori. Prin faptul că va permite controlul și va crea încredere, va contribui la deblocarea potențialului reprezentat de cantitățile uriașe de date generate de întreprinderi și persoane fizice. Acest lucru este indispensabil pentru dezvoltarea aplicațiilor de inteligență artificială și esențial pentru competitivitatea globală a UE în acest domeniu. Inovațiile bazate pe date ne vor ajuta să abordăm o serie de provocări societale și să stimulăm creșterea economică, care este atât de importantă pentru redresarea post-COVID”, a transmis Boštjan Koritnik, ministrul sloven pentru administrație publică, potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene. 

Conform unui comunicat al Comisiei Europene care salută acordul politic, propunerea de lege privind guvernanța datelor, prezentată la 25 noiembrie 2020, este prima inițiativă legislativă care a fost adoptată în cadrul Strategiei europene privind datele.

Regulamentul include:

  • măsuri de consolidare a încrederii în schimburile de date, întrucât lipsa încrederii constituie în prezent un obstacol major și generează costuri ridicate;
  • noi norme la nivelul UE în materie de neutralitate, care să le permită noilor intermediari de date să acționeze în calitate de organizatori fiabili ai schimburilor de date;
  • măsuri de facilitare a reutilizării anumitor date deținute de sectorul public; de exemplu, reutilizarea – în condiții clare – a datelor privind sănătatea ar putea sprijini cercetarea în vederea găsirii unor tratamente pentru bolile rare sau bolile cronice;
  • instrumentele necesare pentru a le oferi europenilor controlul asupra utilizării datelor pe care le generează, prin introducerea unor modalități mai ușoare și mai sigure prin care întreprinderile și persoanele fizice să își poată pune la dispoziție datele în mod voluntar, pentru binele public, în condiții clare.

Comisia va mai propune în curând o a doua inițiativă legislativă majoră, Legea privind datele, pentru a spori la maximum valoarea datelor pentru economie și societate. Legea privind datele vizează promovarea schimbului de date între întreprinderi, precum și între întreprinderi și guverne. O consultare publică deschisă s-a desfășurat în perioada 3 iunie – 3 septembrie 2021, iar rezultatele vor fi publicate în zilele următoare.

Pe lângă aceste două inițiative complementare, Comisia va continua să dezvolte și să finanțeze spațiile europene ale datelor vizând punerea în comun de date în sectoare strategice cheie și în domenii de interes public, cum ar fi sănătatea, agricultura și industria prelucrătoare.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind reînnoirea mandatului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor

Published

on

© European Centre for Disease Prevention and Control - ECDC/ Facebook

Reprezentanții Consiliului și ai Parlamentului European au încheiat luni un acord politic pentru reînnoirea mandatului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), prin care UE urmărește să consolideze activitatea ECDC în următoarele domenii: supraveghere, alertă timpurie, pregătire și răspuns, potrivit comunicatul oficial. 

ECDC este o agenție a UE însărcinată, printre altele, cu sprijinirea UE în eforturile sale de combatere a bolilor infecțioase, prin informații epidemiologice, consiliere științifică și activități de formare.

„Suntem afectați din plin de un nou val, dar trebuie să privim înainte și să planificăm viitorul. Această pandemie a demonstrat că avem nevoie de o mai bună cunoaștere a amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății, de planuri de acțiune actualizate și de o mai bună coordonare. Un mandat mai solid al ECDC reprezintă încă un pas în această direcție”,  Janez Poklukar, ministrul sloven al sănătății. 

Mandatul actualizat, mai solid, prevede instituirea unui Grup operativ al UE în domeniul sănătății care să acorde asistență răspunsurilor locale la izbucnirea unei epidemii, alături de furnizarea de expertiză țărilor UE și Comisiei Europene, de exemplu în ceea ce privește elaborarea, examinarea și actualizarea planurilor de pregătire. ECDC va avea, de asemenea, sarcina de a dezvolta platforme digitale pentru supravegherea epidemiologică.

Negociatorii Consiliului și ai Parlamentului au convenit, printre altele:

  • să alinieze mai bine recomandările și acțiunile la Organizația Mondială a Sănătății și să le coordoneze mai bine cu aceasta, pentru a asigura coerența și complementaritatea;
  • să întărească dispozițiile privind protecția datelor. Datele personale vor fi prelucrate sau comunicate numai în cazurile în care acest lucru este strict necesar pentru îndeplinirea misiunii ECDC.

Acordul politic provizoriu trebuie acum să fie aprobat de ambele instituții înainte de lansarea procedurii formale de adoptare.

Această actualizare planificată a mandatului ECDC face parte dintr-un pachet mai amplu privind o uniune europeană a sănătății. Pe lângă un mandat mai solid al ECDC, pachetul include un rol mai important pentru Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și un proiect de lege privind amenințările transfrontaliere la adresa sănătății. Toate cele trei propuneri au fost prezentate de Comisia Europeană la 11 noiembrie 2020. La 16 septembrie 2021, pachetul privind uniunea sănătății a fost completat cu o propunere de instituire a Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA).

Pe 23 iulie, Consiliul UE a ajuns la un acord cu privire la proiectele de propuneri menite să consolideze rolul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și să modifice norme ale UE privind amenințările transfrontaliere la adresa sănătății. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Consiliul UE a aprobat Pactul pentru cercetare și inovare în Europa, cât și viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare

Published

on

© European Union, 2011/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a adoptat vineri o recomandare privind „Un pact pentru cercetare și inovare în Europa” (Pactul pentru C&I), precum și concluziile sale privind viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare, informează comunicatul oficial. 

Pactul pentru C&I definește valori și principii comune pentru cercetare și inovare în Europa, cum ar fi libertatea cercetării științifice și libera circulație a cercetătorilor și a cunoștințelor. Comunicarea evidențiază, de asemenea, 16 domenii prioritare de acțiune comună, de la promovarea științei deschise pentru un schimb mai rapid de cunoștințe și date, până la consolidarea poziției de lider a Uniunii Europene și a excelenței în domeniul științific, cu implicarea tuturor regiunilor și cetățenilor europeni.

În același timp, concluziile Consiliului includ prima agendă de politici privind spațiul european de cercetare, stabilind 20 de acțiuni voluntare pentru următorii trei ani. Printre aceste acțiuni se numără promovarea unor cariere atractive și durabile în domeniul cercetării, apropierea științei de cetățeni și îmbunătățirea accesului la excelență la nivelul UE.

Împreună, pactul și concluziile stabilesc o nouă viziune și priorități, confirmă angajamentul UE și al statelor membre față de Spațiul european de cercetare și instituie o nouă structură pentru gestionarea acestuia. Acestea marchează o etapă importantă în realizarea unui „nou Spațiu european de cercetare pentru cercetare și inovare”.

„Împreună cu statele membre, ne înscriem pe o traiectorie care începe cu adoptarea Pactului pentru cercetare și inovare, precum și cu o structură de guvernanță nouă și eficientă a noului Spațiu european de cercetare. Definirea valorilor noastre comune și a priorităților strategice în materie de cercetare și inovare ne va ajuta să ne unim eforturile în acest domeniu și să aducem pe piață soluții inovatoare și durabile”, a transmis Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Pactul pentru C&I demonstrează ambiția Europei în ceea ce privește reformele în sprijinul cercetării și inovării și stabilește baza pentru o coordonare simplificată cu statele membre și un mecanism de monitorizare actualizat pentru a evalua progresele înregistrate. Noua guvernanță pentru Spațiul european de cercetare (SEC) va îmbunătăți structura actuală pentru a permite o colaborare mai strânsă și o coordonare a politicilor în întreaga UE și în statele sale membre. Aceasta include elaborarea primei agende de politici privind SEC, cu acțiuni concrete pentru următorii trei ani. Domeniile prioritare de acțiune stabilite în pact oferă un cadru stabil pentru actualizarea agendei de politici privind SEC pentru perioada de după 2024.

În viitor, viitorul Forum SEC, un grup de experți al Comisiei compus din reprezentanți ai Comisiei și ai statelor membre, va fi instituit la începutul anului 2022. În contextul Forumului SEC, statele membre și Comisia vor concepe și vor coordona punerea în aplicare a acțiunilor SEC, vor pregăti actualizări viitoare ale agendei de politici privind SEC și vor asigura implicarea țărilor asociate programului Orizont Europa, a țărilor terțe relevante și a părților interesate. În plus, noul sistem de monitorizare a SEC, inclusiv un tablou comparativ al indicatorilor, un tablou de bord și o platformă politică online, vor fi create până la jumătatea anului 2022.


Lansat pentru prima dată în 2000, Spațiul european de cercetare își propune să integreze mai bine sistemele europene de cercetare și inovare și să consolideze cooperarea dintre UE, statele membre și părțile interesate.

Contextul actual în schimbare, inclusiv ambițiile UE în ceea ce privește tranziția verde și digitală și impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei și societății, a dus la apariția unor noi nevoi în Spațiul european de cercetare. Procesul de revitalizare a SEC a început în 2018. Comunicarea Comisiei intitulată „Un nou SEC pentru cercetare și inovare” din septembrie 2020 a stabilit o nouă viziune, care a fost aprobată de concluziile Consiliului privind noul SEC în decembrie 2020. Instituirea Forumului SEC pentru tranziție, un grup de experți compus din Comisie și statele membre, a demarat activitățile comune la începutul anului 2020.

Ca urmare a propunerii Comisiei din iulie 2021, Pactul pentru C&I definește domeniile prioritare de acțiune comună în Spațiul european de cercetare, stabilește nivelul de ambiție pentru investiții și reforme și constituie baza pentru un proces simplificat de coordonare și monitorizare a politicilor la nivelul UE și al statelor membre pentru ca acestea să-și poată împărtăși abordările în materie de reformă și investiții și pentru a consolida schimbul de bune practici.

Adoptarea de astăzi a Pactului pentru cercetare și inovare și a concluziilor Consiliului, inclusiv a primei agende de politici privind SEC, reprezintă pași esențiali pentru punerea în practică a viziunii. Lucrările din cadrul Forumului SEC, în special prin implicarea părților interesate, au avut un rol important în realizarea acestor etape.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL31 mins ago

Șefa delegației UE la Geneva anunță decizia istorică a liderilor mondiali de a lansa procesul de negociere pentru un tratat internațional privind pandemiile

CONSILIUL UE56 mins ago

Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns la un acord cu privire la Legea privind guvernanța datelor la nivel european ce va facilita schimbul de date într-un mediu sigur

ROMÂNIA56 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj de 1 decembrie: România a făcut pași însemnați privind eficientizarea și modernizarea acțiunii sale diplomatice

Dacian Cioloș56 mins ago

Dacian Cioloș, mesaj de Ziua Națională: România a fost unită de oameni care au văzut mai departe de ei înșiși și de momentul prezent

NATO1 hour ago

Parada de Ziua Națională: Militarii români au defilat în premieră cu sistemul de rachete HIMARS, sistemul anti-rachetă Patriot și transportoare Piranha V

ROMÂNIA1 hour ago

Președintele Senatului, Florin Cîțu, de Ziua Națională: Să ne amintim că există o singură Românie unită sub valori și principii democratice!

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Drapelul României, arborat la Petra, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Iordania

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava, mesaj de Ziua Națională a României: Să avem parte de solidaritatea care să ne ajute să ne înțelegem, dând exemplu generațiilor viitoare

Cristian Bușoi2 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, mesaj de Ziua Națională a României: Să privim cu optimism în față și să avem încredere în forța noastră, a tuturor

Alin Mituța3 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța: L-am întrebat pe Josep Borrell ce măsuri intenționează să ia pentru a rezolva problema subreprezentării românilor în conducerea SEAE

MAREA BRITANIE4 hours ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ5 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.2 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA3 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța6 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

Team2Share

Trending