Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul UE a aprobat recomandările pe țară din „semestrul european” 2019. Ce sarcini are de îndeplinit România în perioada 2019-2020

Published

on

©️ Calea Europeană
La 9 iulie 2019, Consiliul și-a adoptat recomandările și avizele pentru anul 2019 privind politicile economice, de ocupare a forței de muncă și bugetare ale statelor membre. Aceste decizii au fost luate în baza recomandărilor realizate de Comisia Europeană.
Adoptarea de astăzi reprezintă ultima etapă a „semestrului european” 2019, un proces anual de coordonare a politicilor economice, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.

Consiliul European a avut o dezbatere cu privire la recomandările specifice fiecărei țări la 20 iunie. Părțile referitoare la politica de ocupare a forței de muncă au fost aprobate de Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori din 8 iulie.

Potrivit executivului european, dezechilibrele macroeconomice continuă să fie corectate de statele membre dar sunt necesare măsuri suplimentare. Unele state membre continuă să aibă un nivel ridicat istoric al datoriei publice şi private, ceea ce reduce marja de manevră pentru rezolvarea şocurilor negative. Alte ţări se confruntă cu riscul unei supraîncălziri, pe fondul creşterii preţurilor locuinţelor şi a majorării costurilor cu forţa de muncă.

Ungaria și România au fost avertizate cu privire la existența unei abateri semnificiative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu în 2018 şi a recomandat Consiliului să sfătuiască cele două ţări să-şi corecteze această deviaţie, se arată într-un comunicat al executivului de la Bruxelles în care sunt prezentate recomandările specifice de ţară pentru 2019 din cadrul pachetului de primăvară al semestrului european.

La 14 iunie 2019, Consiliul a adoptat o nouă recomandare prin care s-a confirmat necesitatea ca România să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 4,5 % în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1,0 % din PIB. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2019, există riscul unei abateri de la ajustarea indicată în recomandarea din 2019.

Concret, Consiliul Uniunii Europene prezintă 5 recomandări pentru România, iar acestea trebuie aplicate în perioada 2019-2020:

1. Să asigure respectarea Recomandării Consiliului din 14 iunie 2019 de a corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Să asigure aplicarea integrală a cadrului fiscal-bugetar. Să consolideze respectarea obligațiilor fiscale și colectarea impozitelor.

2. Să protejeze stabilitatea financiară și soliditatea sectorului bancar. Să asigure sustenabilitatea sistemului public de pensii și viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon.

3. Să amelioreze calitatea și caracterul incluziv al educației, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate. Să asigure îmbunătățirea competențelor, inclusiv a competențelor digitale, în special prin sporirea relevanței pe piața forței de muncă a educației și formării profesionale și a învățământului superior. Să sporească acoperirea și calitatea serviciilor sociale și să finalizeze reforma venitului minim de incluziune. Să îmbunătățească funcționarea dialogului social. Să asigure stabilirea salariului minim pe baza unor criterii obiective, compatibile cu crearea de locuri de muncă și cu competitivitatea. Să îmbunătățească accesul la asistență medicală și eficiența sectorului sănătății din punctul de vedere al costurilor, inclusiv prin favorizarea tratamentului ambulatoriu.

4. Să axeze politica economică în materie de investiții pe sectorul transporturilor, vizând în special sustenabilitatea acestuia, pe sectorul energetic cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pe eficiența energetică, pe infrastructura de mediu și pe inovare, ținând seama de disparitățile regionale. Să îmbunătățească procesul de pregătire și stabilire a priorităților în ceea ce privește proiectele mari și să se accelereze punerea în aplicare a acestora. Să îmbunătățească eficiența achizițiilor publice și să asigure punerea în aplicare integrală și sustenabilă a strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice.

Reamintim că problema infrastrcutrii din România a fost intens criticată de Consiliul European în raportul publicat azi: ”Calitatea infrastructurii, inclusiv în sectorul transporturilor rămâne redusă și limitează perspectivele de creștere ale României. În pofida unor investiții publice semnificative după aderarea României la Uniune, infrastructura fizică a țării rămâne subdezvoltată. Starea generală și fiabilitatea rețelelor rutiere și feroviare sunt precare. Infrastructura nu corespunde nevoilor în materie de trafic generate de o economie în expansiune. Rețeaua rutieră este una dintre cele mai puțin dezvoltate din Uniune, iar reforma sectorului feroviar înregistrează întârzieri.”

5. Să se asigure că inițiativele legislative nu subminează securitatea juridică, prin îmbunătățirea calității și a previzibilității procesului decizional, inclusiv prin consultări adecvate cu părțile interesate, prin evaluări efective ale impactului și prin simplificarea procedurilor administrative. Să consolideze guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat.

 

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Din culisele jocurilor de putere din UE: Cum ar putea fi favorizată România de o extindere a pachetului de negocieri privind funcțiile europene de top

Published

on

© European Union 2024

Corespondență din Bruxelles

O eventuală extindere a pachetului de negocieri pentru conducerea instituțiilor Uniunii Europene ar putea favoriza România, dar și pe președintele Klaus Iohannis, a cărui candidatură la funcția de secretar general al NATO își vede încheiate șansele după ce Ungaria lui Viktor Orban a anunțat că-l va susține pe premierul olandez Mark Rutte în schimbul neparticipării Budapestei la sprijinul Alianței pentru Ucraina.

Reuniți luni la Bruxelles pentru un prim summit după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre nu au ajuns la un acord privind pachetul propus de negociatorii principalelor familii politice europene care îi include pe Ursula von der Leyen din Germania pentru un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene, pe fostul prim-ministrul social-democrat portughez António Costa ca președinte al Consiliului European, pe Roberta Metsola (PPE) din Malta ca președintă a Parlamentului European și pe prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas (Renew Europe) ca Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Acest pachet este probabil, dar nu cert“, a explicat un oficial european, la o întâlnire cu un grup de jurnaliști acreditați la summit, inclusiv CaleaEuropeană.ro.

Oficialul UE a precizat că neîncrederea între liderii europeni și sentimentul unor înțelegeri în spatele ușilor închise între negociatorii celor trei mari forțe politice (PPE, S&D și Renew Europe) în detrimentul celorlalți șefi de state sau de guvern au făcut imposibil un acord asupra pachetului de numiri în funcțiile de top ale instituțiilor UE și ar fi distrus la un eventual vot pachetul propus.

Avem un acord deplin că nu există niciun acord“, a parafrazat oficialul european pe unii dintre liderii prezenți luni la summit.

El a indicat că pachetul de lideri propuși reprezintă “cea mai probabilă este această echipă, poate cu unele ajustări”, în vreme ce a descris o potențială intrare a președintelui Klaus Iohannis în cursa pentru numiri drept apariția unui nume cu “multă experiență” și în care liderii “au încredere”.

Potrivit oficialului, lipsa de entuziasm din partea mai multor lideri pentru pachetul de funcții de top adus la masa tratativelor a cuprins motive diferite, fie că nu au fost de acord asupra unei propuneri, fie pentru că își doresc un portofoliu anume sau poziții de vicepreședinte în Comisia Europeană.

În ceea ce privește mizele și scenariile care vizează România, presa europeană a speculat că președintele Klaus Iohannis ar putea fi un candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene dacă Ursula von der Leyen, aflată în pole-position, nu primește susținerea necesară sau pentru poziția de comisar european pentru apărare, portofoliu consacrat industriei pe care von der Leyen ar dori să-l înființeze la nivelul Comisiei Europene.

Klaus Iohannis este asociat Partidului Popular European, care a câștigat alegerile pentru Parlamentul European, nefiind însă clar dacă are forța să își impună mai mulți lideri în poziții de top, cu social-democrații europeni revendicând șefia Consiliului European și cu liberalii de la Renew Europe dorind poziția de Înalt Reprezentant al UE.

De la București, premierul Marcel Ciolacu a precizat că va avea consultări cu președintele Klaus Iohannis în ceea ce privește nominalizarea comisarului european din partea României, având în vedere faptul că șeful statului reprezintă România în Consiliul European. Premierul a indicat că Bucureștiul țintește un portofoliu de comisar european pentru economie și piață internă.

Potrivit oficialului UE citat, prelungirea negocierilor pentru funcțiile de top semnifică și faptul că în joc pot intra mai multe variabile. La discuțiile de luni, liderii popularilor și socialiștilor nu s-au înțeles asupra propunerii în forță a popularilor europeni de a împărți funcția de președinte al Consiliului European, poziție revendicată de social-democrații europeni. Potrivit tratatului, președintele Consiliului European are un mandat de doi ani și jumătate, care poate fi reînnoit, iar în spiritul coerenței instituționale există o înțelegere de facto că președintele Consiliului European stă în funcție cinci ani.

PPE caută vulnerabilități la adresa candidatului propus de socialiști, fostul premier portughez Antonio Costa demisionând din funcție în urma unui scandal de corupție, popularii evocând chiar lipsa unei abordări tranșante a acestuia privind sprijinul pentru Ucraina. În același timp, mulți lideri europeni nu sunt încântați să o vadă pe Kaja Kallas ca șefă a diplomației europene din cauza viziunii prea dure în raport cu Rusia.

Și alte poziții de top ar putea intra în algoritmul negocierilor“, a explicat oficialul UE, precizând că alte funcții pentru care se poartă negocieri sau pentru care există lideri în funcție ce au o anumită apartenență politică au fost discutate pentru a echilibra procesul de numiri.

“NATO a fost menționat, Banca Europeană de Investiții a fost menționată, președintele PE a fost menționat, Consiliul Europei a fost menționat, funcțiile de vicepreședinți executivi ai Comisiei Europene a fost menționate, Banca Centrală Europeană nu a fost menționată deloc (…) Unii au sugerat că Renew Europe ar putea avea ambiția de a obține funcția de președinte al Parlamentului European pentru doi ani și jumătate”, a punctat oficialul.

O radiografie a apartenenței politice pentru aceste poziții arată cum Renew Europe ar fi favorizat de alegerea lui Mark Rutte ca secretar general al NATO, iar social-democrații și liberalii concurează pentru funcția de secretar general al Consiliului Europei, deși acestea nu sunt poziții instituționale ale UE. În ce le privește pe celelalte, social-democrații europeni dețin președinția Băncii Europene de Investiții prin fostul ministru de finanțe spaniol Nadia Calvino, iar funcțiile de vicepreședinți executivi ai Comisiei Europene revin în prezent PPE-ului, Socialiștilor și celor de la Renew Europe.

Per ansamblu, consensul rapid dorit de cancelarul german Olaf Scholz și de președintele francez Emmanuel Macron a fost o alarmă falsă. Atenția spre “un fum alb” se va muta acum spre summitul Consiliului European din 27-28 iunie a având în perspectivă faptul că noul Parlament European se va reuni în sesiunea plenară inaugurală la 16 iulie 2024, cu un potențial vot pentru funcția de președinte al Comisiei Europene preconizat pentru data de 18 iulie.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Din culisele jocurilor de putere din UE: Neîncrederea între lideri, frustrarea unor “înțelegeri secrete” și izolarea lui Meloni ar fi “distrus la vot” pachetul de lideri propus de cele trei mari forțe politice

Published

on

© European Union 2024

Corespondență din Bruxelles

Neîncrederea între liderii europeni și sentimentul unor înțelegeri în spatele ușilor închise între negociatorii celor trei mari forțe politice (PPE, S&D și Renew Europe) în detrimentul celorlalți șefi de state sau de guvern au făcut imposibil un acord asupra pachetului de numiri în funcțiile de top ale instituțiilor UE, a declarat marți un oficial UE la o întâlnire cu un grup de jurnaliști acreditați la summit, inclusiv CaleaEuropeană.ro.

Înțelegerile secrete vor crea frustrare“, a atenționat oficialul european, vorbind în condiții de anonimitate pentru a putea oferi o perspectiva asupra a ceea ce s-a întâmplat în încăperile decizionale ale Consiliului European.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au întrunit luni la Bruxelles pentru un prim summit post-electoral pentru a discuta calea de urmat și a pregăti deciziile privind cine va conduce destinele instituțiilor UE până în 2029.

Ce se află în joc? Funcția de președinte al Comisiei Europene, funcția de președinte al Consiliului European și funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, poziții pentru care Consiliul European are fie puterea deciziei, fie primul pas decizional. La acestea este adăugată și funcția de președinte al Parlamentului European, care deși este responsabilitatea exclusivă a membrilor Parlamentului European, ea poate reflecta traseul politic al negocierilor dintre marile familii politice.

Summitul informal a fost marcat însă de tensiuni, cu liderii europeni, mai ales cei care au luat parte și la negocierile de acum cinci ani, demonstrând că încă nu s-au recuperat după sechelele politice ale acelor tratative.

Cei care erau aici acum cinci ani își amintesc și manifestă acum o lipsă de încredere în decizie“, a precizat oficialul UE.

Ce s-a întâmplat în 2019? Deși Partidul Popular European a câștigat alegerile de atunci și, conform tratatului UE și interpretărilor politice, avea dreptul de a-l nominaliza pe candidatul său, Manfred Weber, la șefia Comisiei Europene, președintele francez Emmanuel Macron s-a opus, invocând lipsa de experiență executivă a germanului. Faptul că pentru prima dată când PPE și Socialiștii Europeni au avut nevoie de o a treia forță politică – liberalii lui Macron – pentru a forma majoritatea în Parlament a transformat jocul de putere din UE. Tot atunci, liderii celor mai puternice țări UE s-au reunit la Osaka, în marja summitului G20, înainte de summitul decizional al UE privind numirile de top, venind cu un pachet de numiri în frunte cu social-democratul Frans Timmermans drept candidat la șefia Comisiei Europene. Ce a urmat a fost că PPE-ul a impus președintele Comisiei Europene în persoana soluției propuse de Macron și cancelarul german Angela Merkel, și anume Ursula von der Leyen, liberalii au obținut în premieră șefia Consiliului European, social-democrații funcția de președinte al Parlamentului European și pe cea de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, iar Franța a primit președinția Băncii Centrale Europene prin Christine Lagarde. Rezultatul imediat: după ce a primit nominalizarea din partea Consiliului European, Ursula von der Leyen a fost aleasă de plenul Parlamentului European cu o majoritate de doar nouă voturi (383 dintr-un număr minim necesar de 374), iar votul final al eurodeputaților asupra Comisiei sale a fost întârziat cu 30 zile, mandatul executivului european debutând la 1 decembrie 2019.

Ce se întâmplă în 2024? Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate aproape finale care îl plasează la 190 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică. PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 136 de mandate și de Renew Europe cu 80 de mandate. Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă 14 mandate, social-democraţii pierd trei, iar liberalii pierd 22 de mandate. Cu toate acestea, cele trei grupări europarlamentare pro-europene pot alcătui în continuare o majoritate (406 de mandate față de majoritatea minimă necesară de 361 de mandate într-un Parlament cu 720 de membri) care să echivaleze și cu un “cordon sanitar” în fața extremei-drepte. În acest sens, speculațiile privind “un consens neobișnuit de timpuriu” privind funcții de top în conducerea UE îi plasa în pole-position pe Ursula von der Leyen din Germania pentru un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene, pe fostul prim-ministrul social-democrat portughez António Costa ca președinte al Consiliului European, pe Roberta Metsola (PPE) din Malta ca președintă a Parlamentului European și pe prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas (Renew Europe) ca Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. Aparent, toate criteriile convenite la nivelul Consiliului European pentru aceste numiri – echilibru al afilierii politice cu luarea în calcul a rezultatelor alegerilor, al provenienței geografice și al genului – erau satisfăcute. Zis și făcut până la summitul de luni…

Din culisele negocierilor: Joc strategic de putere al PPE, Izolarea lui Meloni pe axa PPE – Scholz și incoerența liberalilor

Demararea oficială a summitului informal a fost întârziată de discuțiile politice între cele trei mari forțe, care și-au desemnat câte doi negociatori pentru aceste funcții de top. PPE a încredințat premierului polonez Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European, și premierului grec Kyriakos Mitsotakis, rolul de a ghida negocierile în numele popularilor, în vreme ce Socialiștii Europeni i-au însărcinat pe cancelarul german Olaf Scholz și pe prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez cu această responsabilitate.

Ceea ce a părut a fi un tango în doi a fost extins prin includerea liberalilor de la Renew Europe în aceste discuții, dar într-o degringoladă politică, după cum a fost ea prezentată de un alt diplomat UE. Premierul demisionar belgian, Alexander De Croo, aspirant la fotoliul de șef al diplomației europene, și premierul estonian Kaja Kallas, ea însăși candidată pentru aceeași funcție, s-au nominalizat drept negociatori ai Renew Europe pentru pozițiile de top fără ca Emmanuel Macron să fie informat. Liberalii s-au repliat, iar în sala negocierilor au venit președintele francez Emmanuel Macron și premierul olandez Mark Rutte.

Candidații fruntași scoși la înaintare – Ursula von der Leyen (Comisie), Antonio Costa (Consiliul European) și Kaja Kallas (Înalt Reprezentant – a devenit apoi pachetul de lideri propuși, moment în care liderii au ajuns rapid la concluzia că o decizie nu va fi posibilă. De ce?A apărut o frustrare reală a multor lideri că ar putea fi convenite înțelegeri secrete pe la spatele lor”, a explicat oficialul UE care a participat la discuția cu jurnaliștii.

“Cea mai puternică, fermă și dură reacție” a venit din partea premierului italian Giorgia Meloni, al cărei partid Frații Italiei a câștigat alegerile europene și reprezintă principala forță la nivelul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, o grupare europarlamentară ultra-conservatoare și eurosceptică, redevenită a patra forță politică în PE și cu potențialul de a devansa Renew Europe dacă va coopta din eurodeputați neafiliați.

PPE a pus în scenă un “joc de putere strategic” pentru a arăta că Meloni este “izolată”, a explicat oficialul european, precizând că starea de spirit a premierului italian “nu a fost una bună”, iar intervențiile ei au avut un efect asupra celorlalți lideri.

În același timp, strategia PPE a fost una “a polițistului rău”, în persoana lui Donald Tusk, cu o abordare mai degrabă tranșantă și a “polițistului bun”, rol constructiv jucat de premierul grec Kyriakos Mitsotakis.

Ce au încercat să facă marile familii politice? Social-democrații europeni au fost foarte vocali prin poziția cancelarului german Olaf Scholz, care chiar la summitul G7 a etichetat-o pe Giorgia Meloni, gazda reuniunii, drept reprezentantă a “extremei-drepte”. La rândul lor, popularii europeni și Ursula von der Leyen au primit semnale că o majoritate în favoarea lor susținută de socialiști nu va fi posibilă dacă creștin-democrații vor coopta forțe suveraniste și de dreapta într-o majoritate.

© European Union 2024

Oficialul european citat a evaluat că au “existat contacte aprofundate între Olaf Scholz și conducerea PPE” pentru a crea o “majoritate stabilă” pentru candidatura Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene fără conservatorii lui Meloni. Acesta a explicat că popularii au ales “să nu negocieze” cu premierul italian și a precizat că o decizie în Consiliul European este posibilă cu majoritate calificată, excluzând-o pe Giorgia Meloni.

Senzația generală este că Meloni a fost tratată cu “lipsă de respect”, deși premierul italian a practicat întotdeauna un joc politic constructiv în interiorul Consiliului European, în pofida faimei politice neofasciste și anti-europene a partidului său.

Potrivit oficialului UE, dilema liderilor prezenți a fost aceea că “dacă astfel de negocieri între lideri vor fi purtate pe linie ideologică de familii politice, ce se va întâmpla în situația în care vor apărea mai mulți șefi de stat sau de guvern conservatori” din rândurile familiei politice a lui Meloni?

În acest context, mulți lideri au empatizat cu modul nepotrivit în care a fost tratat premierul Italiei.  De asemenea, e explicat oficialul european, au fost 10 lideri care și-au exprimat scepticismul în legătură cu procedura și cu numele candidaților.

“Nu a existat entuziasm și aplauze cu privire la propuneri. Te-ai putea aștepta ca 12 lideri ai PPE să aplaude, dar nu a fost cazul. Același lucru s-a întâmplat și cu S&D”, a remarcat oficialul.

Tratatul UE prevede că deciziile la nivelul Consiliului European privind numirile liderilor reclamă un vot cu majoritate calificată, ceea ce înseamnă o majoritate de minim 55% din statele membre care reprezintă 65% din populația UE. 

Exclusă de la negocieri de liderii a cinci din cele mai mari șapte țări ale UE – Germania, Franța, Spania, Polonia și Olanda – Italia este a treia țară ca mărime din Uniune.

“Liderii nu sunt roboți, ci persoane cu emoții”. Un vot asupra propunerilor ar fi distrus negocierile. Va rămâne pachetul von der Leyen – Costa – Kallas sau va fi extins numărul de propuneri?

Liderii UE au lăsat la “marinat” decizia privind funcțiile de conducere pentru summitul Consiliului European de săptămâna viitoare, când va fi adoptată și Agenda Strategică 2024-2029. Astfel, cei 27 de șefi de state sau de guverne unesc pachetul de numiri cu un program de conducere bazat pe Agenda Strategică. Dar este oare suficient?

Oficialul UE participant la discuția cu jurnaliștii a explicat că în cazul în care liderii europeni ar fi supus la vot pachetul de numiri înaintat de cele trei forțe politice, acesta nu ar fi întrunit majoritatea calificată din cauza prea multor “ambiguități” și incertitudinii “înțelegerilor secrete din spatele meu”.

“Acest pachet este probabil, dar nu cert. Amintiți-vă de Osaka în 2019, când a fost nevoie de nopți și zile de negocieri pentru a decide alți lideri decât cei conveniți la Osaka” de liderii marilor țări europene, a subliniat oficialul european.

Același oficial a insistat asupra “încrederii reciproce dintre lideri”, care este o chestiune “importantă”. “Uitați-vă la atacurile lui Mark Rutte la adresa lui Viktor Orban, care a amenințat că nu-l susține pentru șefia NATO. Liderii nu sunt roboți, sunt persoane cu emoții”, a mai explicat oficialul european.

© European Union 2024

Prelungirea negocierilor semnifică și faptul că în joc pot intra mai multe variabile. La discuțiile de luni, liderii popularilor și socialiștilor nu s-au înțeles asupra propunerii în forță a popularilor europeni de a împărți funcția de președinte al Consiliului European, poziție revendicată de social-democrații europeni. Potrivit tratatului, președintele Consiliului European are un mandat de doi ani și jumătate, care poate fi reînnoit, iar în spiritul coerenței instituționale există o înțelegere de facto că președintele Consiliului European stă în funcție cinci ani.

PPE caută vulnerabilități la adresa candidatului propus de socialiști, fostul premier portughez Antonio Costa demisionând din funcție în urma unui scandal de corupție, popularii evocând chiar lipsa unei abordări tranșante a acestuia privind sprijinul pentru Ucraina. În același timp, mulți lideri europeni nu sunt încântați să o vadă pe Kaja Kallas ca șefă a diplomației europene din cauza viziunii prea dure în raport cu Rusia.

“Și alte poziții de top ar putea intra în algoritmul negocierilor”, a explicat oficialul UE, precizând că alte funcții pentru care se poartă negocieri sau pentru care există lideri în funcție ce au o anumită apartenență politică au fost discutate pentru a echilibra procesul de numiri.

“NATO a fost menționat, Banca Europeană de Investiții a fost menționată, președintele PE a fost menționat, Consiliul Europei a fost menționat, funcțiile de vicepreședinți executivi ai Comisiei Europene a fost menționate, Banca Centrală Europeană nu a fost menționată deloc (…) Unii au sugerat că Renew Europe ar putea avea ambiția de a obține funcția de președinte al Parlamentului European pentru doi ani și jumătate”, a punctat oficialul.

O radiografie a apartenenței politice pentru aceste poziții arată cum Renew Europe ar fi favorizat de alegerea lui Mark Rutte ca secretar general al NATO, iar social-democrații și liberalii concurează pentru funcția de secretar general al Consiliului Europei, deși acestea nu sunt poziții instituționale ale UE. În ce le privește pe celelalte, social-democrații europeni dețin președinția Băncii Europene de Investiții prin fostul ministru de finanțe spaniol Nadia Calvino, iar funcțiile de vicepreședinți executivi ai Comisiei Europene revin în prezent PPE-ului, Socialiștilor și celor de la Renew Europe.

Avem un acord deplin că nu există niciun acord“, a parafrazat oficialul european pe unii dintre liderii prezenți luni la summit.

Per ansamblu, consensul rapid dorit de cancelarul german Olaf Scholz și de președintele francez Emmanuel Macron a fost o alarmă falsă. Atenția spre “un fum alb” se va muta acum spre summitul Consiliului European din 27-28 iunie a având în perspectivă faptul că noul Parlament European se va reuni în sesiunea plenară inaugurală la 16 iulie 2024, cu un potențial vot pentru funcția de președinte al Comisiei Europene preconizat pentru data de 18 iulie.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE lasă la “marinat” decizia privind funcțiile de conducere pentru summitul Consiliului European de săptămâna viitoare, când va fi adoptată și Agenda Strategică 2024-2029

Published

on

© European Union 2024

Corespondență din Bruxelles

Eșecul liderilor europeni în a ajunge la un acord privind funcțiile de conducere ale instituțiilor UE reprezintă un “pas util” spre decizie, a apreciat președintele Consiliului European, Charles Michel, la finalul summitului de la Bruxelles, prima întrevedere post-electorală a celor 27 de șefi de state sau de guverne după alegerile europarlamentare din 6-9 iunie.

El a declarat că a fost “absolut clar” că scopul reuniunii informale nu a fost acela de a lua o decizie cu privire la funcțiile de conducere, ci mai degrabă de a avea un “schimb de opinii aprofundat” cu privire la candidați.

Scopul din această seară nu a fost de a lua o decizie“, a subliniat Michel, precizând că distribuirea posturilor va fi finalizată la summitul oficial al Consiliului European de săptămâna viitoare.

Summitul Consiliului European din 27-28 iunie, reuniunea de vară a liderilor UE, va avea două decizii majore pe agendă, una legată de posturile de conducere și alta privind agenda strategică 2024-2029 a Uniunii Europene.

“Trebuie să ne punem de acord asupra unei echipe și trebuie să ne punem de acord asupra unui program”, a spus el, adăugând că rezolvarea problemei până la sfârșitul lunii este o “datorie colectivă”.

Președintele Consiliului European a insistat și asupra faptului că este foarte important să se asigure transparența procesului și că toți liderii au acces la aceleași informații.

Cele trei mari familii politice au prezentat cei trei candidați pentru aceste poziții: Ursula von der Leyen (Germania) la PPE pentru șefia Comisiei, fostul premier portughez Antonio Costa de la Socialiștii Europeni pentru funcția de președinte al Consiliului European și premierul estonian Kaja Kallas de la liberali pentru poziția de Înalt Reprezentant. La aceste nume este adăugat și cel al Robertei Metsola, de la PPE, președinta în funcție a Parlamentului European, pentru a continua încă un mandat.

Citiți și Consensul rapid, o alarmă falsă: Liderii UE nu au ajuns la un acord privind funcțiile de top, fiind nemulțumiți că negocierile s-au purtat în formate restrânse. Mulți solicită un “program” al candidaților

Orice decizie a Consiliului European trebuie să reflecte diversitatea și echilibrul UE din punct de vedere geografic, al mărimii țărilor, al genului și al apartenenței politice. Potrivit tratatului UE, toate cele trei poziții menționate necesită un vot cu majoritate calificată din partea liderilor statelor membre (minim 55% din statele membre care reprezintă 65% din populația UE). Dintre funcțiile menționate, persoana nominalizată pentru șefia Comisiei Europene trebuie validată prin vot la nivelul plenului Parlamentului European.

Numele celor trei, vehiculate și anterior summitului, au fost discutate la nivel de negociatori ai celor trei mari familii politice, fapt ce i-a nemulțumit pe mai mulți lideri naționali.

Astfel, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că liderii trebuie să “marineze” decizia privind distribuirea funcțiilor de conducere. El a adăugat că, deși nu vrea să fie prea optimist, crede că un acord este aproape, subliniind că acordul final ar putea să nu vină înainte de alegerile franceze, care vor avea loc pe 30 iunie și 7 iulie.

Întrebat despre opțiunile familiei politice liberale Renew, Macron a spus că “lucrurile sunt în regulă”, sugerând că șansele premierului estonian Kaja Kallas, considerat drept unul dintre principalii candidați pentru postul de șef al diplomației UE, sunt bune.

La rândul său, premierul ungar Viktor Orbán a declarat că liderii UE aparținând Partidului Popular European, socialiștilor și democraților și liberalilor au format o coaliție și au convenit asupra numelor pentru funcțiile de conducere, criticând această abordare.

Un “fum alb” (n.r. – decizie pozitivă) la acest prim summit era greu de preconizat, deși atât Emmanuel Macron, cât și Olaf Scholz au indicat că își doresc o înțelegere rapidă pentru a demonstra capacitatea UE de a acționa. “Sunt șefi de stat și de guvern. Ei nu vin la Bruxelles doar pentru a aproba un acord“, afirma un diplomat european înainte de reuniunea de la Bruxelles, anticipând negocieri prelungite.

La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene și-au dat întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie, pentru a decide cine vor fi liderii care vor conduce destinele instituțiilor UE până în 2029. 

Atenția se va muta acum spre summitul Consiliului European din 27-28 iunie a având în perspectivă faptul că noul Parlament European se va reuni în sesiunea plenară inaugurală la 16 iulie 2024, cu un potențial vot pentru funcția de președinte al Comisiei Europene preconizat pentru data de 18 iulie.

Mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 30 noiembrie 2024, împreună cu finalizarea mandatelor președintelui Consiliului European și Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. Atât șeful Consiliului European, cât și Înaltul Reprezentant sunt aleși de membrii Consiliului European. De asemenea, deciziile privind ocupanții fotoliilor de președinte al Comisiei și de Înalt Reprezentant presupun indirect și atribuirea a două mandate în Comisia Europeană în funcție de statele de proveniență ale liderilor aleși.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
REPUBLICA MOLDOVA8 hours ago

Ziua Suveranității R. Moldova. Președinta Maia Sandu: Poporul este suveran și decide soarta țării. Va decide și la referendumul privind aderarea la UE, din această toamnă

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Eforturi franco-americane pentru situația din Gaza. Ministrul israelian al Apărării este așteptat în SUA de omologul american. Macron îl primește luni pe regele Iordaniei pentru a discuta despre nevoia încetării focului

CONSILIUL UE11 hours ago

Marcel Boloș, prezent la întâlnirea Consiliului Guvernatorilor BEI și ECOFIN pentru a face auzită vocea României: Este esențial să menținem o putere financiară robustă, asigurând astfel stabilitatea financiară a BEI

ROMÂNIA13 hours ago

Accederea României în programul Visa Waiver, printre principalele teme abordate în cea de-a noua reuniune a Dialogului Strategic România-SUA

CONSILIUL UE15 hours ago

Premierul Viktor Orban: Vom face din problema migrației punctul central al viitoarei președinții a Ungariei la Consiliul UE

INTERNAȚIONAL1 day ago

Extremiștii și populiștii târăsc Europa spre ”statul sălbatic”, semnalează secretarul general al Consiliului Europei: Nu fără motiv, după cele două războaie mondiale, decizia a fost de a urma calea multilateralismului

CHINA1 day ago

Sprijinul oferit de China Rusiei în războiul împotriva Ucrainei este principalul motiv al deteriorării relațiilor economice dintre Berlin și Beijing, semnalează vicecancelarul german Robert Habeck într-o vizită în China

MAREA BRITANIE1 day ago

Ministrul Cătălin Predoiu a discutat cu ambasadorul Marii Britanii despre combaterea criminalității organizate transfrontaliere, pledând pentru noi inițiative de cooperare bilaterală

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Luminița Odobescu: Sprijinirea Ucrainei este o condiție indispensabilă, dar insuficientă. În absența unei abordări regionale, riscăm ca peste câțiva ani să ne confruntăm cu o nouă agresiune la Marea Neagră

GALA PREMIILOR MARII LOJI2 days ago

Gala Premiilor MLNR ediția a XI-a 2024. Șapte români de excepție au fost premiați pentru contribuția la dezvoltarea cunoașterii și progresului social

NATO2 days ago

Antony Blinken: SUA sunt recunoscătoare României și lui Klaus Iohannis pentru donarea unui sistem Patriot Ucrainei și pentru rolul jucat ca NATO să se axeze pe flancul estic

NATO2 days ago

Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică, afirmă Odobescu la întâlnirea cu Blinken: Contăm pe decizii la summitul NATO pentru întărirea apărării la Marea Neagră

ROMÂNIA4 days ago

Întâlnire Ciolacu-Mattarella: Cooperarea economică, valorile comune și conexiunile între cetățenii noștri fac și mai puternice relațiile româno-italiene

ROMÂNIA5 days ago

Prima ședință comună de guvern România-Bavaria. Ciolacu: Memorandumul de Înțelegere pentru promovarea spiritului antreprenorial și în sprijinul IMM-urilor, menit să aducă și mai mult dinamism cooperării noastre bilaterale

ROMÂNIA6 days ago

În fața ascensiunii extremismului și populismului, Nicolae Ciucă face apel la curaj decizional pentru a asigura ”dezvoltarea regimului democratic”, singura ”garanție reală pentru libertatea noastră ca indivizi”

NATO1 week ago

Nume de cod “NSATU”: NATO va înființa o misiune de coordonare a ajutorului militar pentru Ucraina, cu comandament în Germania și noduri logistice în estul Alianței

G71 week ago

Biden și Zelenski au semnat la summitul G7 un pact bilateral de securitate pe 10 ani, acord precursor al aderării Ucrainei la NATO

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20242 weeks ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

Trending