Connect with us

INTERNAȚIONAL

Consolidarea securității: UE și Japonia pot începe negocierile pentru un acord privind transferul și utilizarea de date din registrul cu numele pasagerilor

Published

on

© European Union, 2015

Consiliul a adoptat o decizie de autorizare a începerii negocierilor între UE și Japonia pentru un acord privind transferul și utilizarea de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR). Comisia va începe acum negocierile cu Japonia, pe baza directivelor de negociere adoptate de Consiliu, informează un comunicat.

„Japonia este un partener apropiat în lupta împotriva terorismului și a infracțiunilor grave. Aplicarea datelor PNR pentru a consolida securitatea, asigurând în același timp o protecție solidă a drepturilor fundamentale ale cetățenilor, va permite dezvoltarea în continuare a acestui parteneriat”, a declarat Davor Božinović, viceprim-ministru și ministru de interne al Croației.

Acest acord va reglementa transferul și utilizarea datelor PNR pentru a preveni și a combate terorismul și infracțiunile transnaționale grave. Acordul va asigura pe deplin respectarea drepturilor fundamentale, în special a dreptului la protecția datelor cu caracter personal, prin stabilirea garanțiilor și a controalelor necesare prevăzute de dreptul UE.

Datele PNR sunt informații cu caracter personal furnizate de pasageri, care sunt colectate și păstrate de transportatorii aerieni. Acestea cuprind informații precum numele pasagerului, datele călătoriei, itinerariul, numărul locului, bagajele, datele de contact și mijloacele de plată.

La nivelul UE, transferul și prelucrarea datelor PNR în scopul combaterii terorismului și a infracțiunilor grave sunt reglementate de Directiva privind PNR, care a fost adoptată în 2016.

UE a semnat deja acorduri care autorizează transportatorii din UE să transfere date PNR către Statele Unite și Australia. În decembrie 2017, Consiliul a autorizat Comisia să renegocieze acordul PNR preconizat cu Canada în vederea alinierii acestuia la cerințele privind protecția datelor stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în avizul său din 26 iulie 2017. Negocierile cu Canada au fost încheiate și sunt în curs de finalizare.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova primește încă 30 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE în urma progreselor pe agenda de reforme

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

Republica Moldova primește încă 30 milioane de euro asistență macrofinanciară (AMF) de la UE în urma progreselor înregistrate pe agenda de reforme, informează un comunicat al Comisiei Europene. 

Acesta este cea de-a doua și ultima tranșă de bani din cadrul programului actual de AMF pentru Republica Moldova, după prima tranșă de 30 de milioane EUR aprobată în octombrie 2019. Pachetul de asistență este compus din 10 milioane de euro în subvenții și 20 de milioane de euro în împrumuturi pe termen lung cu dobândă scăzută. Programul este conceput pentru a ajuta Moldova cu acoperirea nevoilor sale de finanțare externă, ceea ce este deosebit de important în lumina pandemiei de coronavirus și a implementării, în același timp, a unei agende de reformă complexă.

Plata urmărește îndeplinirea angajamentelor politice convenite cu UE, astfel cum este stabilit în Memorandumul de Înțelegere. Acestea includeau măsuri importante în domeniul guvernanței sectorului financiar, guvernanței sectorului public, luptei împotriva corupției și spălării banilor, al energiei și al mediului de afaceri și implementarea zonei de comerț liber aprofundat și cuprinzător (DCFTA).

Deconturile efectuate în cadrul AMF sunt condiționate de un progres bun în raport cu programele FMI. Moldova a finalizat cu succes a șasea și ultima revizuire a programului FMI de trei ani care include Mecanismul  extins de creditare și Mecanismul de finanțare externă, din martie 2020.

Plățile în cadrul AMF sunt condiționate și de îndeplinirea anumitor condiționalități politice. Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) consideră că au fost înregistrate progrese suficiente în acest scop, în special în ceea ce privește o serie de acțiuni specifice pe termen scurt, comunicate de UE către autoritățile moldovene în februarie, legate, printre altele, de probleme de justiție, anticorupție, mass-media și societate civilă. Autoritățile moldovenești s-au angajat de asemenea să continue reforma justiției, în special prin realizarea de modificări constituționale pentru reforma judiciară, în conformitate cu standardele internaționale. Comisia și SEAE monitorizează îndeplinirea acestor condiții prealabile pe tot parcursul ciclului de viață al programelor AMF.

Continue Reading

NATO

Pentagon: SUA vor să aloce 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021

Published

on

© US Air Force/ Facebook

SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021, informează publicația americană Stars and Stripes, citând un document oficial al Pentagonului și al Forțelor Aeriene ale SUA.

Publicația face referire la Actul de Autorizare a Apărării Naţionale pentru 2021 (The National Defense Authorization Act for 2021), anume bugetul Pentagonului pentru anul fiscal următor.

Potrivit propunerii de buget a Pentagonului, aflată în dezbatere în comisiile Congresului, SUA vor investi 130,5 milioane de euro pentru modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii în cadrul bugetului alocat Inițiativei pentru Descurajare Europeană, care a fost lansată în iunie 2014 ca urmare a anexării peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.

Forțele Aeriene ale SUA au solicitat o modernizare majoră a bazei, iar proiectul prevede construirea de piste de aterizare pentru avioane cargo, un depozit de combustibil, un hangar pentru avioane și alte facilități necesare unui număr crescut de avioane.

“Baza aeriană Campia Turzii este una dintre principalele surse pentru Comandamentul European al SUA și pentru capacitatea componentelor sale de a răspunde la un mediu de securitate european în plină evoluție”, a argumentat US Air Force în solicitarea bugetară pentru 2021.

Propunerea de buget înaintată de Pentagon cuprinde și alte investiții în bazele militare din Europa: 59 milioane de dolari în baza  navală din Rota Spania, 36 milioane de dolari pentru baza aeriană din Ramstein din Germania și 25 de milioane de dolari în baza aeriană Spangdahlem, tot din Germania.

Astfel, investiția de la Câmpia Turzii va fi cea mai mare din Europa, indiferent că este vorba despre investiții în capabilități navale sau aeriene.

Anunțul acestei investiții vine și în contextul în care România și SUA au marcat recent 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, iar sâmbătă, 11 iulie, cele două state aliate aniversează 23 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral.

Amintim că anul trecut Comitetul executiv româno-american de la nivelul MApN și al Departamentului Apărării din SUA au discutat despre planurile de extindere a Bazelor de la Câmpia Turzii și de la Mihail Kogălniceanu. Totodată, la începutul acestui an, SUA au desfășurat la Baza de la Câmpia Turzii tipul de dronă MQ-9 Reaper ca parte a eforturilor de consolidare a capacităţilor de apărare colectivă şi pentru a spori securitatea regională. 

De altfel, România și-a asumat în noua sa Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024, aprobată luna trecută de Parlament, obiectivul sporirii prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre și la Marea Neagră.

Continue Reading

NEWS

Raport oficial: Nereguli grave în locurile unde sunt cazați angajații abatorului din Germania unde aproape 1.000 de români s-au infectat cu COVID-19

Published

on

© Tönnies Dialog/ Twitter

Ministrul sănătății din landul Renania de Nord-Westfalia, Karl-Josef Laumann, a atras atenția că s-au consemnat aproape 1900 de deficiențe la cazarea angajaților est-europeni de la abatorul Tonnies din Rheda-Wiedenbrueck, în urma unei inspecții, abator unde aproape 1.000 de români au fost infectați cu COVID-19, informează DPA, citat de Agerpres.

Potrivit raportului prezentat de ministru în parlamentul landului, s-au constatat supraaglomerare, mucegai, pericol de cădere, scurgeri la acoperișuri, instalații sanitare ”catastrofale”, nereguli privind prevenirea incendiilor și lipsa dezinfectantului.

Peste 1500 de muncitori de la Toennies, marea majoritate din Bulgaria, Polonia și România, au fost depistați ca purtători de coronavirus.

Miercuri, la trei săptămâni după ce abatorul a fost închis, municipalitatea din Rheda-Wiedenbrueck a anunţat că a permis firmei să îşi reia treptat activitatea. Personalul administrativ – circa 400 de angajaţi – poate reveni la serviciu, dar compania a comunicat că iniţial va fi vorba doar de un număr mic de persoane. ”Mulţi dintre angajaţii noştri sunt încă în carantină”, a declarat agenţiei dpa purtătorul de cuvânt al Toennies, Andre Vielstaedte, în seara aceleiaşi zile.

Laumann a menționat că la finalul lunii mai au fost supuse insecției aproximativ 650 de clădiri, unde erau cazați 5.300 de oameni.

Oficialul german a informat că, din cauza deficiențelor structurale grave și a pericolelor pentru sănătate, patru apartamente au trebuit evacuate.

În ceea ce privește cazarea muncitorilor agricoli, cu precădere est-europeni, s-au constatat mai puține neajunsuri.

Laumann a precizat că inspecţiile au fost posibile doar în contextul epidemiei de COVID-19, în mod obişnuit autorităţile din subordinea sa neputând face astfel de verificări.

În acest context, premierul a cerut modificarea legislaţiei în această privinţă. Până la finalul lunii mai, 250 de unități agricole și clădiri unde erau cazați aproximativ 5.800 de muncitori sezonieri din acest domeniu au fost inspectate. În urma acestei verificări, s-au constatat aproximativ 170 de deficiențe minore.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending