Connect with us

ROMÂNIA

Consultările politico-diplomatice România – Ucraina: Secretarul de stat Iulian Fota a subliniat sprijinul țării noastre pentru adoptarea unor decizii vizionare la Vilnius referitoare la aderarea Ucrainei la NATO

Published

on

© MAE

Secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a avut joi, 6 iulie 2023, o serie de consultări politico-diplomatice cu omologii ucraineni, la Ministerul Afacerilor Externe și Rada Supremă ale Ucrainei.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, secretarul de stat Iulian Fota a reconfirmat susținerea fermă a României pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, în frontierele sale recunoscute internațional.

A asigurat că România va continua să ofere sprijin Ucrainei, în contextul războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă, atât timp cât acest lucru va fi necesar.

Oficialul român a prezentat pe larg sprijinul multidimensional și consistent al României pentru Ucraina și pentru poporul ucrainean. Cei aproape 100.000 de refugiați care au decis să rămână în România, din totalul de peste 4,9 milioane de cetățeni ucraineni care au tranzitat țara noastră, beneficiază de măsuri complexe de integrare în societate, pe piața muncii, respectiv în sistemul de învățământ, pe baza unor măsuri complexe adoptate de statul român în plan legislativ, instituțional și financiar.

De asemenea, a evocat facilitarea de către România a exporturilor a peste 18 milioane de tone de cereale și alte produse agricole din Ucraina.

În ceea ce privește cooperarea transfrontalieră, a fost agreată continuarea eforturilor comune pentru deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei, conform celor stabilite la întrevederea Prim-miniștrilor României și Ucrainei din noiembrie 2022.

Secretarul de stat pentru afaceri strategice a evidențiat importanța unui dialog constructiv și deschis între cele două state, în vederea identificării soluțiilor pentru gestionarea temelor și dosarelor aflate pe agenda bilaterală. Referitor la subiectul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorității românești din Ucraina a subliniat necesitatea accelerării dialogului instituțional la nivel de experți, în vederea obținerii de rezultate concrete în cel mai scurt timp. Oficialul român a reiterat solicitarea, formulată în mai multe rânduri, ca autoritățile ucrainene să ia în calcul adoptarea măsurilor necesare pentru recunoașterea inexistenței așa-zisei „limbi moldovenești”.

Oficialii ucraineni au transmis aprecierile autorităților ucrainene pentru sprijinul constant oferit de România și pentru susținerea arătată Ucrainei în toate formatele multilaterale de cooperare. Au punctat importanța și utilitatea unui schimb regulat de analize în cadrul dialogului bilateral, dinamica în creștere favorizând o abordare orientată către găsirea celor mai eficiente căi pentru rezolvarea tuturor aspectelor care figurează pe agendă.

Consultările politico-diplomatice au oferit, de asemenea, ocazia unui schimb de opinii cu privire la reformele realizate de Ucraina în vederea accelerării procesului de aderare la Uniunea Europeană.

Partea română a salutat efortul remarcabil al autorităților ucrainene, având în vedere contextul deosebit de dificil generat de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă, și a reafirmat susținerea consecventă și punctuală a României pentru continuarea parcursul european al Ucrainei, subliniind că extinderea spre est reprezintă o opțiune strategică a Uniunii Europene.

În contextul summitului NATO de la Vilnius, secretarul de stat pentru afaceri strategice a subliniat susținerea României pentru aprofundarea sprijinului politic și practic al Alianței pentru Ucraina și pentru adoptarea unor decizii vizionare la Vilnius referitoare la aderarea Ucrainei.

De asemenea, la 7 iulie 2023, secretarul de stat pentru afaceri strategice a avut întrevederi cu reprezentații autorităților locale și regionale din Cernăuți, precum și cu reprezentanți ai comunității românești din Ucraina.

În cadrul întrevederilor cu oficialii din regiunea Cernăuți, a avut loc un schimb de opinii cu privire la progresele înregistrate în îmbunătățirea conectivității transfrontaliere între România și Ucraina, precum și pe tema situației persoanelor aparținând comunității românești din Ucraina.

Secretarul de stat Iulian Fota a subliniat importanța deosebită a continuării dialogului aprofundat între autoritățile din regiunile de graniță, cu implicarea și contribuția oficiilor consulare ale României în zonă.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Klaus Iohannis: Nu există nicio amenințare directă la adresa României, dar militarii se pregătesc întotdeauna pentru toate situațiile posibile

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că nu există nicio ameninţare directă la adresa României şi că țara noastră beneficiază de cele mai importante garanții de securitate, precizările sale venind în contextul în care în aceeași zi șeful Statului Major al Apărării că există riscul escaladării conflictului din Ucraina și că România trebuie să accelereze înzestrarea forțelor de apărare.

“Nu există nicio ameninţare directă, dar sigur militarii întotdeauna se pregătesc pentru toate situaţiile posibile. Din toate informaţiile pe care le am eu, pot să vă spun că România este o ţară sigură. Românii nu trebuie să se teamă, dar, sigur, trebuie să fim întotdeauna pregătiţi pentru evenimente neaşteptate. Nu este cazul să intrăm în panică sau să credem că România este cumva ameninţată”, a afirmat şeful statului, în cadrul unor declarații de presă susținute după vizita sa la Parcul Național Piatra Craiului.

Președintele a amintit că “România beneficiază astăzi, prin faptul că este în NATO, de cele mai importante garanţii de securitate pe care le-am avut vreodată de când existăm”

În acest sens, potrivit președintelui, trebuie să conştientizăm valoarea apartenenţei noastre la NATO și la Uniunea Europeană.

“Este foarte, foarte important să înţelegem că nu suntem singuri, suntem împreună cu aliaţii şi facem faţă oricărei situaţii foarte bine. Nu am niciun semnal şi nicio indicaţie că ar exista vreun pericol de atentate sau alte evenimente nedorite”, a precizat Klaus Iohannis.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis, despre cedarea unui sistem Patriot către Ucraina: Nu accept sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă şi antiaeriană

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, referitor la varianta ca România să cedeze un sistem de apărare aeriană Patriot Ucrainei, că este o chestiune care trebuie discutată cu specialiştii din armată, apoi în CSAT, menţionând că el nu acceptă, sub nicio formă, ca România să rămână fără apărare antirachetă şi antiaeriană.

“Nu comentez această chestiune şi nu cred că are ce căuta în spaţiul public general. Este o chestiune care trebuie discutată cu specialiştii din armată, care, în final, trebuie decisă în CSAT şi comunicat rezultatul. Nu cred că o dezbatere publică largă este de dorit pe o astfel de speţă foarte specializată şi care, sigur, trebuie dusă într-o zonă unde, din păcate, avem un conflict armat”, a afirmat Iohannis, chestionat în legătură cu varianta cedării unei baterii Patriot către Ucraina în cadrul unor declarații de presă susținute după vizita sa la Parcul Național Piatra Craiului.

 

Întrebat când va convoca şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în care să să discute şi această chestiune, Iohannis a spus: “Imediat ce experţii clarifică chestiunile”.

Nu este simplu. Să nu ne imaginăm că vorbim aici de o remorcă cu trei aparate. Este foarte complicat. Sunt contracte care s-au făcut între furnizor şi beneficiar, sunt instalaţii foarte sofisticate şi aceste lucruri trebuie foarte bine clarificate, nemaivorbind de faptul că eu nu accept, sub nicio formă, ca România să rămână fără apărare antirachetă şi fără apărare antiaeriană, despre asta vorbim, Deci, în măsura în care în final se cedează ceva, trebuie România să primească altceva. Altfel nu se va face nimic“, a explicat președintele Iohannis.

Precizările sale au venit în contextul în care șeful statului a avut marți o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, cu liderul de la Kiev afirmând că pe agenda discuțiilor s-a aflat și un nou pachet de ajutor militar care este în curs de pregătire.

“L-am informat pe președintele Iohannis cu privire la situația actuală de pe câmpul de luptă și la principalele nevoi de apărare ale Ucrainei, în special diverse tipuri de sisteme de apărare aeriană“, a spus Zelenski, după discuția telefonică.

Întrebat miercuri despre discuţiile cu preşedintele Ucrainei pe subiectul menţionat, Klaus Iohannis a menţionat că acesta “aşteaptă cu mare interes decizia României”.

Președintele Klaus Iohannis a declarat la data de 7 mai că este deschis discuțiilor ca România să ofere un sistem de apărare antiaeriană Patriot Ucrainei, poziția sa survenind după o întâlnire cu omologul său american Joe Biden la Casa Albă, prilejuită de marcarea a 20 de ani de la aderarea României la NATO.

“Există evident nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană avansate în Ucraina. Este o discuție destul de intensă despre cine poate să ofere sisteme Patriot Ucrainei. România dispune de astfel de sisteme și am fost întrebați și noi. Și președinte Biden a adus această chestiune în discuție și am spus că sunt deschis să discutăm aceste chestiuni. Asta înseamnă că va trebui să discutăm în CSAT să vedem cum putem să punem problema, ce putem să oferim și ce putem să primim în schimb, pentru că nu este acceptabil ca România să rămână fără apărare antiaeriană”, a spus Klaus Iohannis, la Washington, el subliniind că România are un singur sistem Patriot funcțional, dar “altele sunt pe cale de operaționalizare”.

Continue Reading

SĂNĂTATE

Uniunea Europeană a Sănătății. Comisia Europeană publică progresele înregistrate în ultimii 4 ani în politica de sănătate a UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Comisia Europeană a publicat astăzi, 22 mai, un bilanț al activității sale în sectorul sănătății din ultimii patru ani, perioadă plină de provocări în contextul pandemiei de COVID-19, care a resetat „jocul” decizional al Uniunii Europene în materie de sănătate, având în vedere implicarea limitată a acesteia impusă de tratatele UE. Astfel, în urmă cu patru ani, a luat naștere, în premieră, viziunea pentru o Uniune Europeană a Sănătății, un obiectiv asumat de Comisia von der Leyen și transpus în programe și instrumente de sănătate pentru a contribui la bunăstarea sutelor de milioane de cetățeni ai Europei. 

„Viziunea pentru o Uniune Europeană a Sănătății, prezentată în noiembrie 2020, are ca obiectiv să se asigure că statele membre sunt mai bine pregătite să răspundă împreună la viitoarele crize sanitare, sprijinind în același timp politici de sănătate moderne și inovatoare pentru toți cetățenii din UE. Susținute de o finanțare substanțială din partea programului EU4Health, obiectivele Uniunii Europene a Sănătății s-au transformat rapid în rezultate tangibile”, transmite Executivul European în comunicatul oficial. 

      Citiți și: #SOTEU2021 Ursula von der Leyen: Uniunea Europeană a Sănătății, o promisiune îndeplinită


Cu mai multe acțiuni în curs de desfășurare, Uniunea Europeană a Sănătății a dat rezultate până în prezent:

  • Măsuri mai puternice de securitate sanitară, pentru a răspunde mai bine la crize viitoare

Astăzi, UE este mai bine echipată pentru a anticipa, a se pregăti și a răspunde la orice amenințare majoră la adresa sănătății. Acest lucru se datorează unui cadru juridic mai puternic pentru cooperarea în materie de securitate sanitară, agențiilor de sănătate ale UE consolidate și creării Autorității pentru situații de urgență, pregătire și reacție în domeniul sănătății (HERA).

  • Acces egal și în timp util la medicamente la prețuri accesibile pentru toți cetățenii

Reforma farmaceutică propusă de UE va oferi unui număr suplimentar de 70 de milioane de cetățeni ai UE acces la medicamente noi, menținând în același timp un sector farmaceutic competitiv în Europa. Reforma se axează pe nevoile cetățenilor UE pentru a se asigura că fiecare are acces la medicamentele de care are nevoie, atunci când are nevoie, indiferent de locul în care locuiește și de boala de care suferă. Această reformă va îmbunătăți, de asemenea, disponibilitatea medicamentelor esențiale prin stabilirea unei serii de măsuri pentru a aborda problema penuriei.

  • Un plan de luptă împotriva cancerului, lider mondial

Planul european de învingere a cancerului a lansat o serie de acțiuni semnificative pentru a aborda boala în fiecare etapă – de la prevenire, la diagnosticare și tratament, până la îngrijirea post-cancer. Sprijinit de o finanțare de 4 miliarde EUR din partea UE, planul face deja o diferență în viețile pacienților cu cancer din întreaga Europă.

  • Inițiative revoluționare de digitalizare a asistenței medicale

Cetățenii vor avea acces la o asistență medicală mai bună oriunde în UE, grație spațiului european de date medicale (EHDS), un proiect inovator. Respectând pe deplin normele UE în materie de protecție a datelor, EHDS valorifică întregul potențial al tranziției digitale și va permite, de asemenea, o mai bună utilizare a datelor pentru cercetarea și dezvoltarea de medicamente care schimbă vieți.

  • Acțiune cuprinzătoare pentru o mai bună sănătate mintală

Abordarea cuprinzătoare a UE privind sănătatea mintală recunoaște că sănătatea noastră mintală este la fel de importantă ca și sănătatea noastră fizică și afectează persoane din toate mediile. Aceasta constă în acțiuni de amploare, susținute de peste 1,2 miliarde EUR, pentru a promova bunăstarea mintală, a îmbunătăți serviciile de prevenire și de sprijin și a elimina stigmatizarea în acest domeniu important.

  • Norme pentru a spori siguranța pacienților și pentru a asigura aprovizionarea cu medicamente

Donatorii și destinatarii de substanțe de origine umană, cum ar fi sângele și celulele, vor beneficia de o protecție sporită în temeiul normelor UE revizuite. Măsurile de prevenire a oricărei întreruperi a aprovizionării cu medicamente și dispozitive medicale esențiale înseamnă că cetățenii pot continua să se bazeze pe produse medicale, tratamente și terapii sigure și eficiente.

  • O abordare „O singură sănătate” pentru a aborda riscurile majore pentru sănătate

Prin recunoașterea legăturii dintre sănătatea umană, animală și cea a mediului, Europa este mai bine poziționată pentru a dezvolta politici mai puternice în vederea abordării provocărilor majore în materie de sănătate, cum ar fi rezistența antimicrobiană și impactul schimbărilor climatice asupra sănătății.


Politica de sănătate a UE și rolul Comisiei Europene

Uniunea ca entitate nu are competențe în materie de sănătate. Conform tratatelor UE, acest domeniu ține de prerogativele și responsabilitatea statelor membre, de unde caracterul preponderent național al reacțiilor inițiale la declanșarea pandemiei de COVID-19.

Cu toate acestea s-a putut remarca faptul că, pe măsură ce în rândul statelor membre s-a conștientizat mai bine nevoia unei coordonări la nivel european a eforturilor de gestionare a crizei sanitare, rolul și implicarea instituțiilor europene, în special cel al Comisiei Europene, au căpătat o valoare considerabilă.

Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre. 

    Citiți și: Uniunea Europeană a Sănătății, posibilă prin modificarea Tratatului UE. Care este părerea Comisiei Europene și ce răspuns așteaptă de la cetățeni

Un lucru este cert: sănătatea a fost prioritară pe agenda Comisiei von der Leyen. În primul său discurs anual, rostit în plenul Parlamentului European, președinta Ursula von der Leyen a militat pentru o Uniune Europeană a Sănătății.

„Pentru mine, este foarte clar – trebuie să construim o Uniune Europeană a Sănătății mai puternică. Iar pentru a începe să transformăm acest lucru în realitate, trebuie să tragem acum primele învățăminte din criza din domeniul sănătății. Este mai clar ca niciodată că trebuie să discutăm problema competențelor în domeniul sănătății. Și cred că aceasta este o sarcină nobilă și urgentă pentru Conferința privind Viitorul Europei.”

-Ursula von der Leyen (2020)

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO49 mins ago

Klaus Iohannis: Nu există nicio amenințare directă la adresa României, dar militarii se pregătesc întotdeauna pentru toate situațiile posibile

NATO1 hour ago

Klaus Iohannis, despre cedarea unui sistem Patriot către Ucraina: Nu accept sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă şi antiaeriană

SĂNĂTATE1 hour ago

Uniunea Europeană a Sănătății. Comisia Europeană publică progresele înregistrate în ultimii 4 ani în politica de sănătate a UE

U.E.2 hours ago

Polonia cumpără de la SUA un sistem de recunoaștere a spațiului aerian în valoare de 960 milioane de dolari

NATO2 hours ago

Ministrul german al Apărării face apel la aliați să furnizeze Ucrainei mai multe sisteme Patriot: Este crucial pentru evoluţia viitoare a acestui război şi în special pentru moralul, securitatea şi infrastructura ţării

NATO2 hours ago

Nicolae Ciucă: Va trebui să trăim ani de zile cu o Rusie agresivă în proximitate. Trebuie să investim în apărare și să întărim democrația românească

NATO3 hours ago

Șeful Statului Major al Apărării afirmă că România “apasă pedala apărării naționale și descurajării la nivel NATO” pentru a diminua probabilitatea escaladării conflictelor: Prezentul e marcat de război

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Apărării afirmă că navigația maritimă este cea mai afectată de acțiunile de bruiaj electronic ale Rusiei

ROMÂNIA4 hours ago

BSDA 2024 / Marcel Ciolacu: Revitalizarea industriei naționale de apărare a devenit o prioritate a guvernului pe care îl conduc

NATO4 hours ago

Lituania își va consolida postura de apărare cu tacuri germane Leopard și sisteme antiaeriene IRIS-T

INTERNAȚIONAL19 hours ago

România și Turcia au înființat, la Ankara, Consiliul Cooperării Strategice la Nivel Înalt pentru a apropia cele două state “strategic, economic, militar, energetic și social”

INTERNAȚIONAL2 days ago

Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității

SUA2 days ago

Biden sprijină „protestele pașnice și non-violente” ale studenților față de criza umanitară din Gaza: „Știu că vă frânge inima. O frânge și pe a mea”

ROMÂNIA4 days ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA5 days ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

INTERNAȚIONAL7 days ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei

ROMÂNIA1 week ago

Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene

Trending