A început numărătoarea inversă până când președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va susține în „casa democrației europene” cel de-al treilea discurs privind starea Uniunii (SOTEU). Astfel, au mai rămas 27 de zile până când se va auzi în hemiciclul european, în cele 24 de limbi oficiale ale UE, cunoscutul discurs al șefului Executivului European, SOTEUL.

Mai exact, la 14 septembrie, Ursula von der Leyen va trece în revistă realizările anului precedent și va prezenta prioritățile pentru anul următor. De asemenea, înaltul oficial va expune soluțiile Comisiei la cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană și idei pentru conturarea viitorului UE. Cu siguranță, războiul de la granițele Uniunii Europene va reprezenta laitmotivul discursului Ursulei von der Leyen din acest an. 

În decembrie 2019, Comisia von der Leyen a stabilit un parcurs nou și ambițios către o Uniune Europeană mai verde, mai digitală și mai echitabilă. Comisia a menținut acest parcurs și și-a îndeplinit angajamentele legate de principalele șase obiective ambițioase, gestionând în același timp două crize fără precedent – pandemia de COVID-19 și războiul nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Uniunea Europeană a susținut ferm Ucraina și a introdus sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei, pentru a-i reduce capacitatea de a-și continua agresiunea asupra Ucrainei.  

Pentru a garanta securitatea aprovizionării Europei, Comisia a prezentat un plan de eliminare treptată a combustibililor fosili din Rusia, denumit REPowerEU. Acesta contribuie și mai mult la accelerarea tranziției verzi, prin investiții masive în energia din surse regenerabile.

Comisia a prezentat măsuri ambițioase menite să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, să stimuleze investițiile în tehnologii ecologice și să protejeze mediul natural.

Pentru a înregistra progrese legate de deceniul digital al Europei, Comisia contribuie la elaborarea de norme care vor modela era digitală dincolo de frontierele noastre, pe bază de tehnologii sigure și de încredere.

Comisia a coordonat răspunsul UE la pandemia de COVID-19, asigurând accesul tuturor europenilor la vaccinuri sigure și eficace, menținând libera circulație și facilitând o mai bună pregătire pentru eventuale noi pandemii.

NextGenerationEU, planul de redresare al Europei, le-a insuflat o nouă încredere în viitor familiilor, întreprinderilor și investitorilor din UE, acesta urmând să genereze investiții fără precedent care ne vor ajuta să ne modernizăm economiile după pandemie.

Pe 16 septembrie 2020, în discursul său privind starea Uniunii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a prezentat viziunea: o Europă care iese mai puternică din pandemie și deschide calea către un viitor mai vital. Datorită NextGenerationEU, avem acum o șansă unică de a pune lucrurile în mișcare în direcția pe care ne-o dorim. Avem tot ce ne trebuie: viziunea, planul și investițiile. Pentru a ajuta Europa să devină verde, digitală și mai rezilientă, prioritățile Comisiei Europene au fost:

• să protejeze sănătatea, viețile și sursele de venit ale cetățenilor, și în același timp, economia Europei;
• să consolideze componentele Pactului verde european și să urmărească obiective mai ambițioase;
• să fie motorul transformării digitale, vizând în special datele, tehnologia și infrastructura;
• să se asigure că potențialul pieței unice este valorificat pe deplin;
• să continue să promoveze unitatea de acțiune la nivel global, în condițiile în care întreaga lume așteaptă un vaccin sigur și accesibil împotriva COVID-19;
• să fie mai asertivă în reacția la evenimentele din lume și să strângă relațiile cu vecinii apropiați ai UE și cu partenerii săi globali;
• să regândească soluțiile la problema migrației; să urmărească atent respectarea statului de drept; să susțină o Uniune în care nu este loc pentru rasism și discriminare.

Principalele știri din timpul primului SOTEU:

• SOTEU 2020. Ursula von der Leyen pledează pentru “noi începuturi cu prietenii vechi”: Europa este pregătită să construiască o nouă agendă transatlantică indiferent de rezultatul alegerilor din SUA
• Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”
• Ursula von der Leyen, promisiune solemnă în Parlamentul European privind neutralitatea climatică a Europei: Nu vom lăsa pe nimeni în urmă

În discursul său privind starea Uniunii, din 15 septembrie 2021, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat inițiative emblematice pe care Comisia intenționează să le întreprindă în anul următor. Acestea au inclus, printre altele:

• Continuarea eforturilor de vaccinare în Europa și accelerarea vaccinării la nivel mondial, precum și consolidarea pregătirii în caz de pandemie
• Derularea de eforturi pentru eliminarea deficitului de finanțare a combaterii schimbărilor climatice, împreună cu partenerii noștri mondiali
• Ghidarea transformării digitale care va crea locuri de muncă și va stimula competitivitatea, garantând, în același timp, excelența tehnică și securitatea aprovizionării
• Asigurarea unor condiții de muncă mai echitabile și a unei asistențe medicale mai bune, precum și crearea mai multor oportunități pentru ca tinerii europeni să beneficieze de economia socială de piață a Europei
• Intensificarea cooperării noastre în materie de securitate și apărare și aprofundarea parteneriatului UE cu aliații cei mai apropiați
• Apărarea valorilor și libertăților europene și protejarea statului de drept

Principalele știri din timpul celui de-al doilea SOTEU:

• Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru
• Ursula von der Leyen propune ca anul 2022 să fie Anul European al Tineretului: Uniunea noastră trebuie să aibă un suflet și o viziune cu care tinerii să se poată identifica
• Starea Uniunii Europene: Cinci lucruri de reținut în România după discursul Ursulei von der Leyen

UE a alocat încă 4 milioane de euro Ugandei, pentru a ajuta această țară să facă față afluxului de noi refugiați din Republica Democratică Congo (RDC) și să abordeze problema insecurității alimentare în regiunea Karamoja din Uganda, la granița cu Kenya, se arată în comunicatul oficial al Comisiei Europene. 

 „Insecuritatea predominantă din estul RDC a dus la o creștere a numărului de sosiri de refugiați în țara vecină Uganda, care găzduiește deja cea mai mare populație de refugiați din Africa. Această finanțare le va permite partenerilor noștri umanitari să abordeze cele mai urgente nevoi de urgență, inclusiv sprijinirea celor nou strămutați. În plus, au fost alocate fonduri Ugandei pentru a ajuta această țară să abordeze situația securității alimentare care se deteriorează rapid în regiunea Karamoja, unde jumătate de milion de persoane au nevoie urgentă de asistență alimentară”, a declarat Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

Suma suplimentară aduce finanțarea totală pentru Uganda la 34 de milioane de euro în 2022. Situația de securitate din RDC a dus la un număr mare de persoane care au căutat refugiu în țara vecină Uganda, peste 57.000 de persoane sosind din ianuarie 2022. Uganda găzduiește deja cea mai mare populație de refugiați din Africa (1,5 milioane) și a treia ca mărime din lume. Zona Karamoja, în nord-estul Ugandei, se confruntă în prezent cu consecințele devastatoare ale secetei care afectează Cornul Africii – deseori descrisă ca fiind “cea mai gravă din ultima generație”.

Peste 500.000 de persoane au nevoie urgentă de asistență alimentară, aproximativ 100.000 de copii și femei însărcinate și care alăptează fiind grav malnutrite. Finanțarea suplimentară alocată de UE va permite partenerilor umanitari să ofere asistență alimentară și nutrițională, inclusiv asistență imediată pentru salvarea vieții celor mai vulnerabili.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței, care se confruntă cu incendii de vegetație.

„Mii de pompieri eroi lucrează neobosit împotriva incendiilor care fac ravagii pe întreg continentul nostru. UE a mobilizat ajutoare pentru Portugalia, Slovenia, Cehia, Albania și Franța prin intermediul instrumentului RescEU. Sunt recunoscătoare Greciei, Suediei, Italiei, Germaniei, Poloniei, Austriei și României care sprijină în prezent Franța”, a scris șefa Executivului European pe contul său de Twitter.

Thousands of heroic firefighters are working tirelessly against wildfires raging across our continent.

🇪🇺 has mobilised help for Portugal, Slovenia, Czechia, Albania & France via #rescEU.

I am grateful to 🇬🇷🇸🇪🇮🇹🇩🇪🇵🇱🇦🇹🇷🇴 who currently support France.#EUCivPro#StrongerTogether

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) August 12, 2022

România vine în sprijinul Franței în lupta cu incendiile și trimite 17 mijloace de intervenție și personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în calitatea sa de punct național de contact, a primit din partea Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgență al Comisiei Europene (ERCC), prin intermediul CECIS, solicitarea autorităților din Franța pentru acordarea de asistență internațională, având în vedere situația de urgență generată de extinderea incendiilor de pădure pe teritoriul acestora.

Ca urmare a activării Mecanismului European de Protecție Civilă, Guvernul României a decis acordarea unui ajutor umanitar extern de urgență, pentru autoritățile Republicii Franța.

Astfel, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, două aeronave aflate în dotarea Bazei PAPA de transport aerian strategic, utilizând resursele de zbor destinate Ministerului Apărării Naționale din România, vor efectua începând cu data de 11.08.2022 o misiune internațională de sprijin în Franța, în scopul limitării extinderii incendiilor de pădure, care au pus stăpânire pe teritoriul acestora.

Cele două aeronave, care vor pleca din București, respectiv Timișoara vor fi folosite pentru transport logistic ce constă în:

• 17 mijloace de intervenție: 8 mașini cu capacitate de stingere, două cisterne de apă care vin în sprijinul lor și alte mijloace de intervenție necesare pompierilor;
• personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori: 7 ofițeri și 70 de subofițeri pompieri.