Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit sâmbătă în India, într-o vizită strategică alături de președintele Consiliului European, Antonio Costa, și de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, menită să finalizeze acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și India și pe care șefa executivului european l-a definit drept „mama tuturor acordurilor” comerciale ale UE.

Cele două părți speră să ajungă la un acord final în cadrul summitului bilateral programat marți, la New Delhi.

La scurt timp după aterizarea în capitala indiană, Ursula von der Leyen a transmis pe platforma X un mesaj sugestiv. „Mama tuturor acordurilor comerciale. Ne apropiem de acordul de liber schimb”, a scris von der Leyen.

« The mother of all trade deals »

We are closing in on the 🇪🇺🇮🇳 Free Trade Agreement.

See you soon in Delhi. pic.twitter.com/gfiLv2eEam

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 24, 2026

Șefa Comisiei Europene și președintele Consiliului European se vor întâlni marți cu prim-ministrul indian Narendra Modi la New Delhi pentru un summit care vizează consolidarea parteneriatului strategic UE-India și întărirea colaborării în domenii politice cheie.

Comerțul, securitatea și apărarea, tranziția către o economie curată și cooperarea interumană sunt temele care vor domina agenda summitului bilateral.

În calitate de invitați de onoare, Costa și von der Leyen vor participa, de asemenea, la celebrarea celei de-a 77-a ediții a Paradei Zilei Republicii din India, care va avea loc la 26 ianuarie. Aceasta va fi prima dată când liderii Uniunii Europene participă la celebrarea Paradei Zilei Republicii în calitate de invitați de onoare, ceea ce semnifică consolidarea relațiilor bilaterale dintre UE și India.

Comisia Europeană a propus în luna sepptembrie o „nouă agendă strategică UE-India” ce vizează mai multe domenii de aprofundare a cooperării, inclusiv în sectorul securității și apărării, în pofida apropierii acestei țări asiatice de Rusia.

Convenirea unui acord comercial cu India ar oferi un nou succes economic Uniunii Europene după ce luna aceasta a semnat, la Asuncion, acordul de liber schimb cu Mercosur, înțelegere în urma căreia UE și patru țări sud-americane (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) vor forma cea mai mare piață extra-continentală din lume. Acordul comercial UE–Mercosur a marcat încheierea a 25 de ani de negocieri între Uniunea Europeană și statele Mercosur și crearea oficială a uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, cu peste 700 de milioane de locuitori, reprezentând 30% din PIB-ul global.

Însă, Parlamentul European a decis miercuri să solicite Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să evalueze dacă acordul UE-Mercosur este conform cu tratatele UE.

Serviciul diplomatic al Uniunii Europene a exprimat îngrijorări serioase cu privire la amploarea atribuțiilor acordate președintelui american Donald Trump în cadrul noii sale inițiative, denumită Consiliul pentru Pace, potrivit unui document intern al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), consultat de Reuters, preluat de Agerpres. 

Inițiativa, lansată de Trump ca un mecanism internațional destinat soluționării conflictelor globale, a fost prezentată liderilor din întreaga lume, însă mai mulți șefi de guvern occidentali au evitat să se alăture proiectului.

Într-o analiză datată 19 ianuarie, transmisă statelor membre UE, SEAE atrage atenția asupra concentrării puterilor în mâinile liderului american și asupra riscurilor juridice pe care le implică această nouă structură.

„Carta Consiliului pentru Pace reprezintă un motiv de îngrijorare ținând cont de principiile constituționale ale Uniunii Europene și de autonomia ordinii juridice a UE, în contextul concentrării puterilor în mâinile președintelui Consiliului pentru Pace”, se arată în document.

Totodată, analiza subliniază că mecanismul propus se îndepărtează semnificativ de mandatul acordat de Consiliul de Securitate al ONU în luna noiembrie.

Mai multe state, printre care Franța, Germania și Canada, au confirmat că au primit invitații de a se alătura Consiliului pentru Pace.

Potrivit documentului constitutiv, transmis țărilor invitate, organizația își propune „promovarea stabilității, restabilirea unei guvernări fiabile și legitime și garantarea unei păci durabile în regiunile atinse sau amenințate de conflicte” și subliniază „necesitatea unei organizații de pace internaționale mai agile și eficace”.

Donald Trump va fi „primul președinte al Consiliului pentru Pace”, iar atribuțiile sale sunt descrise ca fiind extrem de largi. El va fi singurul care poate „invita” alți lideri să se alăture inițiativei și va avea posibilitatea de a revoca participarea unui stat în cazul unui „veto cu o majoritate de două treimi din statele membre”.

Fiecare stat va avea un mandat de maximum trei ani, cu excepția celor care virează cel puțin 1 miliard de dolari în primul an de funcționare al Consiliului, conform Cartei.

După reuniunea de joi seară a liderilor UE pe tema relației transatlantice, președintele Consiliului European, Antonio Costa a declarat că există „dubii serioase legate de o serie de elemente din Carta Consiliului pentru Pace, legate de amploarea, guvernarea și compatibilitatea sa cu Carta ONU”.

Costa a precizat că Uniunea Europeană este dispusă să colaboreze cu Statele Unite pentru implementarea unui plan de pace cuprinzător pentru Fâșia Gaza, cu condiția ca acest Consiliu să funcționeze ca o administrație de tranziție, în conformitate cu rezoluția 2803 a Consiliului de Securitate al ONU.

Între timp, mai multe state membre ale UE, printre care Franța și Spania, au anunțat că nu intenționează să se alăture Consiliului pentru Pace.

Germania și Italia își aprofundează cooperarea în domeniul apărării și al economiei, cu liderii celor două țări, Giorgia Meloni și Friedrich Merz, semnând un acord bilateral la Roma la capătul unei săptămâni în care semnalele unei noi ordini mondiale au fost captate prin discursurile liderilor lumii la Forumul Economic Mondial de la Davos și în care Europa și Statele Unite au mai dezamorsat, cel puțin temporar, încă o criză transatlantică, cu privire la Groenlanda și tarife vamale.

Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, și cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, s-au întâlnit la Roma pentru a adopta un acord privind cooperarea consolidată în domeniul securității, apărării și rezilienței și plan de acțiune pentru cooperare strategică bilaterală și la nivelul UE. Documentul, convenit la o zi după ce Franța și Germania au marcat 63 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysee care a consfințit reconcilierea necesară impulsionării integrării europene, vine să evidențieze o relație politică în creștere între creștin-democratul Merz, liderul celui mai mare partid național din Partidul Popular European, și Giorgia Meloni, un politician conservator și ex-lider al Alianței Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, o familie politică desprinsă din rândul unor membri care au considerat că Partidul Popular European devenise prea federalist și prea orientat spre centru. 

Dichiarazioni congiunte alla stampa con il Cancelliere federale tedesco @_FriedrichMerz a seguito del Vertice intergovernativo Italia-Germania pic.twitter.com/KrC46FnyIo

— Giorgia Meloni (@GiorgiaMeloni) January 23, 2026

Astfel, cancelarul german Friedrich Merz și prim-ministrul italian Giorgia Meloni au convenit asupra unei cooperări mai strânse în producția de drone, nave navale, sisteme subacvatice și sisteme de apărare aeriană și antirachetă, relatează Deustche Welle.

Cea mai recentă escaladare a tensiunilor dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, pe fondul pretențiilor președintelui american Donald Trump asupra Groenlandei, au conferit o semnificație suplimentară vizitei cancelarului Friedrich Merz în Italia din această săptămână. “Ai apucat să dormi?”, l-a întrebat Meloni pe Merz, după ce ambii lideri au participat joi seară la un summit extraordinar al celor 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană pe fondul crizei în relațiile dintre Europa și Statele Unite.

Summitul de la Bruxelles, concretizat cu declarații ale liderilor instituțiilor UE privind faptul că Europa se va apăra de orice formă de constrângere, s-a încheiat după miezul nopții.

În ceea ce privește acordul bilateral Roma-Berlin, cei doi lideri vizează, de asemenea, colaborarea în dezvoltarea sistemelor de război electronic și a sistemelor de apărare aeriană pentru lupta aeriană.

Liderii au semnat o versiune actualizată a planului de acțiune din 2023, care include cooperarea în domenii precum securitatea internă, migrația și patrimoniul cultural, printre altele.

În planul comun, cele două țări s-au angajat să „consolideze” Centrul European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride, relatează și Politico Europe care i-a portretizat pe cei doi lideri în „noul cuplu de putere” în UE, o aluzie la faptul că președintele francez Emmanuel Macron mai are aproximativ 15 luni de mandat.

Meloni și Merz s-au angajat să „faciliteze schimburi privind amenințările hibride, reziliența informațională și comunicarea strategică”, precum și să acorde prioritate unei game largi de politici de securitate cibernetică, precum protejarea infrastructurii critice, proiectele de consolidare a capacităților cibernetice și combaterea criminalității informatice. De asemenea, cei doi au declarat că vor „prioritiza tehnologiile disruptive și cu dublă utilizare” pentru apărarea cibernetică.

Cei doi lideri europeni au pledat totodată pentru consolidarea capacităților UE de schimb de informații, în special a „celulei de fuziune pentru amenințări hibride” din cadrul Centrului de Informații și Situații al UE (EU INTCEN).

Chiar dacă acordurile dintre Meloni și Merz au luat forma actualizării unui plan, acestea transmit un semnal de apropiere între două dintre primele trei puteri ale UE.

Franța, cealaltă mare putere din UE, a impulsionat în deceniul în care este condusă de Emmanuel Macron o logică a tratatelor bilaterale cu principalii parteneri europeni. Președintele francez a semnat în numele Franței tratate bilaterale cu Germania la Aachen (2019 – o actualizare a Tratatului de la Elysee), cu Italia la Quirinale (2021), cu Spania la Barcelona (2023) și cu Polonia la Nancy (pe 9 mai 2025).