Connect with us

REPUBLICA MOLDOVA

Cooperarea agroalimentară între România și Republica Moldova, tema unui forum online organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR)

Published

on

© ccir.ro

Oamenii de afaceri români și moldoveni au discutat miercuri despre oportunitățile de cooperare în domeniul agroalimentar și în viticultură dintre cele două țări, în cadrul Forumului Online de Afaceri România – Republica Moldova, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), în colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova (CCIRM).

Alt domeniu asupra căruia s-au concentrat discuţiile oamenilor de afaceri a fost industria uşoară, este precizat într-un comunicat al CCIR.

”Forumul de afaceri România – Republica Moldova este un prilej de a reitera bunele relaţii de cooperare dintre ţările noastre, în plan diplomatic, economic şi comercial, și de a continua sprijinul oferit de România pentru asigurarea unui parcurs european Republicii Moldova. Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial și cel mai mare investitor din Moldova. În anul 2018, schimburile comerciale cu UE au reprezentat 70% din totalul exporturilor moldovenești și 56% din comerț. Se impune o intensificare a schimbului de informații de afaceri, o încurajare a companiilor din Republica Moldova de a accesa piața din România, cu accent pe regiunea de Vest a țării. Moldova trebuie să continue armonizarea reglementărilor cu UE, întrucât acest lucru presupune îmbunătățirea accesului companiilor moldovenești pe piața europeană”, a declarat Ovidiu Silaghi, secretar general CCIR.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, şi-a exprimat speranţa că schimburile comerciale dintre cele două ţări vor reveni la nivelul anterior pandemiei.

”Din păcate, pandemia cu COVID-19 a creat o serie de probleme în ceea ce priveşte cooperarea la nivel economic dintre România şi Republica Moldova. Astfel, devine foarte importantă organizarea unor evenimente precum cel de astăzi. Totodată, sperăm să revenim cât mai repede la nivelul comercial pe care l-am avut înainte de pandemie. Pe parcursul ultimului trimestru, volumul schimburilor comerciale dintre cele două state a scăzut cu aproape 20% şi, tocmai din această cauză, întâlnirile B2B de astăzi dintre antreprenorii români şi moldoveni sunt definitorii pentru revenirea la normal din punctul de vedere al schimburilor comerciale”, a menţionat preşedintele CCIRM.

La rândul său, Adrian Sârbu, ministru plenipotențiar din cadrul Ambasadei României la Chișinău, a explicat că valoarea totală a schimburilor dintre cele două ţări s-a ridicat la 611 milioane de dolari la sfârşitul lunii aprilie 2020.

”De la intrarea în vigoare a acordului de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și în particular a componentei sale economice, zona de liber schimb, aproximativ 70%  din volumul schimburilor comerciale se face cu statele membre UE. România ocupă primul loc dintre toate statele europene din punctul de vedere al volumului comercial. Astfel, valoarea totală a schimburilor comerciale, înregistrate la sfârșitul lunii aprilie 2020, a fost de 611 milioane de dolari, cu un export de 385 de milioane de dolari și un import de 225 de milioane de dolari. Este o valoare evident mai mică față de perioada similară a anului trecut, dar ne așteptam la un astfel de recul provocat de pandemie. Important este ca, prin evenimente precum cel de azi, acest decalaj să fie recuperat”, a menționat Sârbu.

Conform informațiilor oferite de ONRC, la nivelul anului 2019, valoarea schimburilor comerciale dintre România și Republica Moldova se ridica la aproape două miliarde de euro, iar în luna martie 2020, însuma 480 milioane de euro. Numărul total al companiilor din Republica Moldova active în România, în mai 2020, era de 6187, cu o valoare totală a capitalului social subscris de aproape 41,45 milioane de  Euro.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Securitatea europeană: În propunerile sale, NATO cere Rusiei să își retragă trupele din Republica Moldova, Georgia și Ucraina

Published

on

© NATO/ Flickr

NATO ”întinde din nou mâna” Rusiei pentru un dialog, dar refuză să renunţe la dreptul de aderare a noi membri şi ”se pregăteşte şi pentru ce e mai rău”, a declarat miercuri, la Bruxelles, în cadrul unei conferinţe de presă, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, în care a prezentat propunerile Alianței la cerințele de securitate ale Rusiei și între care se regăsește și solicitarea către Moscova de retragere a trupelor sale din Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Secretarul general a spus că aliații văd trei domenii principale în care există loc de progres: relațiile NATO-Rusia cu accent pe restabilirea canalelor de comunicare diplomatică și militară; securitatea europeană prin respectarea principiilor sale fundamentale, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia; și reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

“În primul rând, relațiile NATO-Rusia. Rusia a tăiat legăturile diplomatice cu NATO, ceea ce face ca dialogul nostru să fie mai dificil. Prin urmare, ar trebui să restabilim birourile noastre respective la Moscova și la Bruxelles. Ar trebui, de asemenea, să folosim la maximum canalele noastre de comunicare existente între militari, pentru a promova transparența și a reduce riscurile, și să analizăm, de asemenea, înființarea unei linii telefonice civile pentru situații de urgență”, a precizat înaltul oficial aliat.

În al doilea rând, Stoltenberg a invocat securitatea europeană, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia.

Suntem pregătiți să ascultăm preocupările Rusiei și să ne angajăm într-o conversație reală cu privire la modul în care să susținem și să consolidăm principiile fundamentale ale securității europene pe care le-am semnat cu toții, începând cu Actul final de la Helsinki. Acestea includ dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propriile acorduri de securitate“, a afirmat secretarul general al NATO, în contextul în care Actul din 1975 a consfințit decalogul principiilor care “guvernează” relațiile dintre statele participante și care cuprind principiul respectării suveranității, al nerecurgerii la amenințarea sau la folosirea forței, al inviolabilității frontierelor, al integrității teritoriale a statelor sau a reglementării pașnice a diferendelor.

El a insistat că Rusia ar trebui să se abțină de la poziționarea de forță coercitivă, de la retorica agresivă și de la activitățile răuvoitoare îndreptate împotriva aliaților și a altor națiuni.

De asemenea, Rusia ar trebui să își retragă forțele din Ucraina, Georgia și Moldova, unde sunt desfășurate fără consimțământul acestor țări, iar toate părțile ar trebui să se angajeze în mod constructiv în eforturile de soluționare a conflictelor, inclusiv în formatul Normandia“, a subliniat secretarul general.

De altfel, ministrul de externe al R. Moldova Nicu Popescu s-a aflat luni la Bruxelles, unde a discutat cu Stoltenberg și secretarul general adjunct, Mircea Geoană, despre importanța evitării acţiunilor militare în contextul actualei crize de securitate.

Al treilea domeniu vizează reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

Stoltenberg a subliniat că aliații sunt pregătiți să se reunească în cadrul Consiliului NATO-Rusia “cât mai curând posibil” pentru a aborda aceste aspecte mai în detaliu, dar nu vor face compromisuri în ceea ce privește principiile fundamentale pe care se bazează securitatea euro-atlantică.

Continue Reading

NATO

Ministrul de externe al Republicii Moldova a discutat la Bruxelles cu secretarul general al NATO despre importanța evitării acţiunilor militare în contextul actualei crize de securitate

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a avut luni o întrevedere cu secretarul general și cel adjunct ai NATO, Jens Stoltenberg, respectiv Mircea Geoană, în cadrul vizitei sale de două zile la Bruxelles.

”În cadrul discuției cu șeful Alianței Nord-Atlantice am accentuat importanţa dezescaladării situaţiei de securitate regională, promovării dialogului, identificării soluţiilor politice şi evitarea acţiunilor de ordin militar în contextul actualei crize de securitate de pe continentul european”, a precizat oficialul moldovean într-un mesaj publicat pe Facebook, făcând trimitere la tensiunile dintre Occident și Rusia privind Ucraina.

În egală măsură, Nicu Popescu i-a mulțumit secretarului general al NATO pentru ”reconfirmarea sistematică a angajamentului Alianței pentru parteneriatul cu Republica Moldova în conformitate cu necesitățile și solicitările autorităților noastre și pentru exprimarea sprijinului organizației pentru suveranitatea, integritatea teritorială a Republicii Moldova și respectul pentru statutul nostru de neutralitate.”

În cadrul întrevederii cu Mircea Geoană, ministrul de externe al Republicii Moldova și-a exprimat ”convingerea fermă a conducerii țării noastre privind necesitatea consolidării securității europene în baza promovării unor abordări cuprinzătoare și incluzive bazate pe principiile fundamentale convenite în comun de statele vizate, cu respectarea drepturilor suverane și intereselor legitime de securitate ale țărilor în parametrii unei gestionări pașnice a tensiunilor.”

”Totodată, am remarcat cu apreciere răspunsul prompt și solidaritatea statelor NATO în combaterea pandemiei de COVID-19. Suntem recunoscători pentru această contribuție generoasă. Am conchis în discuția cu domnul secretar general adjunct Mircea Geoană că Republica Moldova va rămâne un partener credibil la consolidarea securității în Europa prin participarea la operațiunea de menținere a păcii KFOR din Kosovo”, a mai spus Popescu.

Chișinăul a aprobat săptămâna trecută planul de cooperare dintre Republica Moldova și NATO pentru anii 2022-2023, prin care își asumă ”neutralitatea constituțională”, dar fără însă a izola țara.

Vizita ministrului de externe al Republicii Moldova la Bruxelles vine și în contextul în care Parlamentul a instituit joi starea de urgenţă în sectorul energetic, măsură ce va fi în vigoare timp de 60 de zile, din cauza riscului ca Gazprom să suspende livrarea de gaze.

Într-o convorbire telefonică cu prim-ministrul Natalia Gavrilița, premierul Nicolae Ciucă a arătat disponibilitatea țării noastre de a asigura cantitățile necesare de păcură astfel încât Republica Moldova să depășească mai ușor această perioadă.

Acest sprijin se adaugă pachetului de asistență în valoare de 60 de milioane de euro, oferit deja de Comisia Europeană Republicii Moldova pentru a face față creșterii prețurilor la gaze.

Continue Reading

NATO

Ministrul de externe al Republicii Moldova începe mâine o vizită la Bruxelles unde se va întâlni cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și cu mai mulți oficiali ai instituțiilor UE

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, începe luni o vizită de două zile la Bruxelles, în cadrul căreia va discuta prioritățile de cooperare cu NATO, precum și chestiuni care vizează fortificarea dialogului politic cu Uniunea Europeană.

Potrivit unui comunicat al MAE moldovean, Popescu se va întâlni cu Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, Stefano Sannino, secretarul general al Serviciului European pentru Acțiune Externă și alți reprezentanți ai instituțiilor europene.

De asemenea, șeful diplomației va avea întrevederi cu David McAllister, președintele comisiei pentru afaceri externe al Parlamentului European, europarlamentarii români Dragoș Tudorache, raportorul Parlamentului European pentru Republica Moldova, vicepreședintele grupului Renew Europe și Siegried Mureșan, președinte al comisiei parlamentare de asociere UE-Moldova, vicepreședintele grupului Partidului Popular European și alți europarlamentari, reprezentanți ai diferitor grupuri parlamentare.

În urmă cu trei zile, Chișinăul a aprobat planul de cooperare dintre Republica Moldova și NATO pentru anii 2022-2023, prin care își asumă ”neutralitatea constituțională”, dar fără însă a izola țara.

Să nu uităm că vizita lui Nicu Popescu la Bruxelles vine la scurt timp după ce Parlamentul Republicii Moldova a instituit joi starea de urgenţă în sectorul energetic, măsură ce va fi în vigoare timp de 60 de zile, din cauza riscului ca Gazprom să suspende livrarea de gaze.

Într-o convorbire telefonică cu prim-ministrul Natalia Gavrilița, premierul Nicolae Ciucă a arătat disponibilitatea țării noastre de a asigura cantitățile necesare de păcură astfel încât Republica Moldova să depășească mai ușor această perioadă.

Acest sprijin se adaugă pachetului de asistență în valoare de 60 de milioane de euro, oferit deja de Comisia Europeană Republicii Moldova pentru a face față creșterii prețurilor la gaze.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Interviu | Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu pledează pentru investiții în ”dezvoltare de tehnologii”: Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, nu mobilitatea

Dan Motreanu5 hours ago

Dan Motreanu: Planul de restructurare a CE Oltenia, componentă esențială pentru stabilitatea și dezvoltarea economică a Regiunii Oltenia

ROMÂNIA7 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: Aderarea cât mai rapidă la OCDE constituie o prioritate pentru România

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Green Deal: Comisia Europeană a adoptat cea mai cuprinzătoare reformă privind statisticile din domeniul energiei

COMUNICATE DE PRESĂ7 hours ago

New Strategy Center, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia Forțelor Terestre din Sibiu prezintă rezultatele proiectului inedit „Investments in a Safer Future”

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ursula von der Leyen: Dacă toți europenii vaccinați și-ar face doza booster, am putea evita aproximativ 1 milion de spitalizări

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Papa Francisc consideră că propagarea știrilor false și a dezinformării pe tema COVID-19 reprezintă o încălcare a drepturilor omului

U.E.8 hours ago

Ministrul leton al Apărării critică relația ”imorală și ipocrită” a Germaniei cu Rusia și China

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Uniunea Europeană a Sănătății: Luni intră în vigoare noul regulament privind îmbunătățirea studiilor clinice în UE

ROMÂNIA9 hours ago

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Interviu | Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu pledează pentru investiții în ”dezvoltare de tehnologii”: Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, nu mobilitatea

ROMÂNIA9 hours ago

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

U.E.1 day ago

Din Bundestag, președintele Parlamentului israelian face apel la apărarea democrației: Zidurile acestei clădiri, martori tăcuți, ne reamintesc că avem obligația să o apărăm

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA3 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA3 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Advertisement

Team2Share

Trending