Connect with us

MAREA BRITANIE

Fostul coordonator PE pentru Brexit, Guy Verhofstadt: Brexit-ul îi va costa pe britanici aproape cât au contribuit la bugetul UE timp de 47 de ani

Published

on

©️ ALDE group/ Twitter

Brexit-ul îi va costa pe cetățenii britanici aproape peste 47 de ani de plăți la bugetul UE până la sfârșitul acestui an, a transmis, într-un mesaj pe Twitter, fostul coordonator al Parlamentului European pentru Brexit, Guy Verhofstadt, în aceeași zi în care acum patru ani, pe 23 iunie, cetățenii britanici votau în favoarea ieșirii din blocul european. 

Citând o analiză Bloomberg referitoare la costul pierderilor economice până în 2020, politicianul belgian menționează un cost al retragerii Regatului Unit din UE la finele acestui an de cca. 203 miliarde de lire sterline comparativ cu plățile efectuate la bugetul european în peste 47 de ani de apartenență la Uniune care se ridică la 215 miliarde de euro. 

 

Cu toate acestea, „costurile reale sunt, de fapt, incertitudinea și pierderea de oportunități pentru toți europenii, care ar putea fi încă incalculabile”, subliniază Guy Verhofstadt. 

În analiza realizată de Bloomberg în luna ianuarie, se estima că impactul economic al Brexit-ului atinsese deja 130 de miliarde de lire sterline (170 de miliarde de dolari), urmând ca alte 70 de miliarde de lire sterline să fie adăugate până la sfârșitul acestui an, ca urmare a daunelor provocate de incertitudinea privind soarta Regatului Unit în ultimii trei ani. 

Investițiile private, în special, au fost periclitate, iar creșterea economică anuală s-a înjumătățit de la 2% la 1%. În plus, divizia pe economie din cadrul Bloomberg punea pierderile economice și încetinirea creșterii pe seama clivajului care s-a produs între Regatul Unit și partenerii din G7 după decizia de a părăsi UE. 

Din păcate, este de așteptat o evoluție negativă a pierderilor financiare pe fondul incertitudinilor privind viitoarele relații dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, generate de lipsa progreselor în negocierile dintre cele două părți care ar trebui să se încheie cu un acord până la finele perioadei de tranziție, la 31 decembrie 2020, perioadă în care nu se va schimba nimic pentru cetățenii, consumatorii, întreprinderile, investitorii, studenții și cercetătorii din UE și din Regatul Unit. După această dată, în lipsa unui acord de parteneriat care să garanteze în principal interesele comerciale dintre cele două părți, Regatul Unit, în calitate de țară terță, va intra sub incidența regulilor Organizației Mondiale a Comerțului, mai puțin favorabile în relație cu UE. 

Liderii de la Bruxelles, precum și guvernul britanic speră, însă, la depășirea impasului în următoarele săptămâni și luni după patru runde de negocieri fără un rezultat pozitiv. Regatul Unit și Uniunea Europeană au convenit în cadrul unei videoconferințe în urmă cu o săptămână că este nevoie de un nou impuls în discuțiile privind relația post-Brexit dintre cele două părți, sprijinind astfel planurile de intensificare a negocierilor care întâmpină dificultăți și care au nevoie de efort intens „pentru a stabili o relație”.

Cele două părți au convenit așadar ca ritmul negocierilor să se intensifice, cu runde de negocieri săptămânale în lunile iulie, august și septembrie, fiind de așteptat ca unele dintre ele să se desfășoare în format fizic, și nu via videoconferință, cum s-a întâmplat în trecut, măsură instituită din rațiuni de siguranță în contextul pandemiei de coronavirus. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

MAREA BRITANIE

Ministrul Cătălin Predoiu a discutat cu ambasadorul Marii Britanii despre combaterea criminalității organizate transfrontaliere, pledând pentru noi inițiative de cooperare bilaterală

Published

on

© Cătălin Predoiu - Facebook

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a avut vineri o întâlnire cu ambasadorul Marii Britanii la București, Giles Matthew Portman, pentru a discuta despre măsurile care trebuie luate pentru combaterea criminalității organizate transfrontaliere.

Potrivit unei informări publicate de oficialul român, eficientizarea acțiunii polițienești pentru a face față noilor provocări ale infracționalității, inclusiv prin măsuri de reformă instituțională, a fost un alt subiect abordat.

Demnitarul român a evocat relațiile de cooperare foarte bune între cele două state, precum și premisele existente pentru dezvoltarea acestora, sub umbrela Parteneriatului Strategic româno-britanic.

”Bunele practici identificate ca urmare a cooperării polițienești bilaterale pot sta la baza unor noi inițiative de cooperare, necesare pentru a gestiona, de manieră coordonată, noile tendințe ale fenomenului infracțional”, arată Predoiu.

Ambele părți acordă o atenție deosebită pentru componenta de securitate, fiind puternic angrenate în efortul comun de identificare a unor soluții eficiente pentru combaterea diferitelor flageluri ale criminalității organizate transnaționale.

Demnitarul român a subliniat că protecția frontierelor reprezintă un subiect prioritar pentru România al cărei scop este de a întări și proteja spațiul fără controale la frontierele interne.

Măsurile luate pentru reducerea trecerilor ilegale ale frontierei, pentru limitarea mișcărilor secundare și pentru eficientizarea sistemului de returnare au condus la scăderi pe toate palierele ale indicatorilor privind infracțiunile conexe migrației ilegale. În plus, au fost implementate noi instrumente eficiente care să faciliteze procesul de identificare a persoanelor.

”Atât România, cât și Marea Britanie trebuie să fie pregătite să coopereze și mai mult pentru identificarea de soluții solide pentru provocările multiple, cărora Uniunea Europeană și Marea Britanie trebuie să le facă față”, mai este precizat în informare.

De asemenea, ministrul Predoiu, a precizat că operaționalizarea Pactului privind migrația și azilul va reprezenta pentru statele membre atât o provocare, cât și o oportunitate pentru a îmbunătăți sistemele naționale de gestionare a migrației și azilului.

”Totodată, este importantă realizarea unei evaluări holistice, în care să fie implicați toți actorii relevanți, pentru identificarea celor mai bune soluții”, consideră oficialul român.

Printre subiectele abordate s-a aflat și cel al reformei Poliției Române. Ministrul  Afacerilor Interne a mulțumit partenerilor britanici pentru sprijinul acordat, evidențiind că un punct cheie al cooperării îl reprezintă componenta de pregătire a personalului de specialitate.

În acest context, a fost subliniat interesul celor două părți pentru realizarea unor schimburi de experiență care să contribuie la eficientizarea procesului de pregătire profesională inițială și continuă.

Ambasadorul britanic a evidențiat importanța acordată de Marea Britanie aspectelor legate de combaterea fluxului de numerar provenit din infracțiuni. ”Statele trebuie să identifice rapid soluții pentru contracararea acțiunilor de reinvestire a produsului rezultat din activități infracționale în circuitul licit”, a precizat oficialul britanic.

Demnitarul român a arătat  că acest subiect este unul de interes, fiind importantă coagularea eforturilor tuturor actorilor relevanți implicați pentru eficientizarea activității instituțiilor competente.

În încheiere, cei doi interlocutori au apreciat schimbul de opinii ca fiind unul constructiv și și-au exprimat convingerea cu privire la continuarea colaborării în aceeași manieră pozitivă, în domenii de interes comun.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Îndemnul regelui Charles al III-lea către aliați la 80 de ani de la debarcarea din Normandia: “Națiunile libere trebuie să fie unite pentru a se opune tiraniei”

Published

on

© The Royal Famlly

Lecția Zilei Z a debarcării aliate în Normandia, aceea că “națiunile libere trebuie să fie unite pentru a se opune tiraniei”, revine de-a lungul deceniilor, a afirmat joi regele britanic Charles al III-lea, aflat pe plajele din Normandia alături de președintele francez Emmanuel Macron pentru a marca împlinirea a 80 de ani de la cea mai amplă operațiune de asalt navală și aeriană din istorie, schimbând soarta celui de-al Doilea Război Mondial.

Pe 6 iunie 2024, cu președintele francez Emmanuel Macron ca amfitrion, președintele american Joe Biden, regele britanic Charles al III-lea, dar și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, Franța, Statele Unite, Marea Britanie și aliații comemorează acest moment istoric cu gândul la prezentul și la viitorul marcat de prima invazie militară postbelică, agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei, declanșată în zorii zilei de 24 februarie 2022.

Evenimentele de joi din Franța au fost precedate de o ceremonie britanică, organizată cu o zi înainte, la Portsmouth, unde Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a elogiat curajul militarilor care “au înlocuit tirania cu libertatea”, deschizând calea eliberării Europei de sub dominație nazistă.

La memorialul de la Ver-sur-Mer dedicat soldaților britanici care au debarcat în Normandia, președintele francez Emmanuel Macron și regele britanic Charles al III-lea au condus o ceremonie franco-britanică la care 23 de veterani de război britanici au fost decorați cu Legiunea de Onoare a Franței în grad de cavaler.

“Pe plajele din Normandia, pe mările de dincolo și în cerurile de deasupra, forțele noastre armate și-au făcut datoria cu un sentiment umilitor de hotărâre și determinare: calități atât de caracteristice acestei generații remarcabile din timpul războiului. Foarte mulți dintre ei nu s-au întors niciodată acasă. Și-au pierdut viața pe terenurile de debarcare din Ziua Z sau în numeroasele bătălii care au urmat. Ne amintim cu cel mai profund sentiment de recunoștință de ei și de toți cei care au servit în acea perioadă critică”, a spus, în discursul său, regele Charles al III-lea.

 

El i-a omagiat pe cei căzuți la datorie și pe veteranii pe care i-a cunoscut de-a lungul anilor și care, de la an la an, sunt tot mai puțini dintre ei în viață.

Regele, purtând uniforma de gală de feldmareșal nr. 4 din cadrul Serviciului Tropical, cu medalii și decorații, i-a îndemnat pe aliați să “își amintească lecțiile care ne vin din nou și din nou”, în timp ce se adresa veteranilor din Ziua Z.

“Cât de norocoși am fost noi și întreaga lume liberă că o generație de bărbați și femei din Regatul Unit și din alte națiuni aliate nu au tresărit atunci când a venit momentul să înfrunte acel test”, a spus Charles, adăugând că bunicul său, regele George al VI-lea, a descris evenimentele din Ziua Z ca fiind „testul suprem”.

Ne reamintim lecția care ne vine, din nou și din nou, de-a lungul deceniilor: Națiunile libere trebuie să fie unite pentru a se opune tiraniei“, a subliniat monarhul britanic, în timp ce și președintele american Joe Biden și președintele francez Emmanuel Macron au comparat momentul critic al debarcării – dominația Germaniei naziste în Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial – cu agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.

 

Citiți și Ziua Z în care a început eliberarea Europei: 80 de ani de la Debarcarea din Normandia și lecția că “națiunile libere trebuie să fie unite pentru a se opune tiraniei”

Acum opt decenii, în zorii zilei de 6 iunie 1944, a început eliberarea Europei și au fost puse primele baze ale alianței transatlantice. Operaţiunea cu nume de cod “Overlord” comandată de generalul american Dwight Eisenhower, viitor prim comandant al forțelor NATO și viitor președinte al SUA, era declanșată de la Portsmouth, Marea Britanie, unde 150.000 de militari aliați, dintre care 73.000 americani, s-au îmbarcat cu destinația Normandia pentru a elibera Franța de sub ocupație nazistă și, mai departe, Europa de Vest. Unul dintre cele mai importante momente din istoria omenirii, care nu a fost niciodat egalat ca amploare de un alt asalt amfibiu, debarcarea aliată din Normandia (Ziua Z/ D-Day) avea să schimbe radical soarta celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, cu eliberarea Europei Occidentale și înfrângerea Germaniei hitleriste.

80 de ani mai târziu, într-o epocă în care Rusia moștenitoare a Uniunii Sovietice poartă un război în toată regula în Ucraina, liderii lumii libere se întrunesc pe plajele Omaha și Utah din Normandia pentru a comemora solemnul capitol, cunoscut drept “cea mai mare operațiune amfibie din istorie”. Un asalt aeropurtat cu 1.200 de avioane a precedat un asalt amfibiu care a implicat peste 5.000 de nave. Peste 150.000 de soldați (majoritatea americani și britanici, dar și francezi, canadieni, polonezi, belgieni, olandezi) au traversat Canalul Mânecii la 6 iunie, debarcând pe plajele Normandiei. Două luni mai târziu, peste două milioane de soldați aliați se aflau în Franța.

Pe 6 iunie 2024, cu președintele francez Emmanuel Macron ca amfitrion, președintele american Joe Biden, regele britanic Charles al III-lea, dar și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, Franța, Statele Unite, Marea Britanie și aliații au comemorat acest moment istoric cu gândul la prezentul și la viitorul marcat de prima invazie militară postbelică, agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei, declanșată în zorii zilei de 24 februarie 2022.

Citiți și Ziua Z – Din Normandia, Joe Biden cere unitatea aliaților pentru apărarea libertății în fața tiraniei, ca acum 80 de ani: Forțele întunecate nu au dispărut. Democrația este mai puternică decât orice armată

Ceremonia franco-britanică a fost urmată de o altă ceremonie, de această dată franco-americană, la cimitirul american din Colleville-sur-Mer, dedicat soldaților americani, peste 9.000 dintre aceștia murind în acele lupte. Președintele Macron a decorat, cu această ocazie, 11 veterani de război americani, în prezența președintelui american Joe Biden.

Președintele american Joe Biden efectuează cu această ocazie o vizită de stat în Franța, care coincide cu perioada alegerilor europene. În Normandia, Biden este prezent în calitate de al 12-lea și, cu siguranță, ultimul președinte american care a fost în viață în acea zi din 1944, având doar un an și jumătate atunci când soldații americani debarcau în Normandia. 

Evenimentele s-au încheiat cu o ceremonie internațională de comemorare a 80 de ani de la debarcarea din Normandia pe plaja Omaha, unde au participat peste 25 de lideri mondiali, în frunte cu Macron, Biden, prințul moștenitor al Regatului Unit, William, premierul canadian Justin Trudeau și cancelarul german Olaf Scholz, dar și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Au mai fost prezenți președintele Italiei, Sergio Mattarrella, președintele Cehiei, Petr Pavel, președintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-miniștrii Olandei, Greciei și Norvegiei, Mark Rutte, Kyriakos Mitsotakis și Jonas Gahr Store, dar și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Australia, Belgia, Canada, Cehia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Luxemburg, Norvegia, Noua Zeelandă, Olanda, Polonia, Regatul Unit, Slovacia şi Statele Unite sunt țările aliate care au participat la această operațiune.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Liderii din SUA, România, Germania și alte 14 țări sprijină acordul de încetare a focului în Gaza care cuprinde și eliberarea ostaticilor: Reprezintă punctul de plecare pentru a pune capăt războiului

Published

on

© Administrația Prezidențială

Liderii din Statele Unite, România, Germania sau Franța sprijină planul de încetare a focului în Gaza și de eliberare a tuturor ostaticilor, prezentat de președintele american Joe Biden, lansând un apel la adresa Hamas să accepte această ofertă.

”În calitate de lideri ai unor țări profund îngrijorate de situația ostaticilor deținuți de Hamas în Gaza, printre care se numără mulți dintre cetățenii noștri, sprijinim pe deplin demersul în vederea unui acord de încetare a focului și de eliberare a ostaticilor, așa cum a fost prezentat de președintele Biden la 31 mai 2024.  Nu mai este timp de pierdut.  Facem apel la Hamas să încheie acest acord, pe care Israelul este pregătit să îl urmeze, și să înceapă procesul de eliberare a cetățenilor noștri”, este precizat într-o declarație comună semnată de lideri din state precum SUA, Canada, Franța, Germania, Polonia și România și dată publicității de Casa Albă.

Aceștia argumentează că ”acest acord ar duce la o încetare imediată a focului și la reconstrucția Gaza, împreună cu garanții de securitate pentru israelieni și palestinieni, precum și oportunități pentru o pace pe termen lung mai durabilă și o soluție cu două state”.

”În acest moment decisiv, facem apel la liderii Israelului, precum și la liderii Hamas să facă orice compromisuri finale necesare pentru a încheia acest acord și pentru a aduce ușurare familiilor ostaticilor noștri, precum și celor din ambele părți ale acestui conflict teribil, inclusiv populațiilor civile. Este timpul ca războiul să ia sfârșit, iar acest acord este punctul de plecare necesar”, conchid liderii.

Conform declarațiilor susținute de președintele Joe Biden la finalul lunii martie, Israelul a propus un nou ”acord global” de încetare a focului ce cuprinde şi eliberarea tuturor ostaticilor.

Președintele american a explicat că propunerea Israelului constă în retragerea tuturor forţelor sale de pe teritoriul palestinian timp de şase săptămâni, o încetare completă a focului şi eliberarea tuturor ostaticilor.

Acordul a fost salutat de Uniunea Europeană și de ONU, calificându-l drept ”o oportunitate semnificativă de a pune capăt războiului”.

Cu toate acestea, Israelul spune că acordul nu va pune capăt războiului fără a distruge Hamas, în timp ce grupul militant cere o încetare a focului de durată și retragerea completă a forțelor israeliene, informează AP.

Membrii de extremă-dreapta din guvernul lui Netanyahu au amenințat că vor dărâma coaliția dacă acesta va semna un acord de încetare a focului.

De la începutul războiului, Israelul a lansat în mod obișnuit atacuri aeriene în toate zonele din Gaza și a desfășurat operațiuni terestre masive în cele mai mari două orașe ale teritoriului, Gaza City și Khan Younis, care au lăsat o mare parte din ele în ruine.

La începutul acestui an, armata a desfășurat o ofensivă timp de mai multe săptămâni în Bureij și în alte câteva tabere de refugiați din apropiere, în centrul Gaza.

Amintim că de la începutul campaniei israeliene în Gaza, lansată după atacul Hamas din 7 octombrie, organizație care a ucis 1200 de persoane și a luat 250 de prizonieri, peste 36.000 de palestinieni și-au pierdut viața, conform estimărilor înaintate de Ministerului Sănătății din Gaza, care nu face distincție între combatanți și civili în cifrele sale.

Israelul pune decesele civililor pe seama Hamas, deoarece acesta poziționează luptători, tuneluri și lansatoare de rachete în zone rezidențiale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI38 mins ago

Eurodeputații Daniel Buda și Dan Motreanu cer Ursulei von der Leyen să nu transforme politica de coeziune într-un instrument financiar strict care ar fragmenta UE

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Premierul Dorin Recean conduce delegația R. Moldova la prima Conferință Interguvernamentală cu UE, unde vor fi lansate negocierile de aderare

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Eurobarometru: 74% dintre europeni consideră că UE este mai eficientă în apărarea intereselor comerciale ale statelor membre decât dacă acestea ar acționa pe cont propriu

ROMÂNIA6 hours ago

România primește peste 1 miliard de euro prin Fondul de Modernizare al UE pentru producția de energie electrică din surse regenerabile

U.E.6 hours ago

Alegeri Franța: Liderul extremei-drepte, Jordan Bardella, promite că va menține sprijinul pentru Ucraina și consideră “Rusia o amenințare pentru Franța și Europa”

CONSILIUL UE7 hours ago

Șase persoane au fost adăugate pe lista de sancțiuni a UE pentru activități cibernetice malițioase împotriva statelor membre și a Ucrainei

U.E.8 hours ago

Borrell avertizează guvernul din Georgia privind perspectivele europene: „Ușa pentru aderare este deschisă, dar se poate închide rapid”

U.E.8 hours ago

Reglementările Apple privind App Store încalcă Regulamentul privind piețele digitale, este concluzia preliminară a Comisiei Europene, care deschide o nouă anchetă de neconformitate împotriva companiei

U.E.9 hours ago

UE trage un nou semnal de alarmă privind situația umanitară critică din Gaza și cere „măsuri urgente” pentru a evita prăbușirea operațiunilor de furnizare a asistenței

CONSILIUL UE9 hours ago

UE dă o nouă lovitură regimului lui Putin și adoptă un nou pachet de sancțiuni care vizează sectoare importante pentru economia rusă. Alte 116 persoane și entități au fost incluse pe lista măsurilor punitive

U.E.8 hours ago

Borrell avertizează guvernul din Georgia privind perspectivele europene: „Ușa pentru aderare este deschisă, dar se poate închide rapid”

NATO3 days ago

Antony Blinken: SUA sunt recunoscătoare României și lui Klaus Iohannis pentru donarea unui sistem Patriot Ucrainei și pentru rolul jucat ca NATO să se axeze pe flancul estic

NATO3 days ago

Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică, afirmă Odobescu la întâlnirea cu Blinken: Contăm pe decizii la summitul NATO pentru întărirea apărării la Marea Neagră

ROMÂNIA4 days ago

Întâlnire Ciolacu-Mattarella: Cooperarea economică, valorile comune și conexiunile între cetățenii noștri fac și mai puternice relațiile româno-italiene

ROMÂNIA6 days ago

Prima ședință comună de guvern România-Bavaria. Ciolacu: Memorandumul de Înțelegere pentru promovarea spiritului antreprenorial și în sprijinul IMM-urilor, menit să aducă și mai mult dinamism cooperării noastre bilaterale

ROMÂNIA1 week ago

În fața ascensiunii extremismului și populismului, Nicolae Ciucă face apel la curaj decizional pentru a asigura ”dezvoltarea regimului democratic”, singura ”garanție reală pentru libertatea noastră ca indivizi”

NATO1 week ago

Nume de cod “NSATU”: NATO va înființa o misiune de coordonare a ajutorului militar pentru Ucraina, cu comandament în Germania și noduri logistice în estul Alianței

G72 weeks ago

Biden și Zelenski au semnat la summitul G7 un pact bilateral de securitate pe 10 ani, acord precursor al aderării Ucrainei la NATO

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

Trending