Connect with us

MAREA BRITANIE

Fostul coordonator PE pentru Brexit, Guy Verhofstadt: Brexit-ul îi va costa pe britanici aproape cât au contribuit la bugetul UE timp de 47 de ani

Published

on

©️ ALDE group/ Twitter

Brexit-ul îi va costa pe cetățenii britanici aproape peste 47 de ani de plăți la bugetul UE până la sfârșitul acestui an, a transmis, într-un mesaj pe Twitter, fostul coordonator al Parlamentului European pentru Brexit, Guy Verhofstadt, în aceeași zi în care acum patru ani, pe 23 iunie, cetățenii britanici votau în favoarea ieșirii din blocul european. 

Citând o analiză Bloomberg referitoare la costul pierderilor economice până în 2020, politicianul belgian menționează un cost al retragerii Regatului Unit din UE la finele acestui an de cca. 203 miliarde de lire sterline comparativ cu plățile efectuate la bugetul european în peste 47 de ani de apartenență la Uniune care se ridică la 215 miliarde de euro. 

 

Cu toate acestea, „costurile reale sunt, de fapt, incertitudinea și pierderea de oportunități pentru toți europenii, care ar putea fi încă incalculabile”, subliniază Guy Verhofstadt. 

În analiza realizată de Bloomberg în luna ianuarie, se estima că impactul economic al Brexit-ului atinsese deja 130 de miliarde de lire sterline (170 de miliarde de dolari), urmând ca alte 70 de miliarde de lire sterline să fie adăugate până la sfârșitul acestui an, ca urmare a daunelor provocate de incertitudinea privind soarta Regatului Unit în ultimii trei ani. 

Investițiile private, în special, au fost periclitate, iar creșterea economică anuală s-a înjumătățit de la 2% la 1%. În plus, divizia pe economie din cadrul Bloomberg punea pierderile economice și încetinirea creșterii pe seama clivajului care s-a produs între Regatul Unit și partenerii din G7 după decizia de a părăsi UE. 

Din păcate, este de așteptat o evoluție negativă a pierderilor financiare pe fondul incertitudinilor privind viitoarele relații dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, generate de lipsa progreselor în negocierile dintre cele două părți care ar trebui să se încheie cu un acord până la finele perioadei de tranziție, la 31 decembrie 2020, perioadă în care nu se va schimba nimic pentru cetățenii, consumatorii, întreprinderile, investitorii, studenții și cercetătorii din UE și din Regatul Unit. După această dată, în lipsa unui acord de parteneriat care să garanteze în principal interesele comerciale dintre cele două părți, Regatul Unit, în calitate de țară terță, va intra sub incidența regulilor Organizației Mondiale a Comerțului, mai puțin favorabile în relație cu UE. 

Liderii de la Bruxelles, precum și guvernul britanic speră, însă, la depășirea impasului în următoarele săptămâni și luni după patru runde de negocieri fără un rezultat pozitiv. Regatul Unit și Uniunea Europeană au convenit în cadrul unei videoconferințe în urmă cu o săptămână că este nevoie de un nou impuls în discuțiile privind relația post-Brexit dintre cele două părți, sprijinind astfel planurile de intensificare a negocierilor care întâmpină dificultăți și care au nevoie de efort intens „pentru a stabili o relație”.

Cele două părți au convenit așadar ca ritmul negocierilor să se intensifice, cu runde de negocieri săptămânale în lunile iulie, august și septembrie, fiind de așteptat ca unele dintre ele să se desfășoare în format fizic, și nu via videoconferință, cum s-a întâmplat în trecut, măsură instituită din rațiuni de siguranță în contextul pandemiei de coronavirus. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul britanic Liz Truss va participa la primul summit al Comunității Politice Europene de la Praga și se oferă să-l găzduiască pe următorul la Londra

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Liz Truss, a decis să participe la prima întâlnire a Comunităţii Politice Europene pe 6 octombrie la Praga, și s-a oferit să găzduiască, la Londra, viitorul summit al acestei inițiative, deși cu câteva luni în urmă a respins participarea Marii Britanii la acest proiect gândit de președintele francez Emmanuel Macron pentru a evita percepția că britanicii vor să revină într-o formă sau alta aproape de Uniunea Europeană la câțiva ani după Brexit.

Şefa guvernului conservator intenţionează să participe pentru că energia şi migraţia, pe agenda reuniunii, sunt printre priorităţile ei şi necesită colaborarea cu alţi lideri europeni, potrivit agenţiei de presă britanice PA.

Potrivit Politico Europe, Marea Britanie a făcut cunoscut europenilor că Liz Truss, în plină furtună din cauza planului ei masiv de reducere a impozitelor, doreşte nu doar să participe la întâlnirea din 6 octombrie, dar şi să găzduiască la Londra următorul summit al acestei noi instanţe. La șase ani de la votul pentru Brexit, premierul eurosceptic Liz Truss vrea să readucă Marea Britanie în arena politică europeană, titrează publicația menționată.

Dorința lui Truss este cu atât mai interesantă cu cât în perioada în care era ministru de externe şi-a manifestat, totuşi, scepticismul faţă de proiectul unei platforme de dialog politic şi cooperare lansat de preşedintele francez, Emmanuel Macron.

“Preferinţa mea este să mă bazez pe structurile care există deja şi funcţionează cu succes, fie că sunt G7 sau NATO”, declarase ea. Între timp, Truss și Macron au discutat despre comunitatea politică din care Marea Britanie ar putea face parte atunci când s-au întâlnit la începutul acestei luni la New York. Cu toate acestea, au existat motive pentru care partea britanică a părut reticentă în a semna, nu în ultimul rând dorința de a evita să pară că Truss se alătură din nou la ceva care seamănă cu UE, acesta fiind motivul pentru care reprezentanții Regatului Unit au propus schimbarea numelui de “comunitate” în “forum” în timpul discuțiilor de joi.

În ultimii șase ani, de când Marea Britanie a votat pentru ieșirea din UE în 2016, guvernele succesive – în care Truss a servit – au încercat să se distanțeze de Bruxelles. În calitate de ministru de externe, înainte de a deveni premier, Truss a adoptat o poziție dură față de Bruxelles în ceea ce privește disputele legate de Brexit, inclusiv dezacordul în curs de desfășurare cu privire la normele comerciale pentru Irlanda de Nord.

Potrivit unui responsabil european, la prima reuniune a Comunităţii politice europene (CPE) au fost invitate 44 de ţări, informează și Agerpres. Pe lângă cele 27 de state membre ale Uniunii, au fost invitaţi liderii celor şase ţări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia), din Regatul Unit, Norvegia, Elveţia, Ucraina, Moldova, Islanda, Georgia, Turcia, Armenia, Azerbaidjan şi Liechtenstein. Politico Europe notează că și Republica Moldova s-a oferit să găzduiască viitorul summit al Comunității.

CPE urmează să conţină o sesiune plenară, mese rotunde, întâlniri bilaterale şi o cină de închidere. Uniunea Europeană a subliniat că această instanţă nu este o soluţie alternativă la extinderea blocului, mai scrie AFP.

Acest proiect al unei platforme de dialog politic şi de cooperare a fost lansat de preşedintele francez Emmanuel Macron la 9 mai, de Ziua Europei şi a primit sprijinul Consiliului European la summitul din luna iunie, când liderii europeni au asigurat că această comunitate “nu va înlocui politica de extindere a Uniunii”. De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat la sfârşitul lui august că susţine iniţiativa, evocând ”o Uniune a 36 de țări”, care cuprinde Balcanii de Vest, Ucraina, R. Moldova și Georgia. Și președintele român Klaus Iohannis s-a declarat de acord cu inițiativa comunității politice europene propuse de președintele francez Emmanuel Macron, însă a atenționat că aceasta nu trebuie să creeze “paralelisme și așteptări false” în ceea ce privește procesul de integrare europeană al statelor care doresc să adere la UE sau să fie un substitut în acest sens.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Marea Britanie impune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la ”referendumurile false” organizate de Moscova în vederea alipirii unor teritorii ucrainene

Published

on

© UK Prime Minister/ Facebook

Marea Britanie a impus noi sancțiuni împotriva Rusiei ca urmare a referendumurilor fictive desfășurate în patru regiuni ucrainene cu obiectivul de a alipi aceste teritorii la Rusia, fapt ce reprezintă o încălcare clară a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU.

Potrivit unui comunicat al MAE britanic, ”regimul rus a organizat aceste referendumuri fictive într-o încercare disperată de a acapara teritorii și de a-și justifica războiul ilegal. Procesul reflectă aceeași abordare întâlnită în cazul Peninsulei Crimeea, în 2014, combinând dezinformarea, intimidarea și rezultatele fictive. Aceste referendumuri nu reprezintă voința demonstrată a poporului ucrainean și reprezintă o încălcare gravă a integrității teritoriale și a independenței politice a Ucrainei”.

”Referendumurile de fațadă, organizate cu arma în mână, nu pot fi considerate libere sau corecte, iar rezultat lor nu va fi niciodată recunoscut. Acestea urmează un model clar de violență, intimidare, tortură și deportări forțate în zonele din Ucraina pe care Rusia le-a ocupat. Sancțiunile de astăzi îi vor viza pe cei care se află în spatele acestor voturi fictive, precum și persoanele care continuă să susțină războiul de agresiune al regimului rus. Suntem alături de poporul ucrainean și sprijinul nostru va continua atât timp cât va fi nevoie pentru a le restabili suveranitatea”, a subliniat ministrul de externe, James Cleverly.

Pentru a pune în aplicare aceste referendumuri false, regimul rus a desfășurat funcționari și colaboratori în fiecare dintre aceste regiuni controlate temporar – 33 dintre aceste persoane sunt sancționate astăzi. Printre acestea se numără:

  • Serghei Eliseev: șeful guvernului din Kherson, recent instalat de guvernul rus și viceamiral în marina rusă. De când a dezertat din marina ucraineană în 2014, Eliseev a continuat să submineze independența Ucrainei;
  • Ivan Kusov: ministrul Educației și Științei din așa-numita Republică Populară Lugansk și însărcinat de Pasechnik – liderul RPL – cu sarcina de a ”ajuta instituțiile noastre de învățământ să se integreze fără probleme în sistemul educațional al Rusiei”;
  • Evhen Balitskyi: șeful instalat de ruși al așa-numitului guvern din Zaporojie, care a susținut invazia rusă din martie prin declarații publice de susținere. În august, Balitskyi ar fi semnat un decret pentru a permite organizarea unui referendum privind aderarea regiunii la Rusia;
  • Evgheni Solntsev: vicepreședintele așa-numitei Republici Populare Donețk.

IMA Consulting, supranumită ”agenția de PR favorită a lui Putin”, a fost, de asemenea, sancționată. Se pare că IMA ar fi fost desemnată să gestioneze campaniile publice pentru aceste referendumuri false – atât pentru a sprijini punerea lor în aplicare în cele patru teritorii controlate temporar, cât și pentru a le conferi o falsă legitimitate în Rusia.

Goznak, o companie producătoare de documente cunoscută pentru monopolul pe care îl deține asupra producției a ”zeci de milioane” de documente de stat, inclusiv pașapoarte eliberate rapid în teritoriile controlate temporar, a fost, de asemenea, sancționată.

Putin continuă să se bazeze pe camarila sa de oligarhi și elite pentru a-și finanța războiul.

Astfel, alți patru oligarhi, cu o avere netă globală combinată estimată la 6,3 miliarde de lire sterline, au fost, de asemenea, sancționați pentru că au sprijinit sau au obținut beneficii de la guvernul Rusiei și au operat în sectoare de importanță strategică. Printre aceștia se numără:

  • God Nisanov și Zarah Iliev: cunoscuți ca ”regii imobiliarelor” din Rusia și cu o avere netă comună de 2 miliarde de lire sterline, cei doi dețin și controlează grupul Kievskaya Ploshchad, o importantă companie de construcții care operează pe întreg teritoriul Rusiei;
  • Iskander Makhmudov: președinte și fondator al Ural Mining and Metallurgic Company. Un mare magnat al industriei siderurgice, Makhmudov are o avere netă globală estimată la 2,7 miliarde de lire sterline.
  • Igor Makarov: președinte și proprietar al ARETI International Group, un investitor important în sectorul petrolului și al gazelor și fondator al Itera, prima companie de gaze independentă din Rusia înainte de a fi cumpărată de compania de stat Rosneft. Makarov are o avere estimată la 1,6 miliarde de lire sterline.

Pachetul include, de asemenea, 55 de membri ai consiliului de administrație din organizații de stat care continuă să finanțeze mașina de război rusă. Printre cei sancționați se numără:

  • 23 de persoane din Consiliul de administrație și Consiliul de management al Gazprombank;
  • 16 membri ai Consiliului de supraveghere, ai Consiliului executiv și director ai Sberbank;
  • 10 persoane din cadrul Sovcombank, inclusiv vicepreședintele și membrii Consiliului de supraveghere și ai Consiliului de administrație.

Regatul Unit a sancționat peste 1 200 de persoane fizice și peste 120 de entități, inclusiv peste 120 de oligarhi cu o avere netă globală combinată estimată la peste 130 de miliarde de lire sterline.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Premierul britanic subliniază nevoia ca aliații să rămână fermi în sprijinul pentru Ucraina: Nu trebuie să ne lăsăm intimidați de amenințările lui Putin. Trebuie să continuăm să sancționăm Rusia

Published

on

© Andrew Parsons / No 10 Downing Street/ Flickr

Premierul britanic, Liz Turss, a subliniat că aliații ar trebui să rămână fermi în privința sprijinului acordat Ucrainei și să ignore tentativele de intimidare ale președintelui rus, Vladimir Putin, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Cred că nu a anticipat puterea reacţiei din partea lumii libere”, a declarat Truss pentru CNN într-un interviu difuzat duminică, făcând trimitere la deciziile lui Vladimir Putin, care a anunțat în această săptămână o mobilizare militară parțială, folosind, în același timp, amenințările cu un posibil conflict nuclear, o dovadă a disperării în fața pierderilor pe care le înregistrează forțele ruse.

”Nu ar trebui să ascultăm tentativele sale de intimidare şi ameninţările sale false. În schimb, ceea ce trebuie să facem este să sancţionăm Rusia şi să continuăm să-i sprijinim pe ucraineni”, a adăugat oficialul britanic, ale cărei prime discuții telefonice pe care le-a avut după ce și-a preluat noile atribuții au fost cu președinții SUA și Ucrainei, Joe Biden, respectiv Volodimir Zeleneski.

Marea Britanie s-a dovedit a fi un aliat neobosit al Kievului de când Rusia a declanșat războiul, la 24 februarie, și continue să sprijine Ucraina, cea mai recentă dovadă în acest sens fiind asistența militară în valoare de 2,3 miliarde de lire sterline care ar urma să ajute acest stat în 2023 să se apere de invadatorii ruși.

Cât privește sancțiunile suplimentare împotriva Rusiei, miniștrii de externe din G7, format în care se află și Regatul Unit, au condamnat deja escaladarea deliberată din partea Moscovei și au promis noi măsuri punitive.

Astfel de decizii sunt așteptate și din partea Uniunii Europene, conform mențiunilor Înaltului său Reprezentat, Josep Borrell, care a informat că șefii diplomațiilor din UE au convenit să pregătească un al optulea pachet de sancțiuni.

Chiar dacă există divergențe între Londra și parteneri tradiționali, precum UE, pe alte segmente, de exemplu angajamentele post-Brexit, care au provocat un val de nemulțumire și în Administrația Biden, fapt ce i-a fost adus la cunoștință premierului britanic de către președintele SUA, Liz Truss a punctat în același interviu mai sus amintit că aliații trebuie să coopereze atât în privinţa poziţiei lor faţă de Rusia, cât şi faţă de China.

Recentele discuții dintre oficialul britanic și premierul nipon, precum și cele dintre președinții american și francez cu privire la contracararea provocărilor reprezentate de China relevă astfel obiectivele comune ale Occidentului în regiunea Indo-Pacific.

 

Continue Reading

Facebook

G71 hour ago

Țările G7 nu vor recunoaște niciodată presupusele anexări ale Rusiei în Ucraina și nici “referendumurile” false desfășurate sub amenințarea armelor

NATO1 hour ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

NATO2 hours ago

NATO, reticentă privind o “aderare accelerată a Ucrainei”, reafirmă că va sprijini această țară să își elibereze teritoriile anexate de Rusia fără a se implica direct în conflict

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Președintele Consiliului European acuză Rusia că a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, “vizând inima sistemului nostru economic și social”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

SUA sancționează peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării după anexarea ilegală de teritorii ucrainene: Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

CE solicită statelor UE să fie ”foarte vigilente” în acordarea de vize cetățenilor ruși: ”A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental”

U.E.3 hours ago

Giorgia Meloni, viitorul premier al Italiei, denunță” neo-imperialismul sovietic” al lui Putin: Anexările Rusiei în Ucraina nu au nicio valoare juridică sau politică

Cristian Bușoi5 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, subliniază nevoia unei soluții comune pentru criza energetică: Este nevoie urgentă de reducerea presiunii pe bugete

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA6 hours ago

Maia Sandu condamnă și respinge anexările ilegale ale Rusiei: Donețk, Luhansk, Herson, Zaporijie și Crimeea sunt ale Ucrainei

NATO1 hour ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA10 hours ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE3 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending