Connect with us

DINAMICA GLOBALIZĂRII

COP21 la Paris: Acord istoric pe tema modificărilor climatice între 195 de țări. Ce măsuri vor intra în vigoare din 2020

Published

on

fabius195 de state au adoptat sâmbătă, la Paris, primul acord universal, cu caracter constrângător, în lupta împotriva încălzirii globale, transmite Le Monde, relatează Gândul.info.

Acordul vizează atât o transformare – în următoarele decenii – a economiei mondiale bazate pe combustibili fosili, cât şi o încetare a ritmului încălzirii globale, scrie Reuters, mai precizează sursa citată.

Ministrul francez de Externe Laurent Fabius, preşedintele COP21 a marcat anunţul cu o lovitură de ciocan în pupitru, semnalând astfel ajungerea la un acord între cele 195 de naţiuni, după 13 zile de negocieri.

Documentul prevede limitarea creşterii temperaturii medii la nivel global la mai puţin de două grade Celsius, scrie BBC.

Acesta este primul acord care obligă toate ţările să se angajeze să-şi reducă emisiile de carbon. El este în parte constrângător, în parte voluntar.

Anterior, grupuri-cheie, precum G77, un grup de ţări în curs de dezvoltare, dar şi ţări precum China şi India au anunţat că susţin propunerile.

Textul adoptat acceptă faptul că pericolul modificărilor climatice este mult mai important decât s-a recunoscut anterior şi angajează semnatarii să-şi reducă emisiile poluante.

Anterior, preşedintele francez Francois Hollande a catalogat textul drept “fără precedent”, iar secretarul general al ONU Ban Ki-moon i-a îndemnat pe negociatori să-şi “încheie sarcina”. În momentul în care preşedintele Conferinţei ONU a marcat, printr-o lovitură cu ciocanul la pupitrul prezidiului, adoptarea Acordului, delegaţii s-au ridicat în picioare, au ovaţionat şi au aplaudat.

Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a declarat după adoptarea Acordului de Paris pe tema modificării climatice, sâmbătă, că “Istoria îşi va aminti această zi”, care reprezintă încununarea unui efort de şapte ani.

“Ceea ce era cândva de neconceput este de-acum de neoprit”, a declarat Ban Ki-moon, salutând un “acord bun, de care ar trebui să fiţi mândri”, le-a spus el delegaţilor la Conferinţa ONU pe tema modificării climatice.

“Istoria îşi va aminti această zi”, a spus Ban Ki-moon. “Acordul de la Paris pe tema modificării climatice este un succes monumental pentru planetă şi locuitorii ei”, a adăugat el.

Documentul va intra în vigoare în 2020.

Între alte măsuri, el prevede:

– atingerea unui vârf al emisiilor cu efect de seră cât mai curând posibil, dar şi a unui echilibru între surse şi absorbanţi de gaze cu efect de seră în a doua jumătate a acestui secol;

– menţinerea creşterii temperaturii globale “sub 2 grade Celsius” şi o continuare a eforturilor de limitare a acesteia la 1,5 grade Celsius;

– revizuirea progreselor înregistrate la fiecare cinci ani;

– finanţarea cu fonduri de mediu în valoare de 100 de miliarde anual a ţărilor în curs de dezvoltare, până în 2020, şi un angajament în vederea continuării finanţării în viitor.

Schimbările climatice reprezintă un fenomen pe care liderii planetei îl abordeaza de decenii. La Summit-ului Pământului de la Rio din 1992, statele lumii au semnat Convenția Cadru a Națiunilor Unite pentru schimbările climatice și care a condus la semnarea protocolului de la Kyoto din 1997. 

Totodată, subiectul schimbărilor climatice a fost intens abordat și la summit-urile mondiale pentru o dezvoltare sustenabilă de la Johannesburg (2002) și Rio de Janeiro (2012). Acum, COP21 de la Paris va reprezenta noua bornă a eforturilor mondiale de gestionare a schimbărilor climatice.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
5 Comments

INTERNAȚIONAL

Președintele american Donald Trump, primul lider străin primit de noul împărat Naruhito, într-o vizită de stat la sfârşitul lui mai în Japonia, anunţă Casa Albă

Published

on

Președintele american Donald Trump urmează să devină, în luna mai, primul lider străin care îl va întâlni pe noul împărat al Japoniei Naruhito, a anunțat Casa Albă, potrivit AFP, citat de Adevărul.ro.

Donald Trump şi prima-doamnă Melania Trump urmează să efectueze o vizită în Japonia în perioada 25-28 mai, iar ei vor fi ”primii invitaţi de stat în urma urcării pe tron” la 1 mai a prinţului moştenitor Naruhito.

”Această vizită de stat va consolida legăturile strânse care există între popoarele american şi japonez şi va sublinia importanţa constantă a alianţei şi parteneriatului nostru”, a anunţat joi, într-un comunicat, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Sarah Sanders.

Trump urmează să participe, după întâlnirea cu noul împărat, la un summit bilateral cu premierul japonez Shinzo Abe, pe care urmează să-l primească, mai întâi, la Washington, la 26-27 aprilie, pentru a discuta despre ”denuclearizarea” Coreei de Nord.

”Cei doi lideri vor studia de asemenea mijloace în vederea avansării viziunii lor comune a unei zone indo-pacifice libere şi deschise, inclusiv a unor măsuri care să ne consolideze comerţul bilateral şi relaţia în domeniul investiţiilor”, se precizează în comunicat.

Amintim faptul că guvernul Japoniei a anunţat la 1 aprilie numele noii “ere” care va începe la 1 mai, când pe tron va urca prinţul Naruhito, al cărui tată, împăratul Akihito, urmează să abdice la 30 aprilie.

Noua eră se va numi “Reiwa”, semnificând comuniunea spirituală a japonezilor pentru a dezvolta cultura ţării, potrivit premierului Shinzo Abe.

În Japonia modernă, numele erelor se referă la domnia unui împărat şi este de mare interes public, întrucât este utilizat pe larg în calendare, ziare, documente oficiale şi diferite acte, inclusiv permise de conducere.

Va fi pentru a doua oară în istorie când Guvernul decide numele erei, un fapt care respectă prevederile Constituţiei postbelice din 1947.

La 30 aprilie, împăratul Akihito, în vârstă de 85 de ani, va deveni primul monarh japonez care va abdica în ultimii 200 de ani, după ce în 2016 şi-a semnalat dorinţa de a se retrage, invocând îngrijorări legate de faptul că vârsta înaintată nu îi va mai permite să-şi îndeplinească îndatoririle. Fiul său cel mare, prinţul moştenitor Naruhito, va urca pe Tronul Crizantemei pe 1 mai.

Continue Reading

#RO2019EU

Amabasadorul SUA la UE, Gordon Sondland, despre Președinția română a Consiliului: Am colaborat intens şi eficient pe mai multe domenii, ca într-o echipă. România s-a dovedit un aliat şi partener extraordinar

Published

on

@Gordon Sondland/Twitter

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii pe lângă Uniunea Europeană, Gordon Sondland, a declarat pentru Digi24, că Președinția României la Consiliul UE a insistat foarte mult pe lângă celelalte state membre mai reticente să ofere Comisiei Europene mandatul pentru începerea negocierilor comerciale cu SUA, acționând ca ,,un aliat și partener extraordinar”. 

„Am colaborat intens şi foarte bine, pe mai multe domenii foarte importante pentru SUA, ca într-o echipă şi am ajuns la rezultate semnificative, mai ales având în vedere şi rezistenţa altor state membre. România s-a dovedit un aliat şi partener extraordinar”, a afirmat diplomatul american.

De asemenea, Sondland a menționat colaborarea ,,eficientă” cu reprezentanții României la Bruxelles în privința demarării negocierilor comerciale cu SUA pentru eliminarea tarifelor și a barierelor netarifare, dar și pe alte dosare de interes pentru administrația americană.

,,Am colaborat recent în privinţa mandatului de negociere. Ştiu că au fost rezerve foarte serioase din partea unor ţări membre, iar reprezentanţii României au insistat ca UE să dea acest mandat de negociere către Comisie, am mai colaborat în privinţa directivei privind drepturile copyright, dosarul Nordstream, în multe domenii am colaborat într-un mod eficient”, a declarat Gordon Sondland.

Amintim faptul că luni, Consiliul UE, a aprobat mandatul privind începerea negocierilor de către Comisia Europeană cu SUA cu scopul încheierii a doua acorduri comerciale.

Pe scurt, este vorba despre un acord comercial limitat exclusiv la eliminarea tarifelor pentru bunurile industriale, excluzând produsele agricole și un acord privind evaluarea conformității care ar avea drept obiectiv eliminarea barierelor netarifare, facilitând dovedirea de către întreprinderi că produsele comercializate respectă cerințele tehnice atât în ​​UE, cât și în SUA, menținând în același timp un nivel ridicat de protecție în UE.

În ceea ce privește acordul privind eliminarea tarifelor industriale, obiectivul este creșterea comerțului dintre UE și SUA, îmbunătățirea accesului pe piață și generarea de noi oportunități de locuri de muncă și de creștere economică. Mandatul dat de Consiliu garantează că negocierile vor ține seama pe deplin de particularitățile deosebite ale anumitor bunuri, cum ar fi produsele consumatoare de energie și produsele pescărești, precum și impactul asupra mediului care decurge din diferențele dintre cadrele de reglementare ale UE și SUA.

Este de așteptat ca negocierile să rezolve disputa comercială dintre UE și SUA, generată de decizia de anul trecut a președintelui american Donald de a taxa importul de produse siderurgice. Măsura administrației americane a produs o reorientare a fluxurilor comerciale către UE, care s-a văzut inundată de produse siderurgice din state terțe. Această creștere reprezintă o amenințare gravă pentru producătorii de oțel din UE, care se află încă într-o poziție fragilă din cauza supracapacității de producție a oțelului la nivel mondial și a unui număr fără precedent de practici comerciale neloiale ale anumitor parteneri comerciali. 

Taxarea importului de oțel de către SUA a atras alte măsuri sau propuneri comerciale negative precum impunerea de tarife vamale pentru automobile, respectiv pentru produse din industria aeronautica sau alimentară care ar totaliza 11 miliarde de dolari, potrivit anunțului făcut de Donald Trump săptămâna trecută.

Citiți și Comisia Europeană este pregătită să înceapă negocierile comerciale cu Statele Unite după ce Consiliul UE a autorizat deschiderea tratativelor

În orice caz, mandatul de negociere garantează că UE nu va încheia negocieri cu SUA atâta timp cât tarifele actuale privind exporturile de oțel și aluminiu ale UE rămân în vigoare și că va putea suspenda negocierile în mod unilateral dacă SUA ar impune restricții comerciale suplimentare împotriva produselor europene.

UE și SUA au cea mai mare și cea mai profundă relație bilaterală de comerț și investiții din lume și au economii foarte integrate. Ambele economii reprezintă împreună aproximativ jumătate din PIB-ul mondial și aproape o treime din comerțul mondial total.

Citiți și Infografic: Valoarea totală a bunurilor comercializate între UE și SUA este de patru ori mai mare decât bugetul anual al Uniunii

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Kremlinul anunță că primul summit dintre liderul nord-coreean Kim Jong Un și președintele Vladimir Putin va avea loc la finalul lunii aprilie, în Rusia

Published

on

Liderul nord-coreean Kim Jong Un se va deplasa în Rusia la sfârșitul lunii aprilie pentru un summit bilateral cu președintele Vladimir Putin, a anunțat Kremlinul într-un comunicat, anunță AFP și The Guardian, informează Agerpres.

”La invitaţia lui Vladimir Putin (…) Kim Jong Un se va deplasa în Rusia pentru o vizită în a doua jumătate a lunii aprilie”, se menţionează în comunicat, fără alte detalii.

Cotidianul rus Izvestia a relatat miercuri, citând surse diplomatice, că întâlnirea va avea loc la Vladivostok, lângă graniţa cu Coreea de Nord, înainte de deplasarea lui Putin în China la 26-27 aprilie, la un summit economic.

Potrivit agenţiei sud-coreene Yonhap, compania aviatică nord-coreeană Air Koryo a prevăzut un zbor special spre Vladivostok pentru marţea viitoare.

Kremlinul indicase anterior că summitul era ”în pregătire”, dar a refuzat să precizeze data şi locul întâlnirii.

La fel ca Beijingul, Rusia preconizează un dialog cu Phenianul pe baza unei foi de parcurs definite de cele două puteri.

Întâlnirea va fi prima între Kim Jong Un şi preşedintele rus, ale căror ţări întreţin relaţii prieteneşti. În ultimii ani, responsabili ruşi s-au deplasat în mai multe rânduri în Coreea de Nord, iar oficiali de la Phenian în Rusia.

Aceasta întrevedere survine după ce Coreea de Nord a testat o nouă armă tactice teleghidată.

În timpul testării a fost verificată funcţionarea ”sistemului special de ghidare în zbor şi încărcarea unei ogive puternice”, a precizat KCNA .

Kim Jong Un a calificat acest test drept un ”eveniment de o foarte mare importanţă pentru creşterea puterii de luptă a armatei populare” nord-coreene.

Este prima dată când Coreea de Nord anunță testarea unei rachete, după summitul eșuat al liderului nord-coreean cu președintele american Donald Trump de la sfârșitul lunii februarie, la Hanoi.

Anunţul Phenianului survine după ce miercuri, 17 aprilie, Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, un institut american, a menţionat reluarea activităţii la principalul sit nuclear nord-coreean, un semnal care ar putea indica o posibilă reluare de către Phenian a programului său de înarmare atomică.

Ultimul summit Coreea de Nord-Rusia a avut loc în 211, când tatăl lui Kim Jong Un, Kim Jong-il, s-a întâlnit în Siberia cu președintele rus de la acea vreme, actualul premier, Dmitri Medvedev.

Kim Jong-il, care a decedat la scurt timp după vizita de stat în Rusia, i-a spus atunci lui Medvedev că țara sa este pregătită să relanseze testele nucleare.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending