Connect with us

DINAMICA GLOBALIZĂRII

COP21 la Paris: Acord istoric pe tema modificărilor climatice între 195 de țări. Ce măsuri vor intra în vigoare din 2020

Published

on

fabius195 de state au adoptat sâmbătă, la Paris, primul acord universal, cu caracter constrângător, în lupta împotriva încălzirii globale, transmite Le Monde, relatează Gândul.info.

Acordul vizează atât o transformare – în următoarele decenii – a economiei mondiale bazate pe combustibili fosili, cât şi o încetare a ritmului încălzirii globale, scrie Reuters, mai precizează sursa citată.

Ministrul francez de Externe Laurent Fabius, preşedintele COP21 a marcat anunţul cu o lovitură de ciocan în pupitru, semnalând astfel ajungerea la un acord între cele 195 de naţiuni, după 13 zile de negocieri.

Documentul prevede limitarea creşterii temperaturii medii la nivel global la mai puţin de două grade Celsius, scrie BBC.

Acesta este primul acord care obligă toate ţările să se angajeze să-şi reducă emisiile de carbon. El este în parte constrângător, în parte voluntar.

Anterior, grupuri-cheie, precum G77, un grup de ţări în curs de dezvoltare, dar şi ţări precum China şi India au anunţat că susţin propunerile.

Textul adoptat acceptă faptul că pericolul modificărilor climatice este mult mai important decât s-a recunoscut anterior şi angajează semnatarii să-şi reducă emisiile poluante.

Anterior, preşedintele francez Francois Hollande a catalogat textul drept “fără precedent”, iar secretarul general al ONU Ban Ki-moon i-a îndemnat pe negociatori să-şi “încheie sarcina”. În momentul în care preşedintele Conferinţei ONU a marcat, printr-o lovitură cu ciocanul la pupitrul prezidiului, adoptarea Acordului, delegaţii s-au ridicat în picioare, au ovaţionat şi au aplaudat.

Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a declarat după adoptarea Acordului de Paris pe tema modificării climatice, sâmbătă, că “Istoria îşi va aminti această zi”, care reprezintă încununarea unui efort de şapte ani.

“Ceea ce era cândva de neconceput este de-acum de neoprit”, a declarat Ban Ki-moon, salutând un “acord bun, de care ar trebui să fiţi mândri”, le-a spus el delegaţilor la Conferinţa ONU pe tema modificării climatice.

“Istoria îşi va aminti această zi”, a spus Ban Ki-moon. “Acordul de la Paris pe tema modificării climatice este un succes monumental pentru planetă şi locuitorii ei”, a adăugat el.

Documentul va intra în vigoare în 2020.

Între alte măsuri, el prevede:

– atingerea unui vârf al emisiilor cu efect de seră cât mai curând posibil, dar şi a unui echilibru între surse şi absorbanţi de gaze cu efect de seră în a doua jumătate a acestui secol;

– menţinerea creşterii temperaturii globale “sub 2 grade Celsius” şi o continuare a eforturilor de limitare a acesteia la 1,5 grade Celsius;

– revizuirea progreselor înregistrate la fiecare cinci ani;

– finanţarea cu fonduri de mediu în valoare de 100 de miliarde anual a ţărilor în curs de dezvoltare, până în 2020, şi un angajament în vederea continuării finanţării în viitor.

Schimbările climatice reprezintă un fenomen pe care liderii planetei îl abordeaza de decenii. La Summit-ului Pământului de la Rio din 1992, statele lumii au semnat Convenția Cadru a Națiunilor Unite pentru schimbările climatice și care a condus la semnarea protocolului de la Kyoto din 1997. 

Totodată, subiectul schimbărilor climatice a fost intens abordat și la summit-urile mondiale pentru o dezvoltare sustenabilă de la Johannesburg (2002) și Rio de Janeiro (2012). Acum, COP21 de la Paris va reprezenta noua bornă a eforturilor mondiale de gestionare a schimbărilor climatice.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
5 Comments

INTERNAȚIONAL

Donald Trump și-a anulat vizita în Danemarca după ce premierul Mette Frederiksen a spus că vânzarea Groenlandei este o idee ”abursdă”

Published

on

Preşedintele american Donald Trump a anunţat într-o postare pe Twitter că şi-a amânat vizita programată în Danemarca la începutul lunii septembrie după ce premierul danez Mette Frederiksen a calificat interesul său de a cumpăra Groenlanda drept ”absurd”.

”Danemarca este o ţară deosebită cu oameni încredibil, dar având în vedere comentariile primului-ministru Mette Frederiksen că nu o interesează deloc să discute despre vânzarea Groenlanda, îmi voi amâna vizita programată peste două săptămâni”, a scris Trump marţi seară pe Twitter.

”Primul-ministru a scutit o grămadă de cheltuială şi efort din partea ambelor ţări exprimându-se atât de direct în această chestiune. Îi mulţumesc pentru asta şi aştept cu nerăbdare să programez o altă vizită în viitorul apropiat”, a mai spus Trump.

Preşedintele american Donald Trump şi-a confirmat duminică interesul pentru achiziţionarea Groenlandei de la Danemarca, eventualitate pe care el a calificat-o drept o “mare tranzacţie imobiliară” și o idee pe care premierul danez Mette Frederiksen a calificat-o drept “absurdă”.

”Groenlanda nu este de vânzare. Groenlanda nu este daneză. Groenlanda aparține Groenlandei. Sper cu tărie că acest lucru nu este luat în serios”, a declarat, în context, premierul danez Mette Frederiksen.

Groenlanda a fost colonie daneză până în 1953, dată la care a intrat în “Comunitatea Regatului” danez. În 1979, insula a obţinut statutul de “teritoriu autonom”, însă economia sa depinde în continuare foarte mult de ajutoarele acordate de Copenhaga.

Groenlanda găzduiește baza aeriană Thule, baza cea mai nordică a armatei americane, situată la aproximativ 750 de mile deasupra Cercului Arctic și construită în 1951. Radarul și postul de interceptare din zonă au încorporat un sistem de avertizare timpurie pentru rachete balistice, cu o capacitate de detecție care se întinde pe mii de kilometri pătrați pe teritoriul Rusiei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump susține, din nou, revenirea la G8 prin reintegrarea Rusiei: Președintele Obama a exclus Rusia pentru că Putin l-a păcălit

Published

on

© Kremlin.ru

Președintele SUA Trump s-a declarat marţi în favoarea revenirii la formatul G8 odată cu reintegrarea Rusiei, care a fost exclusă din acest grup în 2014, pe fondul anexării ilegale a peninsulei Crimeea, iar țările occidentale au revenit la formatul G7.

Trump a făcut aceste declarații în fața presei în timpul unei întâlniri în Biroul Oval cu președintele României Klaus Iohannis, cu câteva zile înainte de a călători la Biarritz, în Franța, unde omologul său francez Emmanuel Macron va găzdui summitul G7.

Cred că este mult mai potrivit să avem Rusia. Ar trebui să fie G8, pentru că multe dintre subiectele despre care vorbim au legătură cu Rusia, aş vedea-o revenind la G8. Și dacă cineva ar susține acest lucru, voi fi dispus să mă gândesc la asta într-un mod foarte favorabil”, a spus Trump, în condițiile în care liderul american va găzdui summitul G7 din 2020.

Președintele SUA a mai făcut afirmații similare și anul trecut, înaintea summitului G7 din Canada, sugerând că Rusia ar trebui reintegrată în format.

În declarațiile de marți, Trump nu a ratat ocazia de a-l critica pe predecesorul său, Barack Obama, precizând că fostul președinte a luat această decizie pentru că ”Putin l-a păcălit”.

”Președintele Obama nu a vrut Rusia pentru că l-a păcălit. Ei bine, acesta nu este modul în care ar trebui să funcționeze cu adevărat”, a continuat Trump.

Liderul american, care a adoptat împreună cu Klaus Iohannis o declarație comună bilaterală prin care SUA și România se opun dependenței europene de gazul rusesc, a făcut aceste afirmații în contextul în care Vladimir Putin a fost primit, luni, de Emmanuel Macron la reședința de vacanță a președintelui francez de la fortul Brégançon.

Cu acea ocazie, Putin și Macron și-au etalat multiple gesturi de bunăvoință, dar și contre politice.

Macron, cel care va găzdui peste câteva zile summitul G7, format la care s-a revenit în 2014 o dată cu excluderea Rusiei pe fondul anexării Crimeei, a vorbit despre o apropiere între Rusia și Uniunea Europeană, precum și între Moscova și Paris, evocând conceptul unei Europe ”de la Lisabona la Vladivostok”, un proiect pe care președintele rus sau cancelarul german l-au promovat intens în deceniul trecut și o umbrelă de cooperare politică și economică.

Sub auspiciile acestor afirmații, Putin a replicat prin manifestarea ”recunoștinței” față de susținerea acordată de Franța pentru revenirea delegației Rusiei în Consiliul Europei.

Membrii G7 (Germania, Canada, SUA, Franţa, Italia, Japonia şi Regatul Unit) urmează să se reunească din nou în acest weekend la Biarritz, în sud-vestul Franţei, pentru un summit care se anunţă tensionat din cauza dezacordurilor dintre Trump şi aliaţii săi pe numeroase probleme (Iran, Siria, acordul de la Paris privind schimbările climatice etc.).

De la anexarea Crimeei în 2014, Rusia a fost exclusă din G8, care a devenit astfel G7.

 

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis, despre creșterea numărului de soldați americani în România: Președintele Trump a fost foarte deschis. Voi continua discuțiile cu secretarul Apărării

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat, după întâlnirea cu Donald Trump de la Casa Albă, că a discutat cu acesta despre dezvoltarea Parteneriatului Strategic, despre investițiile americane în România, cu accent pe cele din energie și despre sporirea numărului de soldați americani prezenți pe teritoriul țării noastre.

Am arătat disponibilitatea României de a găzdui contingente mai mari americane și președintele Trump a fost foarte deschis. Iar cu secretarul Apărării am rămas noi doi că vom continua discuția, foarte aplicată, și mult mai tehnică, pentru a vedea foarte concret unde se poate realiza așa ceva, fiindcă nu avem nevoie doar așa, generic, de o mărire a numărului, ci vrem să avem mai mulți militari, de exemplu, în Brigada Multinațională, în Comandamentul Regional pe care dorim să-l creăm, în Poliția Aeriană și multe alte lucruri foarte concrete care, cu siguranță, le voi discuta cu proxima ocazie”, a spus Iohannis, în cadrul unei conferință de presă organizată la sediul Ambasadei României în SUA.

“Noi avem prezență permanentă. Avem bazele care funcționează, dintre care aș menționa doar Kogălniceanu, care este extrem de importantă”, a mai spus președintele.

Președintele Klaus Iohannis a efectuat marți a doua sa vizită de lucru la Casa Albă, fiind primit din nou de Donald Trump în Biroul Oval după întrevederea din 9 iunie 2017, când șeful statului a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul SUA la Casa Albă.

Vizita a fost concretizată prin semnarea primului document comun după aproape un deceniu. Astfel, președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, au adoptat marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, prima astfel de declarație la nivel prezidențial după adoptarea, în 2011, Declaraţiei Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI.

În cadrul documentului este menționat nivelul de excelență al cooperării bilaterale în plan politico-militar.

De asemenea, în timpul întâlnirii Iohannis – Trump din Biroul Oval, Casa Albă a dat publicității un comunicat de presă în care liderul american celebrează parteneriatului strategic româno-american și își manifestă certitudinea că viitorul României și cel al relației sale cu SUA sunt ”foarte, foarte strălucite”.

În cadrul comunicatului respectiv, Donald Trump se referă la România ca ”aliat ferm”, și precizează că ”România este un aliat inestimabil al NATO și sprijină eforturile de securitate ale Statelor Unite și internaționale în regiune și la nivel mondial”.

România găzduiește o prezență rotațională de aproximativ 1.000 de soldați din Statele Unite, precum și facilitatea Aegis Ashore a Statelor Unite, care sprijină apărarea NATO împotriva rachetelor balistice”, mai precizează sursa menționată. 

Anterior vizitei în SUA, președintele Iohannis a susținut că România este dispusă să găzduiască mai multe efective militare americane și a indicat că decizia recentă a CSAT de a crește numărul de militari în Afganistan a survenit la solicitarea părții americane.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (20 august 2019).

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending