Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a discutat cu ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, posibilitățile concrete de cooperare în vederea unei mai bune informări, la nivelul opiniei publice din România, pe tema procedurilor pentru obținerea vizelor de intrare în SUA pentru cetățenii români, în scopul de a facilita accesul României în programul Visa Waiver, transmite un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. 

Bogdan Aurescu l-a primit marți, 28 ianuarie 2020, pe ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, pentru a discuta în mod concret asupra planului de lucru privind prioritățile comune de pe agenda bilaterală româno-americană în anul 2020, inclusiv asupra dialogului politic.

Ministrul Bogdan Aurescu și ambasadorul Zuckerman au trecut în revistă stadiul pregătirilor pentru sesiunea din 2020 a Dialogului Strategic România-SUA, care este planificată să se desfășoare în prima parte a anului la Washington. Totodată, au avut un schimb de opinii privind modalitățile de marcare comună, în 2020, a împlinirii celor 140 de ani de la stabilirea relațiilor bilaterale. În plus, au fost explorate oportunitatea și posibilitățile concrete de cooperare în vederea unei mai bune informări, la nivelul opiniei publice din România, pe tema procedurilor pentru obținerea vizelor de intrare în SUA pentru cetățenii români, în scopul de a facilita accesul României în programul Visa Waiver.

Au fost discutate și aspecte privind cooperarea în domeniul apărării și al securității, fiind reiterată de către ministrul român al afacerilor externe importanța creșterii prezenței militare americane în România, ca modalitate concretă de consolidare a posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO.

De asemenea, a fost pus accentul pe obținerea unor rezultate concrete în domeniul cooperării pe tema securității energetice și a securității cibernetice, cu accent pe 5G.  

Cei doi oficiali au făcut și o trecere în revistă a colaborării România-SUA în plan regional și european, fiind punctat faptul că România este un stat care susține în mod ferm unitatea transatlantică și o cooperare cât mai strânsă între UE și SUA.

Totodată, a existat un schimb de opinii cu privire la evoluțiile din Republica Moldova, fiind reiterată poziția cunoscută a României și agreată continuarea coordonarii apropiate dintre România și SUA pe subiect.

Rusia va finaliza construcția gazoductului Nord Stream 2 de sub Marea Baltică fără ajutorul companiilor europene, pentru a le proteja de sancțiunile impuse de Statele Unite pentru a împiedica finalizarea proiectului, informează Agerpres. 

Nord Stream 2 este aproape de finalizare și urmărește în mare parte traseul conductei Nord Stream existente, care livrează deja gaz din Rusia în Germania pentru distribuire mai departe în Europa. Potrivit consorţiului, până acum au fost amplasate conducte cu o lungime de 2.300 de kilometri în cadrul proiectului Nord Stream 2 iar la finalizare gazoductul va avea o lungime totală de 2.460 de kilometri.

„Proiectul Nord Stream 2, care este deja finalizat în proporție de 94%, va fi finalizat de partea rusă”, a declarat vicepreședinta Gazprom, Elena Burmistrova, la Conferința Europeană a Gazelor din Viena, după ce compania elveţiană Allseas, angajată de gigantul rus pentru a construi secţiunea offshore a gazoductului, a suspendat lucrările de instalare a celor 160 km de conducte rămase su presiunea sancțiunilor impuse de SUA.

De altfel, președintele rus Vladimir Putin declarase în urmă cu două săptămâni, cu ocazia vizitei cancelarului german Angela Merkel la Moscova, că speră ca, „până la finalul acestui an sau în primul trimestru al anului viitor, lucrările să fie finalizate și gazoductul să fie funcțional”, precizând că Rusia „cu siguranță” va putea să finalizeze Nord Stream 2 fără ajutor străin. 

Parlamentarii americani au criticat în repetate rânduri proiectul, spunând că acesta va permite Moscovei să evite tranzitul de gaze prin Ucraina și va oferi gigantului energetic Gazprom un monopol pe exportul către piețele energetice europene, spre deosebire de promotorii săi care îl consideră ca fiind strategic pentru aprovizionarea Europei.

În acest context, preşedintele american Donald Trump a promulgat pe 21 decembrie legea care impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2, proiect aflat în mijlocul unei bătălii economice şi geopolitice între SUA şi Europa.

Sancţiunile vizează companiile care colaborează la construirea în Marea Baltică a acestui gazoduct, care ocoleşte în special Ucraina – ţară aliată Occidentului, şi prin care trece până acum o mare parte din gazul rus, informează AFP, potrivit Agerpres.

Măsurile punitive, care fac parte dintr-o lege mai cuprinzătoare vizând bugetul apărării americane pentru anul fiscal 2020, prevăd îngheţarea activelor şi revocarea vizelor americane antreprenorilor implicaţi în realizarea proiectului. 

Legea oferă administrației Trump 60 de zile pentru a identifica acele companii și persoane care furnizează astfel de servicii și permite revocarea vizelor pentru SUA și blocarea proprietăților deținute de aceste persoane. De asemenea, acordă 30 de zile celor vizați de sancțiuni pentru a-și opri operațiunile.

Proiectul, în valoare de peste 11 miliarde de dolari și finanţat jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell), vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Se preconizează că noua conductă va dubla capacitatea de gaz la 110 miliarde de metri cubi anual. Proponenții susțin că gazul va înlocui cărbunele din amestecul de energie din Europa și va oferi o rezervă pentru surse regenerabile, precum energia eoliană și solară.

În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi, în contextul în care dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. 

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a lăudat relația specială pe care țara sa o are cu Statele Unite ale Americii (SUA), consolidată în ultimii ani datorită susținerii președintelui Donald Trump, pe care l-a numit „cel mai bun prieten pe care Israelul l-a avut la Casa Albă”.

Benjamin Netanyahu a făcut această declarație în cadrul conferinței de presă comune cu președintele american, în prima sa zi de vizită la Casa Albă și cu o zi înainte ca Donald Trump să prezinte planul de pace pentru Orientul Mijlociu, o inițiativă despre care se spune că este puternic pro-israeliană și pe care Palestina a respins-o deja.

Surse din Israel susțin că planul ar permite anexarea unei mari părți din Cisiordania, inclusiv a majorității așezărilor evreiești de acolo, ceea ce ar face imposibilă crearea unui stat independent palestinian care să cuprindă Cisiordania, Gaza și Ierusalimul de Est. De altfel, palestinienii nu au fost invitați săptămâna aceasta la Washington, față de care s-au răcit după mutarea ambasadei SUA la Ierusalim.

„Domnule președinte, aștept cu nerăbdare să faceți istorie mâine”, a spus Netanyahu cu referire la prezentarea viziunii pentru pace în Orientul Mijlociu a administrației Trump, pe care o consideră „oportunitatea secolului”, pe care Israelul „nu o va rata”. Acesta a adresat apoi mulțumiri „pentru tot ce ați făcut pentru Israel: „pentru că ați recunoscut Ierusalimul drept capitala Israelului, pentru că ați mutat ambasada acolo, pentru recunoașterea suveranității noastre în Înălțimile Golanului, pentru recunoașterea drepturilor noastre în Iudeea și Samaria, inima patriei noastre biblice, pentru cooperarea fără precedent între cele două țări în domeniul securității și informațiilor”.

Premierul israelian a mai declarat că așteaptă cu nerăbdărare ca „alianța noastră mai puternică ca niciodată” să fie ancorată în anii următori de un tratat istoric de apărare.

În acest context, Netanyahu a amintit importanța confruntării cu „cel mai antisemit regim de pe planetă”, care a fost „pus pe fugă” și „pălmuit cu sancțiuni extraordinare” de când Donald Trump a venit la conducerea Casei Albei. Premierul Israelului și-a exprimat „mândria” față de deciziile luate de administrația Trump pentru contracararea Iranului, inclusiv retragerea din „periculosul acord nuclear” și uciderea „celui mai periculos terorist de pe planetă”, în urmă cu două săptămâni (uciderea generalului iranian Qassem Soleimani, n.r.):

„Toți cei care își doresc pacea, toți cei care doresc să lupte împotriva terorismului, ar trebui să vă mulțumească, domnule președinte, pentru deciziile acțiunile îndrăznețe”, a precizat Netanyahu, adăugând că „ați fost cel mai bun prieten pe care Israelul l-a avut la Casa Albă și cred că mâine putem continua să facem istorie împreună”.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, va dezvălui astăzi planul de pace pentru Orientul Mijlociu la Casa Albă,  într-o conferință de presă comună cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Dezvăluirea viziunii americane pentru stabilizarea regiunii vine pe fondul unei sesiuni parlamentare care ar fi trebuit să analizeze cererea de imunitatea pentru șeful guvernului israelian în ancheta care vizează acuzații de corupție împotriva sa. Totuși, Netanyahu a anunțat, marți, că își retrage această cerere, urmând să se ocupe ulterior de „acuzaţiile ridicole” formulate împotriva sa, informează Agerpres.  

Vizita lui Netanyahu la Washington în acest context este menită să distragă atenția de la acuzațiile împotriva sa și să o reorienteze spre eforturile pe care le depune, alături de partenerii americani, pentru rezolvarea conflictului cu Palestina. Astfel, prin această poziționare ca susținător al unei viziuni „istorice”, Benjamin Netanyahu mai speră să atragă alegătorii de partea sa pentru alegerile legsislative care vor avea loc pe 2 martie.