Conferința Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, COP26, s-a încheiat sâmbătă seară la Glasgow, unde țările participante au aprobat un acord pentru accelerarea luptei împotriva încălzirii globale.
Negociatorii în domeniul climei au încheiat sâmbătă două săptămâni de discuții intense, ajungând la un consens privind accelerarea urgentă a acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice, potrivit unui comunicat de presă.
„Pactul climatic de la Glasgow”, combinat cu o ambiție sporită din partea țărilor, își propune să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, dar acest obiectiv va fi atins doar prin „eforturi globale concertate și imediate”.
Pactul climatic de la Glasgow va accelera ritmul de acțiune în domeniul climei. Toate țările au convenit să își revizuiască și să își consolideze obiectivele actuale privind emisiile până în 2030, cunoscute sub numele de contribuții determinate la nivel național (NDC). Acest lucru va fi combinat cu „o masă rotundă politică” anuală pentru a examina raportul global privind progresele înregistrate și cu un summit al liderilor în 2023.
În cadrul Acordului de la Paris, 195 de țări și-au stabilit obiectivul de a menține temperatura medie globală sub 2 grade Celsius și cât mai aproape posibil de 1,5 grade. Înainte de COP26, planeta se îndrepta spre o încălzire globală periculoasă de 2,7°C. Pe baza noilor anunțuri făcute în timpul Conferinței, experții estimează că în prezent ne aflăm pe o cale de încălzire între 1,8°C și 2,4°C. În concluziile de sâmbătă, părțile au convenit să își revizuiască angajamentele, dacă este necesar, până la sfârșitul anului 2022, pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade, menținând astfel nivelul maxim de ambiție din cadrul Acordului de la Paris, informează Comisia Europeană, într-un comunicat de presă.
COP26 a finalizat, de asemenea, negocierile tehnice cu privire la așa-numitul Regulament al Acordului de la Paris, care stabilește cerințe de transparență și de raportare pentru toate părțile în vederea urmăririi progreselor înregistrate în raport cu obiectivele lor de reducere a emisiilor. Regulamentul include mecanismele prevăzute la articolul 6, care stabilesc funcționarea piețelor internaționale ale carbonului pentru a sprijini continuarea cooperării la nivel mondial privind reducerea emisiilor.
Pentru prima dată, ținând cont de apelurile societății civile și ale țărilor vulnerabile privind impactul climatic, COP26 a convenit asupra unor măsuri privind reducerea treptată a utilizării combustibililor fosili. Deciziile COP26 au mers mai departe decât oricând în recunoașterea și abordarea pierderilor și pagubelor cauzate de impactul actual al schimbărilor climatice. Astfel, COP26 face apel, în declaraţia finală, la ţările lumii să înceapă renunţarea treptată la cărbune.
Textul final menționează în mod explicit cărbunele, care este cel mai mare contribuitor la schimbările climatice. Niciun acord de la cele 25 de conferințe COP dinainte de Glasgow nu a menționat cărbunele, petrolul sau gazul, sau chiar combustibilii fosili în general, ca factori ai crizei climatice, scrie Digi24.
Au existat, de asemenea, angajamente de creștere semnificativă a sprijinului financiar prin intermediul Fondului de adaptare, țările dezvoltate fiind îndemnate să își dubleze sprijinul acordat țărilor în curs de dezvoltare până în 2025.
Textul final al COP26 este rezultatul a doi ani de diplomație intensă și de campanie desfășurată de președinția britanică pentru a spori ambițiile și pentru a asigura acțiuni din partea a aproximativ 200 de țări. După ani de presiune, țările dezvoltate au acceptat că ar trebui să existe un fond pentru a compensa efectiv națiunile sărace afectate de evenimente extreme.
Totuși, țările în curs de dezvoltare au fost nemulțumite de lipsa progreselor în ceea ce privește „pierderile și daunele”, ideea că țările mai bogate ar trebui să le compenseze pe cele mai sărace pentru efectele schimbărilor climatice la care nu se pot adapta.
Finanțarea actuală oferită țărilor pentru a le ajuta să investească în tehnologie verde și în alte direcții pentru reducerea emisiilor și pentru a se adapta la impactul crizei climatice este deja sub nivelul promisiunilor făcute și nu este suficientă pentru a acoperi pierderile, relatează The Guardian.
