Connect with us

INTERNAȚIONAL

COP26 a ajuns la final. Țările participante au aprobat un acord pentru accelerarea luptei împotriva încălzirii globale, după două săptămâni de negocieri

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Conferința Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, COP26, s-a încheiat sâmbătă seară la Glasgow, unde țările participante au aprobat un acord pentru accelerarea luptei împotriva încălzirii globale. 

Negociatorii în domeniul climei au încheiat sâmbătă două săptămâni de discuții intense, ajungând la un consens privind accelerarea urgentă a acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice, potrivit unui comunicat de presă

„Pactul climatic de la Glasgow”, combinat cu o ambiție sporită din partea țărilor, își propune să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, dar acest obiectiv va fi atins doar prin „eforturi globale concertate și imediate”. 

Pactul climatic de la Glasgow va accelera ritmul de acțiune în domeniul climei. Toate țările au convenit să își revizuiască și să își consolideze obiectivele actuale privind emisiile până în 2030, cunoscute sub numele de contribuții determinate la nivel național (NDC). Acest lucru va fi combinat cu „o masă rotundă politică” anuală pentru a examina raportul global privind progresele înregistrate și cu un summit al liderilor în 2023.

În cadrul Acordului de la Paris, 195 de țări și-au stabilit obiectivul de a menține temperatura medie globală sub 2 grade Celsius și cât mai aproape posibil de 1,5 grade. Înainte de COP26, planeta se îndrepta spre o încălzire globală periculoasă de 2,7°C. Pe baza noilor anunțuri făcute în timpul Conferinței, experții estimează că în prezent ne aflăm pe o cale de încălzire între 1,8°C și 2,4°C. În concluziile de sâmbătă, părțile au convenit să își revizuiască angajamentele, dacă este necesar, până la sfârșitul anului 2022, pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade, menținând astfel nivelul maxim de ambiție din cadrul Acordului de la Paris, informează Comisia Europeană, într-un comunicat de presă

COP26 a finalizat, de asemenea, negocierile tehnice cu privire la așa-numitul Regulament al Acordului de la Paris, care stabilește cerințe de transparență și de raportare pentru toate părțile în vederea urmăririi progreselor înregistrate în raport cu obiectivele lor de reducere a emisiilor. Regulamentul include mecanismele prevăzute la articolul 6, care stabilesc funcționarea piețelor internaționale ale carbonului pentru a sprijini continuarea cooperării la nivel mondial privind reducerea emisiilor.

Pentru prima dată, ținând cont de apelurile societății civile și ale țărilor vulnerabile privind impactul climatic, COP26 a convenit asupra unor măsuri privind reducerea treptată a utilizării combustibililor fosili. Deciziile COP26 au mers mai departe decât oricând în recunoașterea și abordarea pierderilor și pagubelor cauzate de impactul actual al schimbărilor climatice. Astfel, COP26 face apel, în declaraţia finală, la ţările lumii să înceapă renunţarea treptată la cărbune. 

Textul final menționează în mod explicit cărbunele, care este cel mai mare contribuitor la schimbările climatice. Niciun acord de la cele 25 de conferințe COP dinainte de Glasgow nu a menționat cărbunele, petrolul sau gazul, sau chiar combustibilii fosili în general, ca factori ai crizei climatice, scrie Digi24

Citiți și: COP26: 24 de țări, companii auto și orașe s-au angajat să elimine până în 2040 vehiculele alimentate cu combustibili fosili, ca parte a eforturilor de combatere a încălzirii globale

Au existat, de asemenea, angajamente de creștere semnificativă a sprijinului financiar prin intermediul Fondului de adaptare, țările dezvoltate fiind îndemnate să își dubleze sprijinul acordat țărilor în curs de dezvoltare până în 2025.

Textul final al COP26 este rezultatul a doi ani de diplomație intensă și de campanie desfășurată de președinția britanică pentru a spori ambițiile și  pentru a asigura acțiuni din partea a aproximativ 200 de țări. După ani de presiune, țările dezvoltate au acceptat că ar trebui să existe un fond pentru a compensa efectiv națiunile sărace afectate de evenimente extreme.

Totuși, țările în curs de dezvoltare au fost nemulțumite de lipsa progreselor în ceea ce privește „pierderile și daunele”, ideea că țările mai bogate ar trebui să le compenseze pe cele mai sărace pentru efectele schimbărilor climatice la care nu se pot adapta.

Finanțarea actuală oferită țărilor pentru a le ajuta să investească în tehnologie verde și în alte direcții pentru reducerea emisiilor și pentru a se adapta la impactul crizei climatice este deja sub nivelul promisiunilor făcute și nu este suficientă pentru a acoperi pierderile, relatează The Guardian.

Peste 100 de lideri, printre care președinții Joe Biden și Klaus Iohannis, și-au asumat angajamentul de a stopa și inversa ”pierderea pădurilor și degradarea terenurilor până în 2030, asigurând în același timp dezvoltarea durabilă și promovând o transformare rurală favorabilă incluziunii”.

Conform celui mai recent raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), încălzirea globală provoacă schimbări tot mai mari și, în unele cazuri, ireversibile ale modelelor de precipitații, ale oceanelor și ale vânturilor în toate regiunile lumii.

INTERNAȚIONAL

Convorbire de “gradul zero” Biden-Putin: SUA avertizează Rusia cu “măsuri severe” în cazul unei escaladări militare în Ucraina, Moscova cere garanții că NATO nu se va extinde spre Est

Published

on

© Kremlin

Convorbirile prin videoconferinţă între preşedinţii american şi rus Joe Biden şi Vladimir Putin s-au încheiat marţi, la puţin timp după ora 17.00 GMT, pe fondul temerilor privind o escaladare militară a tensiunilor de la frontiera ruso-ucraineană, iar liderul de la Casa Albă urmează să poarte noi discuții cu liderii aliați europeni, între care președintele Franței, cancelarul Germaniei și prim-miniștrii Marii Britanii și Italiei. În cadrul discuțiilor care, potrivit Casei Albe, s-au întins pe parcursul a două ore și un minut, liderul american i-a transmis omologului său rus că Rusia se va confrunta cu “sancţiuni severe, în special economice” în cazul unei escaladări militare în Ucraina. În schimb, potrivit Kremlinului, Vladimir Putin a denunţat potenţialul militar în creştere al NATO la frontierele Rusiei în legătură cu sprijinul său acordat Ucrainei şi a cerut “garanţii” că Alianţa Nord-Atlantică nu se va extinde spre Est.

Discuţiile prin videoconferinţă au durat circa două ore, potrivit agenţiilor ruse de ştiri Ria Novosti, TASS şi Interfax, citate de Agerpres. Casa Albă a anunţat că discuţia prin videoconferinţă s-a încheiat fix la ora 17.08 GMT, după ce a început la ora 15.07 GMT.

Convorbirea a început printr-un schimb de amabilităţi difuzat de televiziunea rusă.

“Mă bucur să vă revăd”, a spus Joe Biden. “Vă salut, domnule preşedinte”, a spus Vladimir Putin, aşezat la o masă lungă.

Preşedintele rus se afla în reşedinţa sa de la Soci, staţiune balneară de pe malul Mării Negre, în timp ce preşedintele american a purtat discuţia din aşa-numita “Situation Room” de la Casa Albă.

Casa Albă a anunţat între timp că Joe Biden va discuta telefonic marţi cu preşedintele francez Emmanuel Macron, cu cancelarul german Angela Merkel şi cu premierii italian Mario Draghi şi britanic Boris Johnson după videoconferinţa sa cu Vladimir Putin. Biden a avut o convorbire similară luni cu aceiași lideri aliați. De asemenea, Joe Biden urmează ca în zilele următoare să aibă o discuţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunţat executivul american.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, președintele Biden “a exprimat îngrijorarea profundă a Statelor Unite și a aliaților noștri europeni cu privire la escaladarea forțelor Rusiei în jurul Ucrainei și a precizat că SUA și aliații noștri vor răspunde cu măsuri economice puternice și de altă natură în cazul unei escaladări militare”. Poziția exprimată de Biden vine să întărească informațiile lansate de diferite surse din cadrul administrației americane, care indicau faptul că SUA intenţionează să-şi consolideze prezenţa militară în Europa de Est, în cazul în care Rusia atacă Ucraina. În același context, și Uniunea Europeană a anunțat că depune eforturi pentru ”a evita o criză”, dar că ”va susține ferm Ucraina” în cazul unui atac din partea Rusiei

Președintele Biden și-a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a făcut apel la dezescaladare și la o revenire la diplomație și negocieri politice.

Cei doi președinți au însărcinat echipele lor să dea curs situației, iar SUA vor face acest lucru în strânsă coordonare cu aliații și partenerii, mai arată sursa citată. În paralel, preşedintele francez Emmanuel Macron a pledat pentru iniţiative şi “un proces de aplanare” a tensiunilor cu Moscova, în contextul în care țara sa preia de la 1 ianuarie 2022 președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

De asemenea, Biden și Putin au discutat și despre dialogul dintre SUA și Rusia privind stabilitatea strategică, un dialog separat privind ransomware, precum și despre activitatea comună privind problemele regionale, cum ar fi Iranul.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Summitul “Nutriție pentru Dezvoltare” de la Tokyo: UE promite 2,5 miliarde de euro pentru combaterea malnutriției împreună cu țările partenere, în următorii patru ani

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

În cadrul Summitului “Nutriție pentru Dezvoltare”, organizat marți, 7 decembrie la Tokyo, Comisia Europeană a anunțat un nou angajament de 2,5 miliarde de euro pentru perioada 2021-2024 pentru reducerea tuturor formelor de malnutriție. Această contribuție acoperă asistența umanitară pentru a răspunde nevoilor urgente, precum și sprijinul pentru a aborda cauzele profunde ale malnutriției, inclusiv o transformare pe termen mai lung a sistemelor alimentare în țările partenere ale UE.

Luând cuvântul în cadrul summitului, comisarul pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen, a declarat:

„Pandemia COVID-19 agravează criza globală a nutriției. Niciodată nu a fost atât de urgentă nevoia unor sisteme alimentare și de sănătate mai echitabile, mai rezistente și mai durabile. Angajamentul de astăzi va contribui la abordarea malnutriției într-o manieră cuprinzătoare, prin sprijinirea sistemelor alimentare durabile și rezistente. Dorim să creăm un viitor sănătos, lipsit de foamete și malnutriție, pentru toți.”

Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a declarat:

Nutriția este un aspect important al ajutorului umanitar al UE. De la ajutorarea copiilor în primii ani de viață până la sprijinirea celor afectați de crize, care i-au lăsat fără hrană, o bună nutriție este un element esențial. Ne vom consolida sprijinul pentru a ne asigura că tratamentul malnutriției ajunge la cei mai vulnerabili, ajutând milioane de oameni să aibă o viață mai sănătoasă.”

Această asistență vitală va fi direcționată pentru a sprijini țările partenere din Africa, Asia, Pacific, America Latină și Caraibe, care acordă prioritate nutriției în cooperarea lor cu UE. UE va finanța acțiuni în sectoarele relevante pentru nutriție, inclusiv în agricultură, apă, sanitație și igienă, protecție socială, sănătate, educație, pentru a contribui la îmbunătățirea rezultatelor în materie de nutriție, cu accent pe femei, adolescente și copii sub cinci ani.

Comisia a lucrat în parteneriate cu statele membre ale UE, prin programarea comună, cum ar fi în Laos, sau pentru a spori investițiile în domeniul nutriției prin mobilizarea cofinanțării. UE va încerca să își sporească impactul prin intermediul unei abordări de tip “Team Europe”.

Finanțarea umanitară a UE va contribui la furnizarea de asistență pentru salvarea de vieți și bazată pe necesități, sprijinindu-i pe cei mai vulnerabili în situații de criză precum cele din Afganistan, Yemen, Etiopia și Sahel.


La nivel mondial, aproape 3 miliarde de oameni nu își permit o alimentație sănătoasă.

UE investește în sprijinirea unor sisteme alimentare incluzive care să cuprindă dimensiunile economice, sociale și de mediu ale sustenabilității. Acest lucru face parte din cadrul mai larg al strategiei “De la fermă la consumator” din cadrul Acordului Verde al UE și este prevăzut în Planul de Acțiune privind Nutriția.

Prin intermediul inițiativei Platformele Naționale de Informare pentru Nutriție, UE sprijină țările partenere să consolideze guvernanța națională bazată pe dovezi pentru a preveni malnutriția și consecințele acesteia. În perioada 2021-2024, UE se angajează să aloce cel puțin 2,5 miliarde EUR (1,4 miliarde EUR pentru dezvoltare și 1,1 miliarde EUR pentru ajutor umanitar) pentru cooperarea internațională cu un obiectiv în domeniul nutriției.

În cadrul primului summit “Nutriție pentru Dezvoltare”, desfășurat în 2013, UE s-a angajat să aloce 3,5 miliarde EUR în perioada 2014-2020 pentru a îmbunătăți nutriția în țările partenere. Până în 2020, acest angajament nu numai că a fost îndeplinit, dar a fost depășit cu 800 de milioane EUR.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg va fi laureat al premiului “Mihnea Constantinescu – Leadership bazat pe valori” acordat de Institutul Aspen România

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, este laureatul din acest an al premiului “Mihnea Constantinescu – Leadership bazat pe valori”, decernat de Institutul Aspen România în cadrul Galei Aspen pentru Leadership, organizată anul acesta sub semnul unei duble aniversări: 10 ani de la organizarea primei ediții a Bucharest Forum și 15 ani de la fondarea Institutului Aspen România.

Invitatul special al ediției din acest a Bucharest Forum este Jens Stoltenberg, secretar general al NATO.  În seara zilei de 8 decembrie,  Stoltenberg va lua parte la Gala Aspen pentru Leadership, unde i se va decerna premiul “Mihnea Constantinescu – Leadership bazat pe valori”, transmite Institutul Aspen România într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Sub conducerea lui Stoltenberg, NATO s-a confruntat cu provocări sporite în domeniul securității, implementând cea mai importantă consolidare a apărării sale colective de după Războiul Rece. Demonstrând calitățile unui model de leadership autentic, Jens Stoltenberg a contribuit la amplificarea sentimentului de solidaritate dintre Aliați, conducând Alianța cu mesajul că unitatea este cel mai important atu al acesteia.

Premiul “Mihnea Constantinescu – Leadership bazat pe valori” se acordă în fiecare an de către Institutul Aspen România unui lider din sectorul public sau unei organizații internaționale care a excelat în domeniul său de activitate, sprijinind și promovând constant valorile unui model de leadership de excelență.

Premiul se acordă în memoria fostului diplomat român Mihnea Constantinescu, decedat în 2018, considerat unul dintre cei mai prestigioși funcționari publici pe care România i-a avut după Revoluția din 1989.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL1 hour ago

Convorbire de “gradul zero” Biden-Putin: SUA avertizează Rusia cu “măsuri severe” în cazul unei escaladări militare în Ucraina, Moscova cere garanții că NATO nu se va extinde spre Est

POLITICĂ6 hours ago

Președintele PMP, în vizită la Sofia: Cristian Diaconescu a prezentat așteptările României cu privire la reacția NATO la amenințările de pe flancul estic

Daniel Buda7 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Comisia pentru dezvoltare regională din PE recomandă crearea unui pact insular pentru definirea unei politici europeane, specifice și adaptate pentru insulele UE

ROMÂNIA7 hours ago

Ministerul Finanțelor: România are a noua cea mai mică datorie publică dintre cele 27 de țări membre UE

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Summitul “Nutriție pentru Dezvoltare” de la Tokyo: UE promite 2,5 miliarde de euro pentru combaterea malnutriției împreună cu țările partenere, în următorii patru ani

ENGLISH8 hours ago

Dan Cărbunaru has been appointed spokesperson of the Romanian Government by Prime Minister Nicolae Ciucă

ROMÂNIA8 hours ago

Dan Cărbunaru a fost numit purtător de cuvânt al Guvernului României de prim-ministrul Nicolae Ciucă

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Trecerea la moneda euro: Comisia Europeană a semnat un acord de parteneriat cu Croația pentru organizarea de campanii de informare și comunicare

U.E.8 hours ago

Papa Francisc compară documentul despre Crăciun al Comisiei Europene cu un “act dictatorial” și cere UE “să-și însușească idealurile părinților fondatori”

U.E.8 hours ago

Orizont Europa: Partenerii din Balcanii de Vest, Georgia și Israel s-au asociat la programul de cercetare și inovare al UE în valoare de 95,5 miliarde de euro

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE7 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ7 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending