Connect with us

COMISIA EUROPEANA

COP26: Comisia Europeană alocă 100 de milioane de euro pentru a sprijini țările vulnerabile în lupta împotriva schimbărilor climatice

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a anunțat un nou angajament de finanțare de 100 de milioane de euro pentru Fondul de adaptare, în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice, COP26, care se desfășoară la Glasgow în această săptămână, potrivit comunicatului oficial.  

„Trebuie să creștem finanțarea internațională pentru a combate schimbările climatice și să oferim un cadru previzibil pentru furnizarea acesteia. Fondul de adaptare poate juca un rol esențial și de aceea sunt încântat să anunț că, pentru prima dată, Comisia Europeană alocă 100 de milioane de euro pentru acest fond, pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare”, a transmis vicepreședintele executiv Frans Timmermans.

Această contribuție suplimentară de 100 de milioane de euro de la bugetul UE este de departe cea mai mare promisiune pentru Fondul de adaptare făcută de donatori la COP26, adăugându-se contribuțiilor semnificative deja anunțate de statele membre.

Contribuția va fi făcută într-un mod compatibil cu normele financiare ale UE. Aceasta subliniază hotărârea Comisiei Europene sprijini obiectivele de adaptare la schimbările climatice și de a găsi un echilibru mai bun între atenuare și adaptare, în special în țările cele mai vulnerabile și în beneficiul populațiilor vulnerabile. Acest lucru se aplică în primul rând țărilor cel mai puțin dezvoltate și statelor insulare mici în curs de dezvoltare.

Finanțarea internațională pentru climă joacă un rol important în sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare în vederea punerii în aplicare a Acordului de la Paris din 2015 privind schimbările climatice. Finanțarea adaptării este unul dintre subiectele centrale de discuție la COP26 de la Glasgow și reprezintă o prioritate majoră pentru Comisia Europeană. UE este deja cel mai mare furnizor de finanțare internațională pentru climă.

În 2020, UE și cele 27 de state membre ale sale au alocat 23,39 miliarde de euro pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice, pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea la efectele schimbărilor climatice.

Comisia Europeană a adoptat pe 14 iulie, un pachet de propuneri pentru ca politicile UE în materie de climă, energie, utilizare a terenurilor, transporturi și fiscalitate să permită reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. 

La summitul liderilor mondiali COP26, liderii țărilor și organizațiilor partenere au anunțat o serie de acorduri importante în combaterea schimbărilor climatice.

Astfel, peste 100 de lideri, printre care președinții Joe Biden și Klaus Iohannis, și-au asumat angajamentul de a stopa și inversa ”pierderea pădurilor și degradarea terenurilor până în 2030, asigurând în același timp dezvoltarea durabilă și promovând o transformare rurală favorabilă incluziunii”.

Totodată, peste 100 de țări s-au alăturat acordului dintre SUA și Uniunea Europeană de reducere a emisiilor de metan cu cel puțin 30% până în 2030, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat săptămâna trecută un miliard de euro reprezentând contribuția Uniunii Europene la angajamentul de finanțare a pădurilor la nivel mondial. 

Conform celui mai recent raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), încălzirea globală provoacă schimbări tot mai mari și, în unele cazuri, ireversibile ale modelelor de precipitații, ale oceanelor și ale vânturilor în toate regiunile lumii.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen evocă “promisiunea democrației” în războiul declanșat de autocrații: În democrație, oamenii sunt stăpânii propriului viitor. În autocrație, oamenii sunt blocați într-un trecut fără sfârșit

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Este în sarcina fiecărei generații să lupte pentru apărarea democrației și este în sarcina actualei generații să îi ajute ucraineni în lupta pentru dreptul lor de a-și determina propriul viitor, să protejeze democrațiile de șantajul rusesc și de interferența autocrațiilor și să consolideze toate democrațiile din Europa, a afirmat, joi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de la pupitrul Forumului Democrației organizat la Atena.

Șefa executivului european a ținut un discurs special la cea de-a zecea ediție a acestui forum, subliniind importanța a patru priorități asupra cărora UE trebuie să se concentreze: noile amenințări, crize multiple, noi frontiere și generațiile viitoare.

Astăzi, încă o dată, o democrație luptă pentru propria supraviețuire împotriva agresiunii unui autocrat străin. Atacul Rusiei împotriva Ucrainei este încă o bătălie într-un război care durează de 25 de secole. Războiul autocrației împotriva democrației. Și sunt profund convinsă că democrația va învinge“, a spus von der Leyen, a cărei teză centrală în discurs a vizat disputa dintre democrații și autocrații.

 

Cu referire la noile amenințări, liderul de la Bruxelles a criticat faptul că autocrațiile creează dezinformare, finanțează institute de cercetare false pentru a otrăvi dezbaterile publice cu minciuni și interferează în momentele electorale din statele europene, prin atacuri cibernetice și alte operațiuni maligne.

“Acesta este motivul pentru care am anunțat un nou Pachet de apărare a democrației. Am introdus o legislație pentru a examina investițiile străine directe în companiile noastre din motive de securitate. Dacă facem acest lucru pentru economia noastră, nu ar trebui să facem același lucru pentru valorile noastre?”, s-a întrebat ea, retoric.

Vorbind despre crizele multiple, ea a evocat unitatea în acțiune și răspunsuri puternice la amenințări din partea unei Uniuni de 27 de state membre. “Am reacționat cu viteza luminii la atacul Rusiei împotriva Ucrainei, cu cel mai mare pachet de sancțiuni din istorie. Cu un sprijin financiar de 19 miliarde de euro, echipamente militare, găzduind peste opt milioane de refugiați. Democrațiile pot da rezultate dacă acționăm uniți”, a spus von der Leyen.

Șefa Comisiei Europene a explicat și conceptul de “noi frontiere”, argumentând că războiul pornit de Vladimir Putin în Ucraina este o încercare de a inversa cursul istoriei și de a opri lunga călătorie a democrației și exemplificând cu faptul că investițiile Chinei și gazul și petrolul rusesc. sunt un mod prin care autocrațiile folosesc instrumente mai subtile pentru a restrânge suveranitatea altor națiuni.

“Numărul de democrații din lume a atins un maxim istoric în 2012, dar de atunci a scăzut”, a spus ea, referindu-se la situațiile din Mali, Myanmar, Afganistan ori Hong Kong.

În ceea ce privește investițiile Chinei și gazul și petrolul rusesc, șefa Comisiei Europene a amintit că răspunsul UE este proiectul Global Gateway, programul european menit să recupereze deficitul global de investiții în infrastructură – de la sistemele energetice la digitalizare.

“Global Gateway este condus de valori democratice. Oferim investiții care sunt sustenabile pentru finanțele unei țări și îi respectă suveranitatea. Oferim investiții digitale care protejează drepturile individuale în lumea digitală. Investiții care promovează drepturile lucrătorilor și ale comunităților locale. Este un nou mod de a promova valorile noastre democratice în toate colțurile lumii”, a explicat ea.

Democrația este promisiunea că oamenii pot fi stăpânii propriului lor viitor, că putem determina cursul țărilor noastre și că putem schimba cursul atunci când este necesar. Aceasta este cea mai mare forță a democrației, ceea ce o face mai dreaptă și mai de succes decât orice altă formă de guvernare. Autocrațiile privesc întotdeauna înapoi. Sunt sisteme construite pentru ca cei puternici să se poată agăța de putere și pentru ca oamenii să fie blocați într-un trecut fără sfârșit. (…) Depinde de noi să ne protejăm viitorul, depinde de noi să facem ca democrația să prevaleze, depinde de noi să rămânem uniți”,  conchis Ursula von der Leyen.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Protecția avertizorilor de integritate: CE trece la următoarea etapă în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și altor trei state membre

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a decis joi să trimită un aviz motivat în cadrul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României, Austriei, și Sloveniei pentru netranspunerea integrală a „Directivei privind protecția avertizorilor de integritate” (Directiva 2019/1937), informează comunicatul oficial

Termenul-limită pentru transpunerea directivei de către statele membre a fost 17 decembrie 2021.

În ianuarie 2022, Comisia Europeană a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 24 de state membre pentru că nu au transpus directiva și nu au comunicat Comisiei măsurile de transpunere până la termenul-limită necesar.

În iulie 2022, Comisia a trimis avize motivate unui număr de 15 state membre care nu comunicaseră încă transpunerea integrală.

Astăzi, Executivul european a decis să trimită avize motivate și acestor patru state membre, care nu au notificat încă integral măsurile de transpunere. Statele respective au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde. În cazul unor răspunsuri nesatisfăcătoare, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană solicită României și altor cinci state membre să își actualizeze hărțile zonelor cu risc de inundații

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană solicită României, Bulgariei, Ciprului, Greciei, Lituaniei și Slovaciei să își actualizeze hărțile de hazard și de risc de inundații în conformitate cu Directiva privind inundațiile (Directiva 2007/60/CE), informează comunicatul oficial

Potrivit Comisiei Europene, hărțile de hazard la inundații ar trebui să acopere zonele geografice care ar putea fi inundate, în timp ce hărțile de risc de inundații arată potențialele consecințe adverse asociate acestor scenarii de inundații. Aceste hărți stau la baza elaborării planurilor de gestionare a riscului de inundații.

Inundațiile din acest an din Bulgaria, precum și inundațiile catastrofale din Germania și Belgia din iulie 2021 demonstrează importanța tot mai mare a evaluării riscurilor de inundații în lumina impactului schimbărilor climatice.

De asemenea, inundațiile pot să elibereze poluanți stocați în sol și să îi răspândească și mai mult. Statelor membre li s-a solicitat să raporteze cu privire la actualizările primelor lor hărți de hazard la inundații și ale primelor lor hărți de risc de inundații până la 22 martie 2020.

Obiectivul este de a menține hărțile adecvate scopului și de a reduce consecințele adverse ale inundațiilor asupra sănătății umane, asupra mediului, patrimoniului cultural și activității economice.

În februarie 2022, Comisia Europeană a trimis scrisori de punere în întârziere Bulgariei, Ciprului, Greciei, Lituaniei, României și Slovaciei, deoarece nu au fost primite informații cu privire la acest proces. De atunci, cele șase state membre încă nu au adoptat hărți actualizate și/sau nu au prezentat un raport Comisiei cu privire la acestea.

În consecință, Comisia a decis să emită avize motivate adresate celor șase state membre, care dispun acum de două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Continue Reading

Facebook

Daniel Buda28 seconds ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Indicațiile geografice reprezintă un certificat de calitate pentru produsele de pe piața UE

SUA2 mins ago

Statele Unite vor oferi Republicii Cehe un ajutor militar de peste 100 milioane de dolari

SUA5 mins ago

Senatul SUA a adoptat fonduri suplimentare de 12 miliarde de dolari pentru Ucraina. Pachetul cuprinde și o importantă componentă militară

ONU50 mins ago

Secretarul general al ONU condamnă anexarea a patru regiuni ucrainene de către Rusia: Încalcă principiile Naţiunilor Unite. Nu-şi are locul în lumea modernă

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Biden, înainte ca Putin să anexeze ilegal patru regiuni din Ucraina: SUA nu vor recunoaşte “niciodată, niciodată, niciodată” revendicările Rusiei în Ucraina

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Ursula von der Leyen evocă “promisiunea democrației” în războiul declanșat de autocrații: În democrație, oamenii sunt stăpânii propriului viitor. În autocrație, oamenii sunt blocați într-un trecut fără sfârșit

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Premierul britanic Liz Truss va participa la primul summit al Comunității Politice Europene de la Praga și se oferă să-l găzduiască pe următorul la Londra

ENGLISH13 hours ago

MEP Vasile Blaga: EPP Group adopted a position paper on solutions to fight inflation and rising energy prices

ROMÂNIA14 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă participă sâmbătă la inaugurarea gazoductului Bulgaria-Grecia, care va asigura inclusiv aprovizionarea României

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Victorie diplomatică a SUA în fața Rusiei, la București: O americancă a fost aleasă secretar general al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, poziție deținută în ultimii opt ani de China

JUSTIȚIE3 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO6 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA7 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.7 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA7 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending