Connect with us

COMISIA EUROPEANA

COP26: Joe Biden, Ursula von der Leyen și Boris Johnson și-au asumat angajamentul de a combate criza climatică prin reducerea decalajului de infrastructură la nivel mondial

Published

on

© No. 10/ Flickr

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele SUA, Joe Biden, și premierul britanic, Boris Johnson, și-au asumat angajamentul de a aborda criza climatică prin dezvoltarea infrastructurii globale.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, cei trei au găzduit o dezbatere desfășurată în contextul COP26 alături de mai mulți lideri ai lumii, printre care premierii canadian și japonez, Justin Trudeau și Fumio Kishida, cu privire la modul în care inițiativele în materie de infrastructură trebuie să promoveze simultan prosperitatea și să combată criza climatică, în conformitate cu Obiectivele de dezvoltare durabilă și cu Acordul de la Paris.

”Trebuie să colaborăm cu statele care gândesc la fel, atât în G7, cât și în G20, și trebuie să colaborăm cu sectorul privat. Potrivit lui președintelui Băncii Mondiale, David Malpass, pentru a reduce decalajul de infrastructură la nivel mondial, vom avea nevoie să investim în fiecare an 1,3 trilioane de euro”, a semnalat von der Leyen, salutând inițiativele ”Build Back Better World” și ”Clean Green” și amintind de strategia Global Gateway, prin care UE va încuraja investițiile în ”conectarea lumii noastre, pe baza valorilor comune, cu angajamentul ferm față de transparență și incluziune.”

În acest context, președinții Comisiei Europene și SUA, dar și prim-ministrul britanic, gazda Conferinței ONU privind schimbările climatice, au subliniat cinci pincipii-cheie pentru dezvoltarea infrastructurii:

  1. Infrastructura ar trebui să fie rezilientă la schimbările climatice și dezvoltată ținând cont de climă

Ne angajăm să construim sisteme de infrastructură reziliente, cu emisii scăzute și zero de carbon, care să fie în conformitate cu soluțiile pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050, care sunt necesare pentru a menține obiectivul de limitare a temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius. Mai mult, ne angajăm să privim toate proiectele realizate prin intermediul parteneriatelor de dezvoltare a infrastructurii prin prisma schimbărilor climatice.

  1. Parteneriatele puternice și favorabile incluziunii între țările gazdă, sprijinul țărilor dezvoltate și sectorul privat sunt esențiale pentru dezvoltarea unei infrastructuri durabile

Infrastructura proiectată, finanțată și construită în parteneriat cu cei de care beneficiază va dura mai mult, va fi mai incluzivă și va genera un impact mai mare și mai durabil asupra dezvoltării. Ne vom consulta cu părțile interesate – inclusiv cu reprezentanți ai societății civile, ai guvernelor, ai ONG-urilor și ai sectorului privat – pentru a înțelege mai bine prioritățile și nevoile de dezvoltare ale acestora

  1. Infrastructura ar trebui să fie finanțată, proiectată, dezvoltată, exploatată și întreținută în conformitate cu standarde înalte

Suntem hotărâți să menținem standarde înalte pentru investițiile în infrastructură, promovând punerea în aplicare a principiilor G20 pentru investiții de calitate în infrastructură ca bază de referință. Standardele de mediu, sociale și de guvernanță contribuie la prevenirea mitei și a altor forme de corupție, la atenuarea riscurilor climatice și de degradare a ecosistemelor, la promovarea transferului de competențe și la menținerea protecției muncii, la evitarea costurilor nesustenabile pentru contribuabili și, în mod esențial, la promovarea beneficiilor economice și sociale pe termen lung pentru țările partenere.

  1. Este necesară o nouă paradigmă de finanțare privind clima – care să cuprindă atât surse publice, cât și private – pentru a mobiliza trilioanele necesare pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050 și pentru a menține temperatura globală sub 1,5 grade Celsius

Lumea trebuie să mobilizeze și să aloce trilioane de dolari în următoarele trei decenii pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050, cele mai multe dintre fonduri fiind necesare în economiile în curs de dezvoltare și emergente. Mobilizarea unui astfel de capital necesită un efort de colaborare din partea tuturor, inclusiv a guvernelor, sectorului privat și a instituțiilor financiare de dezvoltare, precum și mecanisme mai bune de corelare a finanțării și a asistenței tehnice cu proiectele naționale, inclusiv prin intermediul parteneriatelor naționale.

  1. Dezvoltarea unei infrastructuri orientate spre climă ar trebui să joace un rol important în stimularea redresării economice și creării de locuri de muncă durabile.

Investițiile în infrastructură ar trebui, de asemenea, să stimuleze crearea de locuri de muncă și să sprijine redresarea economică favorabilă incluziunii. Credem că eforturile noastre colective de combatere a crizei climatice pot reprezenta cea mai mare oportunitate economică a timpului nostru: oportunitatea de a construi industriile viitorului printr-o dezvoltare economică echitabilă, incluzivă și durabilă la nivel mondial.

Pe lângă această inițiativă, Uniunea Europeană, Statele Unite, Regatul Unit, Franța și Germania au lansat în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice Parteneriatul pentru tranziție energetică echitabilă cu Africa de Sud pentru a crea ”noi locuri de muncă și oportunități pentru comunitățile sud-africane din sectorul mineritului.”

Potrivit unor comunicate ale Casei Albe și Downing Street, cele cinci părți își propun să mobilizeze 8,5 miliarde de dolari pentru a sprijini tranziția Africii de Sud la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și pentru a consolida reziliența la schimbările climatice.

Parteneriatul urmărește să accelereze decarbonizarea economiei Africii de Sud, punând accent pe sistemul de energie electrică pentru a o ajuta să atingă obiectivele ambițioase de climă. Se așteaptă ca acest acord să reducă emisiile cu până la 1-1,5 gigatone în următorii 20 de ani, sprijinind Africa de Sud să renunțe la cărbune.

Declarația adoptată prevede: 

  • recunoaște necesitatea unor acțiuni accelerate în vederea atingerii scopurilor și obiectivelor Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și ale Acordului de la Paris, inclusiv a obiectivelor pe termen lung privind atenuarea, adaptarea și finanțarea, pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice asupra țărilor noastre, a oamenilor noștri și a mediului;
  • constată că, pentru a limita impactul schimbărilor climatice, comunitatea internațională trebuie să înjumătățească emisiile globale de gaze cu efect de seră până în 2030 și să atingă neutralitatea climatică până în 2050, reducând în mod semnificativ alte emisii de gaze cu efect de seră;
  • subliniază că este urgentă decarbonizarea sistemelor energetice prin creșterea eficienței energetice și prin accelerarea renunțării la energia bazată de cărbune și implementării surselor regenerabile de energie;
  • recunoaște că este necesară o finanțare durabilă din partea țărilor dezvoltate, a instituțiilor multilaterale și a investitorilor pentru a spori sprijinul pentru tranziția Africii de Sud;
  • subliniază necesitatea unei tranziții corecte, echitabile și favorabile incluziunii pentru lucrători și comunitățile afectate, astfel încât toți să fie protejați împotriva riscurilor și să beneficieze de oportunitățile oferite de această tranziție și nimeni să nu fie lăsat în urmă;
  • confirmă că procesul de tranziție trebuie să se bazeze pe implicarea deplină a organizațiilor sindicale și a întreprinderilor în programe specifice de recalificare și perfecționare, de creare de locuri de muncă și de furnizare a altor forme de sprijin pentru a se asigura că lucrătorii sunt principalii beneficiari ai tranziției noastre către un viitor mai verde;
  • recunoaște că Africa de Sud se confruntă cu provocări semnificative în materie de dezvoltare, inclusiv sărăcia, inegalitatea și șomajul, care au fost accentuate de impactul pandemiei COVID-19;
  • recunoște că Africa de Sud are nevoie de o tranziție echitabilă, mai ales că există mai multe sectoare importante ale economiei, inclusiv mineritul, energia, industria prelucrătoare și transporturile;
  • salută, în acest context, prezentarea de către Africa de Sud a unei contribuții consolidate și ambițioase la nivel național, care sporește contribuția țării la obiectivele Acordului de la Paris;
  • recunoște progresele înregistrate de guvernul Republicii Africa de Sud – precum și conducerea Eskom, sindicatele, întreprinderile, societatea civilă și administrațiile locale – în vederea atingerii aspirațiilor de neutralitate climatică, stabilite în Strategia de dezvoltare a Africii de Sud pe termen lung;
  • ia act de intenția Africii de Sud de a dezafecta și de a recondiționa sau retehnologiza centralele electrice pe bază de cărbune, de a investi în noi capacități de producție cu emisii reduse, cum ar fi sursele regenerabile, de a crește eficiența energetică și de a urmări o industrializare ecologică, cum ar fi trecerea la producția de vehicule electrice;
  • valorificarea oportunităților de inovare industrială pentru a crea locuri de muncă verzi, crescând producția de energie din surse regenerabile și stimulând o creștere economică durabilă pentru o economie sud-africană rezilientă și neutră climatic;
  • recunoaște oportunitățile fără precedent pentru Africa de Sud de a deveni un lider în tranziția energetică echitabilă și importanța colaborării globale;
  • admite, de asemenea, necesitatea unei cooperări pe termen lung, în concordanță cu calendarul pentru tranziția energetică echitabilă a Africii de Sud;
  • admite angajamentele țărilor dezvoltate de a oferi sprijin, inclusiv financiar, pentru eforturile de atenuare și adaptare ale țărilor în curs de dezvoltare;
  • decide să stabilească un parteneriat ambițios pe termen lung pentru a sprijini calea Africii de Sud către o dezvoltare rezilientă la schimbările climatice, pentru a accelera tranziția echitabilă și decarbonizarea sistemului de energie electrică și pentru a dezvolta noi oportunități economice, cum ar fi hidrogenul verde și vehiculele electrice;
  • stabilește înființarea unui grup operativ incluziv format din Africa de Sud și parteneri internaționali, pentru a permite: a. Decarbonizarea accelerată a sistemului de energie electrică din Africa de Sud în vederea atingerii celui mai ambițios obiectiv al Africii de Sud, în limita resurselor disponibile; b. Eforturile Africii de Sud de realizare a tranziției echitabile care să protejeze lucrătorii și comunitățile vulnerabile, în special minerii, femeile și tinerii, afectați de renunțarea la cărbune; c. eforturile determinate la nivel național de gestionare cu succes a datoriei Eskom, de stabilire a rolului sectorului privat și de creare a unui mediu favorabil prin reforma politicilor în sectorul energiei electrice, cum ar fi separarea și îmbunătățirea colectării veniturilor; d. Lanțurile valorice locale (inclusiv microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii) pentru a beneficia de noi domenii de oportunități economice; e. Oportunități de inovare tehnologică și de investiții private pentru a stimula crearea de locuri de muncă ecologice și de calitate, ca parte a unei economii prospere cu emisii reduse.
  • sub rezerva acordului cu privire la cadrul de investiții și în conformitate cu procedurile bugetare și cu consensul privind utilizarea fondurilor și condițiile în care poate fi furnizată finanțarea, părțile își asumă să mobilizeze o sumă inițială de aproximativ 8,5 miliarde de dolari în următorii trei până la cinci ani printr-o combinație de instrumente financiare adecvate, care pot include, dar nu se limitează la, granturi multilaterale și bilaterale, împrumuturi concesionale, garanții și investiții private, precum și sprijin tehnic pentru a permite o tranziție echitabilă, în vederea unui angajament pe termen mai lung.
  • să exploreze surse suplimentare de finanțare și să mobilizeze sau să includă parteneri internaționali suplimentari, pentru a sprijini în continuare ambițiile Africii de Sud.
  • acest parteneriat este o demonstrație a voinței atât a țărilor dezvoltate, cât și a celor în curs de dezvoltare de a coopera în ceea ce privește provocarea vitală cu care se confruntă omenirea.

Declarația politică dată publicității marchează începutul unui proces. Dispozițiile de operaționalizare a parteneriatului vor fi elaborate în detaliu în lunile următoare.

 

 

 

 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă un nou instrument de evaluare a riscului de incendii forestiere pentru a ajuta statele membre să protejeze mediul natural

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat vineri prima evaluare paneuropeană a riscului de incendii sălbatice. Noul instrument oferă date armonizate și permite o evaluare comparabilă a riscului de incendii forestiere în țările din regiunea pan-europeană, informează comunicatul oficial.

Prin intermediul unei metodologii armonizate, instrumentul va ajuta UE, statele sale membre și alte țări din regiunea pan-europeană să protejeze viețile și mediul natural. Utilizând date din ultimii 20 de ani, instrumentul oferă o imagine de ansamblu a riscurilor structurale actuale.

Acest instrument este rezultatul colaborării dintre Comisie și experți în incendii din 43 de țări. Acesta oferă un răspuns la utilizarea unor metode diferite de evaluare a incendiilor pentru diferite teritorii, ceea ce poate constitui un obstacol în calea evaluării riscurilor în unele regiuni, în special în cele în care incendiile transfrontaliere afectează simultan mai multe țări.

La nivel național, instrumentul poate ajuta guvernele și autoritățile de gestionare a dezastrelor să integreze indicatorii de evaluare a riscurilor în planurile de prevenire, atenuare și pregătire, ceea ce este deosebit de important pentru țările predispuse la incendii.

Evaluarea riscului de incendiu va sprijini inițiativele UE, cum ar fi Mecanismul de protecție civilă, Fondul de solidaritate al UE sau punerea în aplicare a Regulamentului privind dezvoltarea rurală, pentru a identifica zonele susceptibile de a fi expuse unui risc mediu și ridicat de incendiu.

Citiți și: RescEU: UE își mobilizează flota de stingere a incendiilor de pădure pentru a ajuta Slovenia

În această vară, UE a mobilizat avioane, personal și elicoptere de stingere a incendiilor pentru a ajuta statele membre și țările vecine să facă față incendiilor forestiere devastatoare prin intermediul Mecanismului de protecție civilă și al RescEU.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

1000 de pacienți ucraineni au fost transferați în spitalele din România și din alte 17 țări europene pentru a primi îngrijiri medicale

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană a coordonat cu succes coordonarea evacuării a 1000 de pacienți ucraineni prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, scopul fiind acela de a le oferi îngrijire medicală specializată în spitalele din Europa.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, pacienții au fost transferați în 18 țări: Franța, Irlanda, Italia, Danemarca, Suedia, România, Luxemburg, Belgia, Spania, Portugalia, Țările de Jos, Austria, Norvegia (membră a Spațiului Economic European), Lituania, Finlanda, Polonia și Cehia.

Printre operațiunile recente se numără transferul a 2 pacienți în Cehia la 3 august și 15 pacienți evacuați în Germania, 4 pacienți în Țările de Jos și 2 pacienți în Norvegia la 4 august.

”Războiul nejustificat al Rusiei în Ucraina duce sistemele de sănătate ucrainene la limită. Pentru a ajuta Ucraina să facă față nevoilor medicale în creștere galopantă, UE și-a intensificat operațiunile. Pe lângă livrarea de medicamente și echipamente medicale către Ucraina prin intermediul Mecanismului nostru de Protecție Civilă, coordonăm și evacuările medicale. 1 000 de pacienți ucraineni au fost transferați în spitale din 18 țări europene. Doresc să mulțumesc tuturor țărilor care îi primesc pe pacienții ucraineni în aceste momente critice. Solidaritatea UE salvează vieți”, a transmis comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic.

Pe măsură ce numărul răniților din Ucraina crește de la o zi la alta, spitalele locale se străduiesc să facă față cererii. În același timp, Polonia, Republica Moldova și Slovacia au solicitat sprijin pentru operațiunile de evacuare medicală (MEDEVAC) din țările lor, având în vedere afluxul mare de persoane. Pentru a ușura presiunea asupra spitalelor locale, începând cu 11 martie, UE coordonează transferurile de pacienți către alte țări europene care dispun de capacitate spitalicească disponibilă.

Evacuările medicale sunt sprijinite financiar și operațional de Mecanismul de Protecție Civilă al UE. Sistemul de transfer MEDEVAC sprijină transferul pacienților care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, fie că sunt bolnavi cronici sau răniți de război.

Mecanismul permite Comisiei să raporteze autorităților ucrainene  în care dintre țările UE/SEE au fost transferați pacienții.

Pentru un transfer securizat al datelor pacienților, dosarele medicale ale pacienților sunt partajate cu ajutorul Sistemului de alertă și reacție rapidă (EWRS).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană salută condamnarea internațională a Rusiei pentru încălcarea normelor de aviație și a sancțiunilor UE

Published

on

©️ European Union / EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană salută decizia Organizației Internaționale a Aviației Civile (OACI), agenția ONU responsabilă cu reglementarea transportului aerian, de a solicita Federației Ruse să înceteze imediat încălcările normelor internaționale în materie de aviație, pentru a menține siguranța și securitatea aviației civile, informează comunicatul oficial.

Decizia OACI se referă la încălcarea spațiului aerian suveran al Ucrainei în contextul războiului de agresiune al Rusiei și la încălcarea deliberată și continuă a mai multor cerințe de siguranță în încercarea guvernului rus de a eluda sancțiunile UE. Aceste acțiuni includ dubla înregistrare ilegală în Rusia a aeronavelor furate de la companiile de leasing și permiterea companiilor aeriene rusești să opereze aceste aeronave pe rute internaționale fără un certificat de navigabilitate valabil, care este certificatul de siguranță necesar.

„Este extrem de important ca toate țările să apere sistemul internațional de aviație bazat pe reguli, pentru siguranța pasagerilor și a echipajului. Rusia continuă să nu respecte regulile fundamentale ale aviației internaționale și să dea instrucțiuni companiilor sale aeriene să lucreze împotriva acestor reguli. Salut condamnarea clară a Consiliului OACI, care reflectă gravitatea acțiunilor întreprinse de Rusia”, a declarat comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean. 

OACI și-a informat ieri cele 193 de state membre cu privire la nerespectarea flagrantă de către Rusia a legislației internaționale cruciale în domeniul aviației și va aduce această problemă în cadrul următoarei sale Adunări Generale, care va avea loc în perioada 27 septembrie – 7 octombrie 2022.

„Scopul sancțiunilor UE, pe lângă toate celelalte acțiuni ale noastre, este de a opri invazia nesăbuită și inumană a Rusiei în Ucraina. În acest context, salut raportul OACI, care evidențiază un alt exemplu de nerespectare flagrantă de către Rusia a normelor și standardelor internaționale, punând în pericol viețile oamenilor, inclusiv ale cetățenilor ruși”, a subliniat șeful diplomației europene, Josep Borrell. 

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL4 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA5 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA5 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.7 days ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending