Peste 100 de lideri, printre care președinții Joe Biden, Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen, și-au asumat angajamentul de a stopa și inversa ”pierderea pădurilor și degradarea terenurilor până în 2030, asigurând în același timp dezvoltarea durabilă și promovând o transformare rurală favorabilă incluziunii.”
Prin declarația comună adoptată în cadrul Conferinței ONU pentru combaterea schimbărilor climatice, descrisă de premierul britanic, Boris Johnson, gazda evenimentului, drept o șansă ”de a pune capăt lungii istorii a umanității de cuceritor al naturii”, liderii țărilor care dețin împreună 85% dintre pădurile lumii recunosc că, ”pentru a ne atinge obiectivele în materie de utilizare a terenurilor, climă, biodiversitate și dezvoltare durabilă, atât la nivel mondial, cât și la nivel național, va fi nevoie de noi acțiuni transformatoare în domeniile interconectate ale producției și consumului, ale dezvoltării infrastructurii, comerțului, finanțării și investițiilor, precum și ale sprijinului pentru micii proprietari, pentru popoarele indigene și comunitățile locale, care depind de păduri pentru a-și asigura mijloacele de trai și care au un rol esențial în gestionarea acestora.”
Brazilia, Indonezia și Congo se numără printre cei care s-au alăturat acestui efort global, acordul de luni extinzând în mod considerabil un angajament similar asumat de 40 de țări în cadrul Declarației de la New York din 2014 privind pădurile, informează Deutsche Welle și Al Jazeera.
Astfel, cu ajutorul celor peste 20 de miliarde de dolari, finanțare publică și privată, cele peste 100 de țări își vor uni eforturile pentru:
- A conserva pădurile și alte ecosisteme și pentru a accelera refacerea acestora;
- A facilita politicile comerciale și de dezvoltare, la nivel internațional și național, care promovează dezvoltarea durabilă, precum și producția și consumul durabil de mărfuri, care sunt în beneficiul reciproc al țărilor și care nu implică defrișarea pădurilor sau distrugerea terenurilor;
- A reduce vulnerabilitatea, a consolida reziliența și îmbunătăți mijloacele de trai rurale, inclusiv prin capacitarea comunităților, dezvoltarea unei agriculturi profitabile și durabile și prin recunoașterea multiplelor valori ale pădurilor, recunoscând în același timp drepturile popoarelor indigene, precum și ale comunităților locale, în conformitate cu legislația națională și cu instrumentele internaționale relevante, după caz;
- A pune în aplicare și, dacă este necesar, a reconfigura politicile și programele agricole pentru a stimula agricultura durabilă, a promova securitatea alimentară și a aduce beneficii mediului;
- A reafirma angajamentele financiare internaționale și a spori în mod semnificativ finanțarea și investițiile dintr-o mare varietate de surse publice și private, îmbunătățind în același timp eficacitatea și accesibilitatea acestora, pentru a permite o agricultură durabilă, gestionarea durabilă a pădurilor, conservarea și restaurarea pădurilor și sprijinirea popoarelor indigene și a comunităților locale;
- A facilita alinierea fluxurilor financiare la obiectivele internaționale de inversare a pierderii și degradării pădurilor, asigurând în același timp existența unor politici și sisteme solide astfel încât să fie accelerată tranziția către o economie rezilientă și care promovează obiectivele privind pădurile, utilizarea durabilă a terenurilor, biodiversitatea și clima.
”Îi îndemnăm pe toți liderii să își unească forțele pentru o tranziție sustenabilă privind utilizarea terenurilor. Acest lucru este esențial pentru îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris, inclusiv reducerea vulnerabilității la efectele schimbărilor climatice și menținerea creșterii temperaturii medii globale la mult sub 2°C și continuarea eforturilor de limitare a acesteia la 1,5°C”, mai este menționat în declarația mai sus amintită.
Conștientă că pădurile sunt plămânii planetei, vitale pentru climă, Uniunea Europeană a adoptat în luna aprilie o nouă strategie în acest sens, care va contribui la reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 și la atingerea neutralității climatice până în 2050.
Pădurile absorb aproximativ 30% dintre emisiile de dioxid de carbon, potrivit organizației non-profit World Resources Institute (WRI).
În pofida acestei realități, acest amortizor climatic natural dispare rapid. Conform Global Forest Watch, o inițiativă care urmărește ritmul defrișărilor la nivel global, lumea a pierdut 258.000 de kilometri pătrați de pădure în 2020, adică o suprafață mai mare decât cea a Regatului Unit.
