Connect with us

U.E.

Comitetul European al Regiunilor recomandă excluderea cofinanțării pentru proiectele de coeziune din deficitul bugetar al statelor membre

Published

on

© CaleaEuropeană.ro/ Diana Zaim

Comitetul European al Regiunilor (CoR) recomandă Comisiei Europene să excludă cheltuielile de co-finanțare a proiectelor de coeziune din calculul pentru stabilirea deficitului bugetar al statelor membre în contextul Pactului de Stabilitate și Creștere (PSC), pentru a asigura mobilizarea completă a investițiilor publice naționale, regionale și locale, potrivit unui comunicat de presă, remis caleaeuropeana.ro.

CoR, vocea cea mai puternică a orașelor și regiunilor la nivel european, a făcut această recomandare reiterată în ultimii cinci ani imediat după lansarea de către Comisia Europeană, miercuri, a unei consultări publice ample privind eficientizarea cadrului european de supraveghere economică într-un cadru bugetar excesiv de complex.

Recomandarea face parte din pachetul propus de instituție încă din 2015 cu privire la maximizarea beneficiilor flexibilității în cadrul PSC. În acest sens, CoR salută abordarea Comisiei Europene de a începe revizuirea normelor fiscale ale UE, consultând toate părțile interesate.

„Setul actual de reguli și-a arătat limitele, în special în stimularea investițiilor publice în timpul crizei financiare și în faza de recuperare. Autoritățile locale și regionale sunt responsabile pentru o treime din cheltuielile publice și angajează mai mult de jumătate din investițiile publice. Investițiile încă au de suferit și rămân cu aproximativ un sfert sub vârful anului 2009, de la 2,1% din PIB la 1,6% din PIB în 2018, reprezentând aproximativ 80 de miliarde de euro din investițiile publice lipsă doar în 2018”, transmite președintele CoR, Karl-Heinz Lambertz.

De altfel, în evaluarea eficacității cadrului de supraveghere economică publicată pe 5 februarie, Comisia constată  existența în continuare a unor vulnerabilități: potențialul de creștere al multor state membre nu a revenit la nivelurile anterioare crizei, iar ratele datoriei publice rămân ridicate în unele dintre ele. Dinamica reformelor s-a estompat, iar progresele au devenit inegale de la o țară la alta și de la un domeniu de politică la altul.

În plus, UE se confruntă cu un context economic care s-a schimbat semnificativ de la momentul instituirii normelor și în care noile obiective, precum atingerea neutralității climatice și valorificarea  oportunităților oferite de era digitală, astfel cum se prevede în Strategia anuală privind creșterea durabilă, trebuie îndeplinite. Apariția unor astfel de obiective sporește excesiv complexitatea cadrului bugetar, fapt care nu încurajează adeziunea la normele pe care le prevede.

Astfel, aplicarea cu mai multă flexibilitatea a normelor SGP pentru toate statele membre (mecanism preventiv / corectiv), în special pentru cele care au nevoie mai mare de mai multe investiții publice, rămâne principala recomandare recurentă a orașelor și regiunilor reprezentate în CoR.

„Ultimii ani au arătat că respectarea normelor actuale a rezultat în scăderea investițiilor publice naționale, locale și regionale care afectează direct cetățenii Europei. Politica de coeziune este cel mai important instrument de investiții pe care orașele și regiunile nu trebuie să le furnizeze doar pentru probleme ecologice, ci de asemenea, pentru a crea locuri de muncă decente, pentru a dezvolta infrastructuri și capitalul uman și pentru a reduce disparitățile teritoriale. În carul SGP trebuie să diferențiem investițiile care ajută orașele, regiunile și economiile noastre să crească de alte cheltuieli. Trebuie să introducem o regulă de aur pentru a proteja investițiile de creștere pe termen lung să excludem cofinanțarea proiectelor de politică de coeziune de către statele membre și autoritățile locale și regionale din calculele deficitului bugetar”, a declarat președintele CoR, Karl-Heinz Lambertz.

De altfel, CoR  a cerut în mod constant Comisiei Europene să nu includă cheltuielile de investiții publice ale statelor membre și autorităților locale și regionale pe politica de coeziune în cheltuielile structurale naționale sau echivalente, așa cum sunt definite în PSC, fără alte condiții, având în vedere că investițiile sunt prin definiție realizate în interesul european general și au un efect de pârghie dovedit atunci când vine vorba de o creștere durabilă.

România, avantajată de recomandarea CoR

Dacă recomandarea CoR de excludere a cheltuielilor de cofinanțare ar fi aplicată de Comisia Europeană pentru calculul deficitului bugetar al statelor membre în cadrul PSC, România, unul din principalii beneficiari din fondurile de coziune din UE, ar fi avantajată teoretic.  Ținând cont de faptul că, din 2018, a întregistrat un deficit bugetar din PIB de peste 3%, ajungând în 2019 la 3,6%, iar pentru 2020 se preconizează un deficit de 4.4%, prin eliminarea cheltuielilor de investiții naționale pe politica de coeziune din calculul per ansamblu al deficitului, acesta ar scădea, iar investițiile ar fi crescute nemaiexistând reținerea că alocările bugetare în cauză ar putea avea o pondere în plasarea României sub incidența Procedurii de Deficit Excesiv. 

De altfel, potrivit previziunilor economice de toamnă, publicate de Comisia Europeană în noiembrie 2019, există posibilitatea ca România să intre anul acesta în procedură de deficit excesiv și, totodată, în atenția instituțiilor UE.

Procedura de deficit excesiv stă la baza componentei corective din SGP și are scopul de a asigura stabilitatea Uniunii Economice și Monetare. 

În orice caz,  Comitetul European al Regiunilor va începe un nou mandat de cinci ani pe 12 februarie și va participa activ la consultarea lansată de Comisia Europeană cu privire la eficientizarea cadrului european de supraveghere economică într-un cadru bugetar excesiv de complex. 

Comitetul European al Regiunilor (CoR) este un organism consultativ al UE, format din reprezentanți ai celor 27 de state membre, aleși la nivel local și regional. CoR le oferă regiunilor și orașelor posibilitatea de a se implica oficial în procesul legislativ al UE, asigurându-se că punctele de vedere și nevoile autorităților locale și regionale sunt respectate. De altfel, Comisia Europeană, Consiliul UE și Parlamentul European trebuie să consulte CoR atunci când elaborează acte legislative în domenii care intră în competența autorităților locale și regionale precum sănătatea, educația, ocuparea forței de muncă, politica socială, coeziunea economică și socială, transportul, energia și combaterea schimbărilor climatice.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

SUA

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

Published

on

© Official White House Photo by Erin Scott

Președintele Joe Biden și Prima Doamnă Jill Biden vor fi gazdele unei vizite de stat pentru președintele francez Emmanuel Macron și Prima Doamnă a Franței, Brigitte Macron, la 1 decembrie, a anunțat luni Casa Albă.

Evenimentul, care include și un dineu, va fi prima vizită de stat găzduită de Biden după aproape doi ani de mandat. Întârzierea se datorează, în parte, pandemiei Covid-19, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, luni, în timpul unui briefing.

„(Pandemia) COVID a întârziat cu siguranță multe dintre evenimentele în persoană pe care un președinte le găzduiește în mod tradițional la Casa Albă”, a precizat Jean-Pierre.

Vizitele de stat sunt celebrate cu mare pompă şi contrastează astfel cu reuniunile bilaterale organizate de preşedinţii americani pentru liderii străini, relatează Agerpres.

Vizita președintelui Macron și a soției sale, Brigitte Macron, „va sublinia relația profundă și de durată dintre Statele Unite și Franța, cel mai vechi aliat al nostru”, a afirmat Jean-Pierre. „Relația noastră strânsă cu Franța se bazează pe valorile noastre democratice comune, pe legăturile economice și pe cooperarea în domeniul apărării și securității”, a adăugat aceasta.

Liderii vor discuta despre parteneriatul franco-american „strâns și continuu” în ceea ce privește provocările globale comune și domeniile de interes bilateral, a mai precizat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

Biden și Macron s-au mai întâlnit anterior, inclusiv recent la Adunarea Generală a Națiunilor Unite de la New York, și au colaborat îndeaproape pe o serie de probleme, cum ar fi războiul din Ucraina, a precizat Jean-Pierre.

Macron a fost, de asemenea, primul lider străin care a participat la un dineu de stat în timpul administrației fostului președinte Donald Trump, în 2018, fiind însoțit de Prima Doamnă a Franței.

Continue Reading

PPE

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

Published

on

© Vasile Blaga

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) a declarat, după vizita Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) în România, că speră că felul în care țara noastră a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta „ultimul argument” în favoarea deciziei politice de aderare a României la spațiul Schengen. 

Astfel, deputatul european a tras trei concluzii după misiunea Comisiei LIBE din Parlamentul European de săptămâna trecută din România.

Potrivit lui Vasile Blaga,  România s-a dovedit un model pentru țările învecinate conflictului dintre Rusia și Ucraina – „un model de capacitate administrativă de a gestiona criza refugiaților”, dar și „un model de solidaritate a cetățenilor români în fața dramei oamenilor din țara vecină care au fost forțați să ne treacă granița”.

El a menționat și zona ONG-urilor, al căror aport a fost „cel puțin semnificativ, dacă nu vital” în această criză.

„A doua concluzie e legată de nevoia continuă de finanțare din partea Uniunii Europene a statelor afectate de criza din Ucraina, implicit și România. Din Parlamentul European, alături de colegii mei, vom face în continuare presiuni pentru suplimentarea ajutoarelor financiare – atât pentru zona umanitară, cât și pentru sectoarele economice grav afectate de războiul de la granițele noastre”, a adăugat europarlamentarul. 

Ultima concluzie menționată de deputatul european a fost legată de aderarea României la spațiul Schengen.

„Gestionarea acestei crize de la granița României pune din nou în lumină capacitățile tehnice pe care țara noastră le deține și care demonstrează a mia oară întregului spațiu european că punerea între paranteze a integrării României în spațiul Schengen în toți acești ani este o gravă eroare și o mare nedreptate făcută atât țării noastre, cât și Bulgariei și sper că felul în care România a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta ultimul argument în favoarea deciziei politice de aderare a României la Schengen”, a mai declarat Vasile Blaga pentru CaleaEuropeană.ro.    

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda condamnă ”abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici și solicită UE impunerea de sancțiuni

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) condamnă ”ferm abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici, care cer, pentru a zecea zi la rând, să se facă dreptate în cazul tinerei Mahsa Amini, care a decedat în condiții suspecte, existând suspiciuni că a fost torturată de poliție.

”Pe 16 septembrie, Mahsa Amini, o studentă în vârstă de 22 de ani, a murit după ce poliția iraniană a moralității a arestat-o și a bătut-o, fiind acuzată că a încălcat legea iraniană conform căreia femeile au obligația de a-și acoperi capul, mâinile, picioarele. Moartea ei și restricțiile asupra libertăților personale introduse de Republica Islamică, care au efect devastator în special asupra femeilor, duc la proteste antiguvernamentale în Iran. Grupurile pentru drepturile omului au raportat că cel puțin 35 persoane au fost ucise în demonstrații, care au fost întâmpinate cu o represiune puternică de către autorități.   Condamn ferm abuzul autorităților și Guvernului Republicii Islamice iar împreună cu alți deputați, solicit aplicarea regimului de sancțiuni globale al UE pentru drepturile omului. Vom propune de asemenea sancțiuni împotriva poliției morale din Iran și a altor agenții iraniene de aplicare a legii și solicităm interzicerea exportul de software de recunoaștere facială al UE pe care autoritățile iraniene intenționează să-l folosească pentru detectați pasagerii din metrou care sunt îmbrăcați necorespunzător conform decretului <<hijab și castitate>> ”, a anunțat eurodeputatul, care va fi cosemnatarul unei scrisori adresate Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Daniel Buda a mai punctat că ”trebuie să fim uniți pentru a proteja drepturile omului, femeilor și respectarea demnității umane”.

De altfel, Înaltul Reprezentat al UE a anunțat că blocul european ia în considerare toate opțiunile înainte de următorul Consiliul de Afaceri Externe, pentru ”a aborda uciderea lui Mahsa Amini și modul în care forțele de securitate iraniene au răspuns la demonstrațiile care au urmat”.

Iranienii au ieșit în stradă pentru a zecea seară la rând pentru a protesta împotriva morții Mahsei Amini, sfidând un avertisment din partea sistemului judiciar.

Oficial, cel puțin 41 de persoane au murit de la începutul tulburărilor, majoritatea protestatari, dar și membri ai forțelor de securitate, dar sursele spun că cifra reală este mai mare.

Continue Reading

Facebook

SUA5 mins ago

Kamala Harris l-a asigurat pe premierul nipon Fumio Kishida de „angajamentul de fier” al SUA față de apărarea Japoniei

INTERNAȚIONAL8 mins ago

Directorul AIEA și șeful autorității nucleare din Iran au discutat, la Viena, despre programul nuclear: S-a reluat dialogul privind clarificarea problemelor de siguranță

MAREA BRITANIE14 mins ago

Marea Britanie impune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la ”referendumurile false” organizate de Moscova în vederea alipirii unor teritorii ucrainene

ROMÂNIA16 mins ago

Nicolae Ciucă: Fostul premier nipon, Shinzo Abe, va fi păstrat în amintirea noastră și ca un prieten adevărat al României

REPUBLICA MOLDOVA30 mins ago

Republica Moldova va plăti în avans către Gazprom pentru a asigura livrările de gaz pentru luna septembrie

SUA12 hours ago

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

SUA17 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA17 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

INTERNAȚIONAL18 hours ago

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

PPE19 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

ROMÂNIA23 hours ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.4 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA4 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU6 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL6 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending