Comitetul European al Regiunilor (CoR) recomandă Comisiei Europene să excludă cheltuielile de co-finanțare a proiectelor de coeziune din calculul pentru stabilirea deficitului bugetar al statelor membre în contextul Pactului de Stabilitate și Creștere (PSC), pentru a asigura mobilizarea completă a investițiilor publice naționale, regionale și locale, potrivit unui comunicat de presă, remis caleaeuropeana.ro.
CoR, vocea cea mai puternică a orașelor și regiunilor la nivel european, a făcut această recomandare reiterată în ultimii cinci ani imediat după lansarea de către Comisia Europeană, miercuri, a unei consultări publice ample privind eficientizarea cadrului european de supraveghere economică într-un cadru bugetar excesiv de complex.
Recomandarea face parte din pachetul propus de instituție încă din 2015 cu privire la maximizarea beneficiilor flexibilității în cadrul PSC. În acest sens, CoR salută abordarea Comisiei Europene de a începe revizuirea normelor fiscale ale UE, consultând toate părțile interesate.
„Setul actual de reguli și-a arătat limitele, în special în stimularea investițiilor publice în timpul crizei financiare și în faza de recuperare. Autoritățile locale și regionale sunt responsabile pentru o treime din cheltuielile publice și angajează mai mult de jumătate din investițiile publice. Investițiile încă au de suferit și rămân cu aproximativ un sfert sub vârful anului 2009, de la 2,1% din PIB la 1,6% din PIB în 2018, reprezentând aproximativ 80 de miliarde de euro din investițiile publice lipsă doar în 2018”, transmite președintele CoR, Karl-Heinz Lambertz.
De altfel, în evaluarea eficacității cadrului de supraveghere economică publicată pe 5 februarie, Comisia constată existența în continuare a unor vulnerabilități: potențialul de creștere al multor state membre nu a revenit la nivelurile anterioare crizei, iar ratele datoriei publice rămân ridicate în unele dintre ele. Dinamica reformelor s-a estompat, iar progresele au devenit inegale de la o țară la alta și de la un domeniu de politică la altul.
În plus, UE se confruntă cu un context economic care s-a schimbat semnificativ de la momentul instituirii normelor și în care noile obiective, precum atingerea neutralității climatice și valorificarea oportunităților oferite de era digitală, astfel cum se prevede în Strategia anuală privind creșterea durabilă, trebuie îndeplinite. Apariția unor astfel de obiective sporește excesiv complexitatea cadrului bugetar, fapt care nu încurajează adeziunea la normele pe care le prevede.
Astfel, aplicarea cu mai multă flexibilitatea a normelor SGP pentru toate statele membre (mecanism preventiv / corectiv), în special pentru cele care au nevoie mai mare de mai multe investiții publice, rămâne principala recomandare recurentă a orașelor și regiunilor reprezentate în CoR.
„Ultimii ani au arătat că respectarea normelor actuale a rezultat în scăderea investițiilor publice naționale, locale și regionale care afectează direct cetățenii Europei. Politica de coeziune este cel mai important instrument de investiții pe care orașele și regiunile nu trebuie să le furnizeze doar pentru probleme ecologice, ci de asemenea, pentru a crea locuri de muncă decente, pentru a dezvolta infrastructuri și capitalul uman și pentru a reduce disparitățile teritoriale. În carul SGP trebuie să diferențiem investițiile care ajută orașele, regiunile și economiile noastre să crească de alte cheltuieli. Trebuie să introducem o regulă de aur pentru a proteja investițiile de creștere pe termen lung să excludem cofinanțarea proiectelor de politică de coeziune de către statele membre și autoritățile locale și regionale din calculele deficitului bugetar”, a declarat președintele CoR, Karl-Heinz Lambertz.
De altfel, CoR a cerut în mod constant Comisiei Europene să nu includă cheltuielile de investiții publice ale statelor membre și autorităților locale și regionale pe politica de coeziune în cheltuielile structurale naționale sau echivalente, așa cum sunt definite în PSC, fără alte condiții, având în vedere că investițiile sunt prin definiție realizate în interesul european general și au un efect de pârghie dovedit atunci când vine vorba de o creștere durabilă.
România, avantajată de recomandarea CoR
Dacă recomandarea CoR de excludere a cheltuielilor de cofinanțare ar fi aplicată de Comisia Europeană pentru calculul deficitului bugetar al statelor membre în cadrul PSC, România, unul din principalii beneficiari din fondurile de coziune din UE, ar fi avantajată teoretic. Ținând cont de faptul că, din 2018, a întregistrat un deficit bugetar din PIB de peste 3%, ajungând în 2019 la 3,6%, iar pentru 2020 se preconizează un deficit de 4.4%, prin eliminarea cheltuielilor de investiții naționale pe politica de coeziune din calculul per ansamblu al deficitului, acesta ar scădea, iar investițiile ar fi crescute nemaiexistând reținerea că alocările bugetare în cauză ar putea avea o pondere în plasarea României sub incidența Procedurii de Deficit Excesiv.
De altfel, potrivit previziunilor economice de toamnă, publicate de Comisia Europeană în noiembrie 2019, există posibilitatea ca România să intre anul acesta în procedură de deficit excesiv și, totodată, în atenția instituțiilor UE.
Procedura de deficit excesiv stă la baza componentei corective din SGP și are scopul de a asigura stabilitatea Uniunii Economice și Monetare.
În orice caz, Comitetul European al Regiunilor va începe un nou mandat de cinci ani pe 12 februarie și va participa activ la consultarea lansată de Comisia Europeană cu privire la eficientizarea cadrului european de supraveghere economică într-un cadru bugetar excesiv de complex.
Comitetul European al Regiunilor (CoR) este un organism consultativ al UE, format din reprezentanți ai celor 27 de state membre, aleși la nivel local și regional. CoR le oferă regiunilor și orașelor posibilitatea de a se implica oficial în procesul legislativ al UE, asigurându-se că punctele de vedere și nevoile autorităților locale și regionale sunt respectate. De altfel, Comisia Europeană, Consiliul UE și Parlamentul European trebuie să consulte CoR atunci când elaborează acte legislative în domenii care intră în competența autorităților locale și regionale precum sănătatea, educația, ocuparea forței de muncă, politica socială, coeziunea economică și socială, transportul, energia și combaterea schimbărilor climatice.
