Connect with us

U.E.

CoR salută propunerea de finanțare a Comisiei Europene în cadrul politicii de coeziune și sprijină cererea de resurse suplimentare și regulile revizuite privind ajutorul de stat

Published

on

Comitetul European al Regiunilor salută propunerea de finanțare a Comisiei Europene în cadrul politicii de coeziune și sprijină cererea de resurse suplimentare și regulile revizuite privind ajutorul de stat, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Fondul de tranziție echitabilă și mecanismul propus de Comisia Europeană, marți, iau în considerare cererile regiunilor și orașelor UE pentru instrumente ad-hoc în vederea tranziției către neutralitatea climatică. Însă liderii locali și regionali ai Europei avertizează împotriva deturnării fondurilor de la fondurile regionale ale UE – politica de coeziune – și centralizării guvernanței noului fond.

Prin Planul european de investiții pentru tranzacțiile ecologice este de așteptat ca 1000 miliarde de euro să fie generate până în 2030, iar crearea unui nou fond care să sprijine tranziția către neutralitatea climatică în teritorii bazate pe industriile cu consum de carbon, răspunde cererilor formulate de regiunile și orașele. Comitetul European al Regiunilor (CoR) – adunarea UE a liderilor locali și regionali – a solicitat în ultimii doi ani un instrument dedicat de finanțare la nivel european pentru a sprijini decarbonizarea economiilor europene și a reduce riscul disponibilizării, pierderilor de profit și subminarea coeziunii economice și sociale.

„A face Europa neutră din punct de vedere climatic până în 2050 nu mai este o doar o discuție, ci o necesitate. Pentru a realiza acest lucru, avem nevoie de reforme structurale fundamentale în fiecare regiune și oraș. Acum trebuie ca statele membre să-și manifeste solidaritatea, umblând la buzunare și oferind finanțare suplimentară gestionată în parteneriat între toate nivelurile de guvernare “, a declarat președintele CoR, Karl-Heinz Lambertz, subliniind că: „Din acest motiv este de maximă importanță faptul că Comisia Europeană a optat pentru înființarea fondului în cadrul politicii de coeziune a UE, integrând fondurile în structura actuală a UE. Dar guvernanța fondului trebuie să fie consecventă și să evite orice centralizare de către Bruxelles sau de către capitale, pentru a avea succes”.

În ceea ce privește implicațiile bugetare, Vojko Obersnel (PSE / ÎR), primarul din Rijeka și raportor al CoR pentru mecanismul de tranziție echitabilă, a declarat: „Salutăm faptul că toate regiunile afectate vor beneficia de fondul de tranziție echitabilă și vor fi bani suplimentari. Cu toate acestea, 7,5 miliarde de euro nu compensează reducerile severe ale bugetului general al politicii de coeziune discutat de Consiliu. Toate promisiunile financiare suplimentare din partea Comisiei aduc speranțe mari pentru moment – dar vor puteafi îndeplinite în regiuni?”. Analizând negocierile în curs pentru bugetul UE 2021/27, el a adăugat că: „Riscăm ca reducerile ulterioare ale politicii de coeziune propuse de Președinția finlandeză să ajungă să fie soluția pentru a răspunde nevoilor financiare ale noii inițiative. Vom lupta împreună cu Parlamentul European și cu toate părțile interesate de coeziune pentru a evita acest rezultat”.

Referirile la o revizuire a normelor actuale privind ajutoarele de stat, incluse în propunerea pentru un plan european de investiții pentru tranzacțiile ecologice și fondul de tranziție echitabilă, sunt în conformitate cu o poziție adoptată anterior de CoR. De asemenea, acestea ar putea reprezenta un prim răspuns important la o cerere îndelungată din partea CoR de a aplica la politica de coeziune aceeași scutire aplicată fondurilor gestionate direct de Comisie (de exemplu, Orizont).

„Apreciem că Comisia Europeană propune mai multă flexibilitate în ceea ce privește normele privind ajutoarele de stat pentru regiunile afectate de eliminarea treptată a cărbunelui”, a declarat Mark Speich (PPE / DE), secretar de stat din Renania de Nord-Westfalia și raportor al CoR pentru schimbarea structurală socio-economică a regiunilor carbonifere din Europa, adăugând că: „Comisia răspunde astfel la recomandările CoR. Acum trebuie văzut cum poate fi pusă cel mai bine în aplicare flexibilitatea. Viitoarele norme privind ajutorul de stat ar trebui să permită și promovarea investițiilor de către companii pentru a atenua amenințarea pierderii de locuri de muncă. Acest drept trebuie acordat tuturor regiunilor afectate de tranziția de la cărbune. “

Comitetul European al Regiunilor urmează să dea avizul privind mecanismul de tranziție echitabilă în luna martie.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Grecia încearcă o revenire completă pe piețele financiare internaționale prin emiterea de euroobligațiuni cu scadența în 2035

Published

on

Grecia intenționează să împrumute între 2 şi 2,5 miliarde de euro la o dobândă de 2% prin emiterea de euroobligaţiuni cu scadenţa în 2035, valorificând astfel condițiil prielnice de pe piețele internaționale după actualizarea pozitivă a ratingului suveran al țării, relatează The New York Times și Agerpres.

Agenția de gestionare a datoriilor publice a numit, într-un comunicat, cinci bănci care să se ocupe de intermedierea împrumutului. Barclays, BNP Paribas, BofA (Bank of America Securities), Goldman Sachs International Bank, HSBC şi JP Morgan sunt băncile care vor fi implicate în această tranzacție de așteptat să aibă loc chiar marți. 

La sfârșitul zilei de vineri, agenția de rating Fitch a apreciat ratingul suveran al Greciei de la „BB minus” la „BB” cu o perspectivă pozitivă, pe fondul îmbunătățirii sustenabilității datoriei  și a stabilității politice. 

Grecia a încheiat cel de-al treilea program internațional de rederesare financiară în 2018 și încearcă să facă o revenire completă pe piețe, profitând de ratele mici ale dobânzilor pentru a încerca să-și îmbunătățească profilul datoriilor pe termen lung.

După un deceniu de criză şi mai multe planuri de asistenţă internaţională, economia Greciei s-a îmbunătăţit în ultimii ani, iar ţara a revenit pe pieţele financiare în luna ianuarie 2019 printr-o emisiune de obligaţiuni pe cinci ani, pentru ca în luna martie să lanseze un al doilea împrumut pe zece ani. În luna octombrie 2019, Grecia a emis obligaţiuni pe trei luni la o dobândă negativă, ceea ce înseamnă că creditorii au fost dispuşi să piardă bani pentru a împrumuta Grecia, informează Agerpres. 

Se estimează că datoria națională va scădea treptat în raport cu produsul intern brut, după ce a atins un pic peste 180% din PIB în 2018.

Randamentul obligațiunilor pe 10 ani ale Greciei a scăzut sub 2% în august anul trecut și este în prezent în jurul valorii de 1,16%.

Continue Reading

U.E.

Comisia von der Leyen organizează prima conferință consultativă la nivel înalt cu privire la Legea europeană a climei

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană organizează marți, la Bruxelles, prima conferință de tip consultativ la nivel înalt, din acest mandat, cu privire la Legea europeană a climei, înainte de înaintarea propunerilor pe această temă, în luna februarie, informează un comunicat. 

Comisia s-a angajat în Orientările politice ale președintelui von der Leyen să adopte o lege europeană a climei în termen de 100 de zile de la preluarea noului mandat.

Legea europeană a climei va transpune în legislație angajamentul UE privind atingerea neutralității climatice până în 2050 și va stabili direcția pentru acțiunile climatice ale UE, oferind astfel predictibilitate investitorilor și asigurându-se că transformarea este ireversibilă.

Conferința va reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv din mediul de afaceri, cercetare și societatea civilă.

Găzduită de vicepreședintele executiv Frans Timmermans, conferința va reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv din mediul de afaceri, cercetare și societatea civilă. Discuțiile și sugestiile din cadrul evenimentului vor contribui la deliberările Comisiei privind înaintarea proiectului legislativ în domeniul climei.

În cadrul Conferinței vor avea intervenții vicepreședinții executivi ai Comisiei Europene, Frans Timmermans și Valdis Dombrovskis, precum și miniștri din statele membre, europarlamentari, experți și reprezentanți ai societății civile.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European organizează miercuri la Bruxelles o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz

Published

on

Parlamentul European va organiza miercuri, 29 ianuarie, o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului, potrivit unui comunicat al Legislativului european. 

Evenimentul comemorativ este dedicat împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare şi exterminare Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945, dată care marchează și sfârșitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei, romi și alte persoane aparținând unor grupuri persectutate au fost ucise de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Această ceremonia are loc la doar două zile distanță față de ceremoniile organizate de Polonia, unde participă peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, alături de delegații din peste 50 de țări, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, ONU, OSCE.

Potrivit Guvernului, premierul României, Ludovic Orban, va participa la ceremonia oficială desfășurată în fața fostului lagăr de concentrare Auschwitz II, urmând apoi să ia parte la marșul comemorativ, la depunerea de candele și la tributul adus victimelor fascismului la Monumentul Internațional de la Birkenau.

Aceste evenimente au loc după ce, peste 40 de lideri mondiali, alături de președintele României, Klaus Iohannis, s-au reunit săptămâna trecută la cea de-a cincea ediție a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului, care a avut loc la Yad Vashem și care s-a concentrat pe consolidarea angajamentului global faţă de memoria Holocaustului şi a luptei la nivel mondial împotriva antisemitismului şi a rasismului.

Tot miercuri, Parlamentul European va vota în plen Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, după ce proeictul de lege a trecut miercurea trecută de ultima etapă parlamentară, Camera Lorzilor aprobând legislația care îi va permite Regatului Unit să devină primul stat care părăsește Uniunea Europeană după aproape jumătate de secol de apartenență la familia europeană.

Camera Comunelor a aprobat încă de la 9 ianaurie legislația care permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 cu un acord, punând astfel capăt epopeii de trei ani și jumătate, începută la 23 iunie 2016.

Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European (AFCO) și-a dat joia trecută acordul asupra Acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Pentru ca acordul să poată intra în vigoare, acesta trebuie să fie aprobat cu majoritate simplă.

Odată ce Legisativul european își dă consimțământul, Consiliul European va adopta, prin procedură scrisă, decizia privind încheierea Acordului în numele Uniunii Europene.

Într-o rezoluție adoptată de Legislativul european cu largă majoritate la 15 ianuarie, deputații europeni au avertizat că aprobarea acordului depinde de felul în care guvernul Regatului Unit abordează îngrijorările legate de drepturile cetățenilor.

Un alt subiect care va fi abordat în cadrul sesiunii plenare este cel privind extinderea Uniunii Europene.

Astfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli și președinții parlamentelor din Croația, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, și alte țări din Balcanii de Vest vor dezbate marți negocierile privind extinderea.

În luna decembrie a anului trecut, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, a declarat că metodologia revizuită pentru tratativele de extindere, care urmează să fie propună în această lună, va face negocierile de aderare mai ”credibile şi predictibile pentru toate părţile”.

Acesta a adăugat că noul proces de reformă a extinderii UE va garanta că ”dacă o parte îşi respectă obligaţiile, atunci şi cealaltă trebuie să facă la fel”.

În luna octombrie 2019, Franța, alături de Danemarca și Olanda, au blocat lansarea negocierilor Albaniei și Macedoniei de Nord la UE.

Statele consideră că cele două țări care aspiră la statutul de membru al Uniunii Europene au nevoie de reforme suplimentare în adminsitrație și sistemul de justiție.

În luna noiembrie a anului trecut, Parisul declarat că este nevoie de o reformă a procesului de extindere a UE şi că blocul comunitar ar trebui să se concentreze pe rezolvarea propriilor probleme înainte de a lua în considerare acceptarea de noi membri.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending