Connect with us

INTERNAȚIONAL

Coreea de Nord ar fi început epurările politice în urma eșecului summitului de la Hanoi cu SUA. Trimisul coreean pe probleme nucleare ar fi fost executat

Published

on

Coreea de Nord și-a executat trimisul pe probleme nucleare în Statele Unite ca parte a unei acțiuni de epurare a oficialilor care au condus negocierile pentru summitul eșuat între liderul Kim Jong Un și președintele american Donald Trump, de la Hanoi, potrivit unui ziar sud-coreean, care citează o sursă anonimă din Coreea de Nord.

Kim Hyok Chol a fost executat în aeroportul Mirim din Phenian, împreună cu patru directori din Ministerul de Externe, în martie, după ce au fost acuzați de spionaj pentru Statele Unite, a transmis Chosun Ilbo, citând o sursă neidentificată nord-coreeană, relatează Agerpres.

,,El a fost acuzat de spionaj pentru Statele Unite din cauza felului în care a raportat asupra negocierilor fără a înțelege intențiile SUA”, a declarat sursa citată.

Summitul de la Hanoi, cel de-al doilea dintre Kim Jong Un și Trump, a eșuat în perspectiva atingerii unei înțelegeri pe fondul nemulțumirilor privind apelurile din SUA pentru denuclearizarea completă a peninsulei coreene și cerințele nord-coreene pentru scutirea de sancțiuni.

Kim Yong Chol, un înalt funcţionar şi partener de dialog al secretarului de stat american Mike Pompeo în pregătirea summitului dintre preşedintele Donald Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong Un de la Hanoi, ar fi fost de asemenea supus muncii forţate şi educării ideologice. După demiterea sa, Kim Yong Chol a fost obligat să muncească în provincia Jagang, în timp ce Kim Song Hye, care a participat la negocierile la nivel de grupuri de lucru cu Kim Hyok Chol, a fost închis într-un lagăr politic, mai scrie Agerpres.

Oficialii cheie care au lucrat cu Kim Yong Chol au fost, de asemenea, ținuți departe de ochii publicului de la summit, în timp ce diplomații cu vechime, care fuseseră marginalizați, au fost văzuți revenind la lumina reflectoarelor.

Ziarul nord-coreean Rodong Sinmun a scris joi, într-un comentariu, că “dacă te comporţi ca şi când l-ai venera pe Lider în faţa (altora) dar visezi la altceva când acesta nu este atent, este un act împotriva partidului, ani-revoluţionar şi prin care se renunţă la fidelitatea morală faţă de Lider, iar astfel de oameni nu pot scăpa de judecata aspră a revoluţiei”.

Este pentru prima oară de la executarea în decembrie 2013 a lui Jang Song Thaek, unchiul lui Kim Jong Un, când expresii ce fac aluziile la curăţiri, precum “împotriva partidului, anti-revoluţionar şi judecată aspră” sunt folosite într-un articol apărut în Rodong Sinmun.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Unificării din Seoul a refuzat să comenteze relatările din publicația Chosun. De asemenea, un oficial de la Casa Albastră prezidențială din Seul a declarat că este inadecvat să comenteze o problemă care ar trebui mai întâi verificată.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Prima înfrângere a lui Boris Johnson în Parlamentul britanic după învestirea sa în decembrie: Camera Lorzilor a votat un amendament prin care cetățenii UE eligibili au dreptul automat de a rămâne în Regatul Unit după Brexit

Published

on

© House of Lords/ Facebook

Premierul britanic Boris Johnson a suferit luni seara prima sa înfrângere în Parlament după victoria înregistrată în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din luna decembrie a anului trecut, Camera Lorzilor adoptând un amendament care protejează drepturile cetățenilor europeni din Regatul Unit după Brexit, anunță Reuters, potrivit Agerpres.

Camera Comunelor a aprobat la 9 ianaurie legislația care permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 cu un acord, punând astfel capăt epopeii de trei ani și jumătate, începută la 23 iunie 2016.

Proiectul de lege a primit 330 de voturi ”pentru” și 231 de voturi ”împotrivă”, trecând cu o diferență de 99 de voturi de a treia lectură în camera inferioară a Parlamentului britanic, dovadă a majorității Partidului Conservator, condus de premierul britanic Boris Johnson, câștigată în urma alegerilor anticipate din 12 decembrie 2019, primele din ultimii 96 de ani organizare în luna anterior amintită.

Parcurgând etapele procedurale, proiectul a ajuns în Camera Lorzilor, unde guvernul nu se bucură de o majoritate. Deși este de așteptat ca această cameră să nu blocheze legislația, aceasta încearcă totuși să opereze unele modificări.

Decizia Camerei Lorzilor vine după ce, în weekend, co-președintele Partidului Conservator, James Cleverly a declarat că aceasta ar putea fi mutată în orașul York, aflat în nordul Angliei, zonă în care conservatorii au obținut mai multe mandate în alegerile anticipate din decembrie, deși este cunoscut faptul că votează în mod tradițional cu Partidul Laburist.

Astfel, Camera Lorzilor a votat, cu un scor de 270 de voturi pentru și 229 împotrivă, în favoarea unui amendament propus de liberal-democraţi (pro-UE) care le acordă cetăţenilor UE eligibili dreptul automat de a rămâne în Regatul Unit după Brexit, în loc de a face demersuri pe lângă guvern.

De asemenea, ei ar urma să primească un document fizic care să le ateste dreptul de a rămâne în Marea Britanie.

Un purtător de cuvânt a premierului Johnson a declarat anterior că ”schema de înregistrare le va oferi posesorilor un statut digital sigur care le va atesta drepturile şi va face legătura cu paşaportul sau cartea lor de identitate”.

Negociatorul Parlamentului European pentru Brexit, Guy Verhofstadt, a transmis delegației britanice cu care a avut o întrevedere la 17 ianuarie, din care a făcut parte și ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay, că cetăţenii europeni care obţin în Regatul Unit statutul de rezident permanent doresc să primească şi un document fizic prin care să poată dovedi că pot rămâne în această ţară.

Această chestiune a fost semnalată și de eurodeputați.

Prin rezoluția adoptată la 15 ianuarie, Parlamentul European atrage atenția că în lipsa unui ”document fizic” care să ateste dreptul de ședere după finalul perioadei de tranziție, ”crește și mai mult riscul de discriminare împotriva cetățenilor UE-27 de către potențialii angajatori sau proprietari care doresc să evite complicațiile legate de verificarea online sau care se tem în mod eronat că s-ar putea afla într-o situație ilegală”.

Proiectul de lege privind Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană urmează să ajungă miercuri, după această decizie, în Camera Comunelor, unde, cel mai probabil, amendamentul va fi respins, având în vedere că entitatea legislativă este dominată de conservatori, care dețin 365 de mandate.

Rămâne de văzut dacă lorzii, denumiți și ”gardieni constituționali”, vor fi insista asupra acestei decizii în cadrul unui proces care se numește ping-pong.

Pentru a continua să se bucure de drepturile actuale pe teritoriul Marii Britanii (dreptul de a locui, a studia și a munci) și după Brexit, toți cetățenii europeni trebuie să solicite noul statut de rezident.

Statutul de ”rezident permanent” (”settled status”) este acordat acelor persoane care au trăit o perioadă continuă de cel puţin cinci ani în Marea Britanie, ceea ce le va permite să continue să muncească în Regatul Unit şi să beneficieze de alocaţii sociale, după Brexit.

Statutul de ”pre-settled” este atribuit celor care sunt de mai puţin timp rezidenţi ai ţării. Acest statut le va permite să rămână cinci ani suplimentari în Marea Britanie şi să solicite statutul permanent, odată trecut pragul de cinci ani de rezidenţă.

Cetăţenii UE au termen până la 30 iunie 2021 pentru a depune dosarele în vederea obținerii noului statut.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Toate privirile lumii îndreptate spre Davos: Cea de-a 50-a reuniune a Forumului Economic Mondial începe marți sub riscurile dominante ale crizei climatice

Published

on

© World Economic Forum/ Flickr

Cea de-a 50-a ediție a prestigiosului Forum Economic Mondial de la Davos, o reuniune anuală a elitelor politice și de afaceri globale și care anul acesta stă sub schimbărilor climatice și turbulențelor mondiale, începe marți în faimoasa stațiune din Alpii elvețieni. Aproximativ 3.000 de participanţi din 117 ţări participă la cea de-a 50-a reuniune anuală, printre aceştia numărându-se preşedintele american Donald Trump, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, precum și pe tânăra activistă de mediu Greta Thunberg, dar și peste 120 de tineri lideri din societatea civilă – membri ai comunităţilor Global Shapers, Young Global Leaders şi Social Entrepreneur.

Reuniunea din 2020 a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum) se desfășoară sub tema principală intitulată ”Părțile implicate pentru o lume coezivă şi durabilă” (Stakeholders for a Cohesive and Sustainable World). În egală măsură, reuniunea se va concentra pe manifestul Forumului Economic Mondial – Davos Manifesto 2020 – publicat la 2 decembrie 2019, care se bazează pe Manifestul Davos din 1973 şi evidenţiază viziunea asupra unui capitalism care ia în considerare o taxare echitabilă, toleranţă zero pentru corupţie şi respectarea drepturilor omului, notează Agerpres.

„Afacerile trebuie să îmbrăţişeze acum pe deplin capitalismul părţilor implicate, care nu înseamnă numai maximizarea profiturilor, dar şi folosirea capacităţilor şi resurselor lor în cooperare cu guvernele şi societatea civilă pentru a aborda problemele-cheie ale deceniului. Trebuie să contribuie activ la o lume mai coezivă şi mai durabilă”, a evidenţiat fondatorul şi preşedintele executiv al Forumului, Klaus Schwab.

Temele majore care domină în mod tradițional Forumul de la Davos – evoluțiile comerțului și economiei globale, a patra revoluție industrială și influența companiilor tehnologice, viitorul multilateralismului și al globalizării, precum și ordinea geopolitică a lumii – ar putea fi eclipsate în acest an de criza climatică. Pentru prima dată, anul acesta, Raportul anual al Forumului Economic Mondial plasează criza ecologică în top cinci riscuri cu un impact major asupra lumii în deceniul următor.

Raportul WEF, prezentat de Børge Brende, președintele Forumului, avertizează că refluxul abordării multilaterale în gestiunea crizelor la nivel mondial precum exemplul crizei financiare din 2008 face mai dificilă abordarea riscurilor globale actuale.

Premieră: Cele mai mari cinci riscuri la nivel global legate exclusiv de criza climatică

Potrivit raportului, citat de The Guardian, cele mai mari cinci riscuri la nivel global și cu impact major asupra lumii în următorii zece ani sunt:

– Evenimente meteorologice extreme cu pagube majore asupra proprietăților, infrastructurii și pierderi de vieți umane;

– Eșecul atenuării schimbărilor climatice și adaptarea guvernelor și întreprinderilor;

– Daune și catastrofe provocate de om, inclusiv criminalitatea mediului, precum deversările de petrol și contaminarea radioactivă;

– Pierderile majore de biodiversitate și prăbușirea ecosistemului cu consecințe ireversibile pentru mediu, ceea ce duce la resurse puternic epuizate atât pentru omenire, cât și pentru industrii.

– Dezastre naturale majore, precum cutremure, tsunami, erupții vulcanice și furtuni geomagnetice.

Preocuparea majoră pentru efectele schimbărilor climatice va înregistra și un moment interesant. Potrivit Politico Davos Playbook, în cea de-a doua zi a Forumului, miercuri, vor fi servite mese fără produse preparate cu proveniență din carne.

Davosul, teren de interacțiune tensionată între Donald Trump și Greta Thunberg

În acest sens, Forumul de la Davos riscă să reflecte multiplele fracturi globale, având în vedere prezența președintelui american Donald Trump, aflat în plină procedură de destituire și un negaționist al schimbărilor climatice, și a activistei suedeze de mediu Greta Thunberg, care tocmai a împlinit 17 ani, şi care revine la Davos pentru al doilea an consecutiv pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la urgenţa schimbărilor climatice.

Cei doi sunt recunoscuți pentru cele câteva schimburi de replici tensionate avute pe Twitter, dar și pentru privirea furioasă pe care Thunberg i-a aruncat-o lui Trump la Adunarea Generală a ONU de la New York, de anul trecut.

Absent în 2019, Donald Trump a participat pentru singura dată la Forumul de la Davos în ianuarie 2018, atunci când a criticat puternic aranjamentele comerciale și economice în care SUA au fost implicate și care, în opinia liderului american, nu au adus beneficii Statelor Unite.

În 2020, Trump participă după ce a încheiat săptămâna trecută prim acord comercial între SUA și China, care prevede eliminarea unor tarife şi creşterea achiziţiilor chineze de bunuri şi servicii americane, detensionând conflictul din ultimele 18 luni dintre cele mai mari două economii ale lumii. Înțelegerea americano-chineză a fost salutată la nivel mondial, inclusiv de directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, care a opinat că acest acord detensionează situația comercială globală.

Cine sunt principalii participanți? Dar marii absenți?

Financial Times notează că dintre liderii lumii, alături de Donald Trump, care este așteptat să vină cu un ton mai puțin strident după recenta înțelegere comercială cu China, vor mai fi prezenți cancelarul german Angela Merkel, sau prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez. Printre marii absenți se numără președintele francez Emmanuel Macron, premierul Canadei Justin Trudeau sau premierul britanic Boris Johnson.

Potrivit BBC, printre numele politice importante care vor fi prezente se află și Sanna Marina, prim-ministrul Finlandei, care, la 34 ani, este cea mai tânără femeie prim-ministru din lume.

Uniunea Europeană va fi reprezentată de preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în condițiile în care noul executiv european a utilizat deja primele sale două luni de mandat pentru a conferi conținut politic ambiției de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în anul 2050, prin lansarea Pactului Ecologic European, dar și a Mecanismului pentru o tranziție echitabilă, acesta din urmă fiind menit să sprijine regiunile europene în tranziția industriilor carbonifere către o economie verde.

Scurt istoric al Forumului Economic Mondial de la Davos

Întâlnirea anuală pe bază de invitaţie de la sfârşitul lunii ianuarie reprezintă evenimentul de referinţă al fundaţiei elveţiene Forumul Economic Mondial (WEF). Prima reuniune a avut loc în 1971, sub numele Forumul European de Management (European Management Forum).

Iniţial, profesorul Klaus Schwab a orientat întâlnirile pe modalităţile în care companiile europene ar fi putut să se adapteze practicilor de management americane, informează Știrile Pro TV, citând Agerpres.

A dezvoltat şi a promovat, de asemenea, abordarea managementului „părţilor implicate” (stakeholder), care baza succesul corporaţiilor pe managementul care ia în considerare toate interesele: nu numai ale acţionarilor, clienţilor şi beneficiarilor, ci şi ale angajaţilor şi comunităţilor în cadrul cărora operează, inclusiv ale guvernelor.

Viziunea profesorului Klaus Schwab pentru ce avea să devină Forumul Economic Mondial s-a dezvoltat odată cu marcarea unor momente-cheie. Evenimentele din 1973 – colapsul sistemului monetar de la Bretton Woods şi Războiul Arabo-Israelian – au determinat expansiunea temelor abordate de la management la probleme economice şi sociale. Liderii politici au fost invitaţi pentru prima dată la Davos în ianuarie 1974.

În 2015, Forumul a fost recunoscut oficial ca organizaţie internaţională.

Toate dezbaterile plenare din reuniunea anuală sunt difuzate pe YouTube.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Directorul general al Google crede cu tărie că inteligența artificială trebuie reglementată pentru a nu fi utilizată în scopuri periculoase

Published

on

© Google.com

Sundar Pichai, directorul general al companiei Alphabet, compania mamă care deține Google, a cerut reglementarea inteligenței artificiale (AI) din cauza distrugerilor pe care ar putea să le provoace dacă va rămâne nesupravegheată, relatează Press Association, preluat de Agerpres

Potrivit unui articol de opinie pentru Financial Times, CEO-ul Google consideră că „inteligența artificială trebuie reglementată” deoarece companiile nu pot construi doar tehnologie „pe care să o lase apoi la îndemâna forțelor de pe piață pentru a face ce doresc cu ea”. „Ne revine implicit nouă sarcina de a ne asigura că acea tehnologie este utilizată pentru a face bine şi este disponibilă pentru toţi”, a precizat acesta. 

„Nu există nicio îndoială în mintea mea că inteligența artificială trebuie reglementată. Este prea importantă să nu. Singura întrebare este cum să facem asta”, a scris Pichai.

Subliniind că „istoria este plină de exemple despre modul în care virtuțiile tehnologiei nu sunt garantate”, directorul general al companiei face referire, printre altele, la modul în care motorul cu combustie internă a extins atât călătoriile, cât și numărul accidentelor sau, mai recent, felul în care internetul facilitează dezinformarea sau pune în pericol siguranța publică prin chestiuni precum „deepfake” şi „utilizările infame ale recunoaşterii faciale”.

În ceea ce privește realizarea acestui lucru, Pichai consideră ca puncte de plecare și orientări regulamentele companiei Google în domeniul AI, publicate chiar de el, și Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) al UE, însă atrage atenția că „modul în care companiile se vor alinia la nivel internațional va fi vital pentru ca viitoarele standarde globale să funcţioneze”. „Pentru a ajunge acolo, avem nevoie de un acord în privinţa valorilor principale”, a adăugat el. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending