Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Corespondență. Consiliu European informal cu mize uriașe – viitorul bugetului european se va afla pe masa negocierilor, iar România va pleda pentru continuarea finanțării la același nivel a Politicii de Coeziune

Published

on

Corespondență din Bruxelles. Violeta Dan și Diana Zaim

Teme intes dezbătute și arzătoare de pe agenda europeană se vor afla și pe masa liderilor din întreaga Uniune Europeană ce se reunesc astăzi pentru a trasa, încă o dată, linia directoare a UE.  Consensul este necesar pentru luarea deciziilor, dar probabil va fi greu de atins. Rămâne de văzut dacă cei 27 de lideri, sub coordonarea lui Donald Tusk, vor reuși să ajungă la un compromis sau mai urmează și alte întruniri în care vor fi reluate aceleași teme.

Foto: Calea Europeană

Klaus Iohannis, președintele României, va participa astăzi la reuniunea informală a Consiliului European ce are loc în Bruxelles. Mizele pentru țara noastră sunt unele destul de mari, printre subiecte, aflându-se și viitorul Cadru Financiar Multianual, deci definirea unei direcții pentru noul buget post 2020.

Acestă negociere s-ar putea dovedi una dificilă din cel puțin două considerente. În primul rând, există anumite voci la nivel european care sunt de acord cu o ușoară creștere a contribuției la bugetul european, însă câteva state s-au declarat deja reticente în ceea ce privește acest lucru. În principal, statele net contributoare sunt cele care ar prefera să nu mărească alocarea pentru a acoperi gaura lăsată odată cu ieșirea Marii Britanii din UE. În al doilea rând, amânarea procesului negocierilor ar putea duce la găsirea unui acord politic între instituțiile UE tocmai după alegerile din 2019, iar acest lucru ar face ca următorul CFM să fie decalat, iar banii europeni să nu poată fi folosiți din cauza faptului că vor trebui puse la punct toate procedurile. Cert este că România, prin vocea președintelui Iohannis, susține continuarea Politicii de Coeziune precum în forma actuală, și fară vreo tăiere a fondurilor de la această politică, tăieri ce ar duce la scăderea ritmului de reducere a decalajelor dintre statele membre.

FOTO: Donald Tusk/ Facebook

Ieri, Administrația Prezidențială a anunțat faptul că președintele Iohannis se va pronunța pentru un viitor buget care să răspundă priorităților și nevoilor tuturor statelor membre. 

România este al doilea mare beneficiar din UE, de pe urma fondurilor europene. Țara noastră alocă 15 miliarde euro la bugetul UE și primește de la Uniunea Europeană 43 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Comisia Europeană a solicitat țărilor membre să își crească contribuțiile bugetare pentru a contrabalansa ieșirea Marii Britanii, o gaură financiară estimată la 12-13 miliarde de euro, și pentru a permite finanțarea adecvată a politicilor UE, atât cele mai provocatoare – apărare, securitate, migrație – cât și cele tradiționale, precum coeziunea și agricultura. De altfel, Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută o serie de scenarii privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene, cu accent pe viitorul politicii de coeziune și politicii de agricultură, dar și pe cel al apărării europene, un subiect cu o greutate crescândă la nivel european. Astfel, Comisia a propus trei scenarii pentru perioada post 2020, incluzând tăieri de până la 124 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziunerespectiv de 120 miliarde de euro în cadrul Politicii Agricole Comune.

Citiți și Un summit pentru viitorul Uniunii Europene: Banii europeni și alegerile din 2019, mizele reuniunii dintre Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și ceilalți lideri UE-27 

Modificarea configurației legislativului european, un alt subiect important al liderilor celor 27 de state membre, va fi cel mai probabil acceptată de aceștia, după ce Parlamentul însuși a decis scăderea numărului membrilor săi de la 751 la 705 ca urmare a ieșirii Marii Britanii din UE.

Cu privire la viitoarea compoziție a Parlamentului European, Președintele Klaus Iohannis va sublinia că România susține propunerea legislativului european privind noua distribuție a mandatelor în perioada 2019-2024. Conform acestei propuneri, România va avea 33 de europarlamentari, cu unul în plus față de actuala legislatură.

Referitor la aspectele instituționale, în cadrul reuniunii Consiliului European, vor fi abordate chestiuni legate de componența Parlamentului European pentru mandatul 2019-2024, candidații „cap de listă” ai partidelor politice europene (Spitzenkandidaten), precum și listele transnaționale, mai transmite Administrația Prezidențială.

 

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Angela Merkel dă semnalul unui compromis cu Emmanuel Macron privind numirea președintelui Comisiei Europene: ”Nu depinde doar de mine”

Published

on

© Council of the European Union

Cancelarul german Angela Merkel a declarat miercuri că ea sprijină în continuare deplin sistemul de ”cap de listă” (Spitzenkandidat) pentru alegerea viitorului preşedinte al Comisiei Europene, dar a admis că acum va fi dificil de aplicat acest sistem, dată fiind fragmentarea noului Parlament European şi opoziţia altor lideri europeni faţă de Manfred Weber şi ceilalţi capi de listă, informează agenţiile Reuters şi AFP pe marginea unui discurs al lui Merkel în fața Bundestag-ului.

Poate fi candidat la preşedinţia Comisiei numai acela care a fost prezentat Parlamentului European de către Consiliul European, şi aceasta nu depinde doar de mine (…) Doresc ca aceasta să se facă în acord cu principiul Spitzenkandidat, dar nu pot spune astăzi că aşa se va întâmpla”, a explicat şefa executivului german, potrivit Agerpres, Merkel fiind cea care l-a susținut încă de la început pe Manfred Weber în a deveni primul german președinte al Comisiei Europene după 52 de ani.

Cancelarul Germaniei a făcut referire și la animozitățile apărute în raport cu președintele Franței, cel care se opune explicit procedurii prin care Manfred Weber să devină președinte al Comisiei Europene, considerându-l pe acesta nepregătit și lipsit de experiență executivă la nivel înalt.

Nu toată lumea în Consiliul European este favorabilă procesului Spitzenkandidat şi, cum preţuim mult relaţia franco-germană, trebuie să acceptăm că preşedintele francez are o opinie diferită de a mea”, a adăugat Merkel.

”Sper aşadar să găsim o soluţie care nu respinge procesul Spitzenkandidat, dar care de asemenea permite Europei să fie eficientă”, a conchis ea.

Mesajul aparent descurajator al cancelarului german apare înaintea unui dineu care are loc miercuri Berlin și la care alături de Angela Merkel participă șefa CDU, Annegret Kramp Karrenbauer, candidatul PPE la șefia Comisiei, Manfred Weber, și președintele PPE, Joseph Daul. Totodată, o discuție pe marginea acestei chestiuni este așteptată și la summitul G20 de la Osaka, unde participă cei mai importanți lideri europeni – german, francez, italian, spaniol și olandez -, alături de președinții Consiliului European și Comisiei Europene.

Chiar Manfred Weber i-a avertizat miercuri pe liderii europeni să nu distrugă democrația prin blocarea procesului Spitzenkandidat, periclitând ”transparența și democrația”. Într-un editorial publicat în Die Welt, liderul popularilor europeni a clarificat faptul că nu este dispus să abandoneze candidatura sa la șefia executivului european și a transmis o replică puternică oponenților săi, îndeosebi președintelui francez Emmanuel Macron.

“Până acum, cei care au predominat sunt cei care sunt distructivi și doresc să împiedice ceva”, a spus Weber, arătând că prin această abordare Uniunea Europeană face un pas înapoi, riscând să revină la ”procesul de luare a deciziilor în spatele ușilor închise”.

Totuşi, sistemul Spitzenkandidat a fost aplicat o singură dată, în anul 2014, înainte tot şefii de stat sau de guvern reuniţi în Consiliul European hotărând cine va conduce Comisia Europeană.

După două summit-uri europene fără succes (28 mai și 20-21 iunie) în privința nominalizării viitorilor lideri ai instituțiilor – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul Europeană, Banca Centrală Europeană și Înaltul Reprezentant – , liderii țărilor membre se reunesc duminică 30 iunie, un summit dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE.

Impasul de la summitul din 20-21 iunie  a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), au precizat că nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene.

Ulterior, după summit, președintele Consiliului European Donald Tusk a spus că nu a fost întrunită nicio majoritate în jurul unui Spitzenkandidat – Manfred Weber (PPE), Frans Timmermans (S&D) sau Margrethe Vestager (ALDE) -, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron, un oponent fervent al procedurii, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE. 

La summitul din 30 iunie, care s-ar putea extinde și pentru dimineața zilei de 1 iulie, este așteptată o decizie care să deblocheze situația în condițiile în care noul Parlament European se reunește la 2 iulie, urmând a-și alegere conducerea.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk, imagini și mesaje emoționante de la locul primului bombardament atomic din istorie: Hiroshima este o anticipare a sfârșitului lumii pe care, dacă o uităm, s-ar putea întâmpla oricând

Published

on

© Donald Tusk/ Twitter

Președintele Consiliului European Donald Tusk a vizitat miercuri orașul japonez Hiroshima, locul primului bombardament atomic din istorie, după ce anterior a devenit primul înalt oficial al Uniunii Europene care a adus un omagiu victimelor bombardamentului atomic american de la Nagasaki, al doilea oraș japonez lovit de o bombă atomică la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

”Hiroshima este ceva dincolo de timp, este un semn dat umanității pentru totdeauna. Dat, nu dar nu întotdeauna auzit, nu întotdeauna văzut, nu întotdeauna înțeles. De aceea ar fi ca toți cei de care depinde viitorul lumii să viziteze Hiroshima, dacă nu astăzi, atunci mâine”, a spus Tusk, care se află în Japonia cu ocazia summitului G20 de la Osaka, la care va participa în zilele următoare.

 Hiroshima este primul oraş atacat cu arma atomică cu numele de cod Little Boy, pe 6 august 1945.

Hiroshima este o anticipare a sfârșitului lumii pe care, dacă o uităm, s-ar putea întâmpla oricând. De aceea este atât de important ca mărturia Hiroshimei să reziste cât mai mult posibil și să ajungă la cât mai mulți oameni cu putință”, a mai spus Tusk.

Trei zile mai târziu, bomba cu numele de cod Fat Man a căzut la Nagasaki, unde până la sfârşitul anului s-au înregistrat aproximativ 74.000 de morţi.

De altfel, la Nagasaki, Donald Tusk a transmis cuvinte de avertisment şi un apel simplu către toţi participanţii la G20.

”Treziţi-vă până nu e prea târziu. Asumaţi-vă răspunderea nu doar pentru interesele voastre, ci mai presus de toate pentru pace şi pentru o ordine mondială sigură şi corectă”, a scris el într-un mesaj pe Twitter, într-un context în care SUA și Rusia dau semnalul că se pregătesc pentru o nouă cursă a înarmărilor în urma suspendării aplicării Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Manfred Weber îi avertizează pe Emmanuel Macron și pe aliații săi: Nu distrugeți democrația europeană revenind la decizii în spatele ușilor închise. Unii radicali ar profita de acest lucru

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Candidatul PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene, germanul Manfred Weber, i-a avertizat miercuri pe liderii europeni să nu distrugă democrația. Într-un editorial publicat în Die Welt și citat de Politico Europe, liderul popularilor europeni a clarificat faptul că nu este dispus să abandoneze candidatura sa la șefia executivului european și a transmis o replică puternică oponenților săi, îndeosebi președintelui francez Emmanuel Macron.

La câteva zile după ce liderii europeni au eșuat să ajungă la un compromis în privința numirii viitorilor lideri ai instituțiilor UE, iar Emmanuel Macron a declarat că procesul Spitzenkandidat este mort, Weber a utilizat acest prilej pentru a apăra candidatura sa și sistemul candidaților cap de listă. 

“Pentru Consiliul European, principiul Spitzenkandidat este presupus îngropat”, a scris Weber, cu cinci zile înainte ca liderii europeni să se reunească într-un nou summit, aflați sub presiunea identificării unei soluții pentru cele patru președinții – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană – și funcția de Înalt Reprezentant al UE.

Tot miercuri, Weber urmează să aibă o cină de lucru, la Berlin, cu cancelarul Angela Merkel, cu șefa CDU Annegret Kramp Karrenbauer și cu președintele PPE Joseph Daul pentru a defini o poziție comună, în contextul în care o potențială izolare a PPE pe arena decizională europeană – Consiliu și Parlament – face dificilă adoptarea unor decizii în direcția acestor numiri.

“Până acum, cei care au predominat sunt cei care sunt distructivi și doresc să împiedice ceva. Abordările constructive, propunerile care au, de asemenea, șansa de a fi acceptate în Parlamentul European, sunt departe. O parte a Consiliului European dorește pur și simplu să șteargă ideea principiului Spitzenkandidat de pe agendă. Acest lucru ar însemna că rezultatele alegerilor ar fi irelevante“, a mai continua acesta, în condițiile în care presiunile asupra șefilor de stat sau de guvern pentru adoptarea unei decizii sunt majore, întrucât pe 2 iulie noul Parlament European se va constitui și trebuie să își aleagă conducerea.

Weber, pentru care PPE și-a reafirmat în trei rânduri sprijinul de neclintit, iar CDU a procedat la fel, a arătat că prin această abordare Uniunea Europeană face un pas înapoi, riscând să revină la ”procesul de luare a deciziilor în spatele ușilor închise”.

“Transparența și democrația ar fi lăsate la o parte”, a spus el, adăugând că consecințele pentru democrația europeană ar fi” devastatoare “.

“Unii radicali ar profita în mod inevitabil de acest lucru. Apoi, învinșii alegerilor europene vor deveni, brusc, câștigătorii”,

În timp ce a recunoscut că sistemul candidaților cap de listă nu este “perfect”, Weber a susținut că este cel mai bun mod de a democratiza UE în continuare.

“Dacă democratizarea Europei nu reușește, atunci UE poate fi, de asemenea, serios amenințată”, a mai arătat candidatul PPE, care a avut luni o întrevedere și cu Donald Tusk, președintele Consiliului European.

Liderii europeni au eșuat în a ajunge la un acord după ce în urma summitului informal din 28 mai au avut la dispoziție trei săptămâni pentru a-și armoniza pozițiile și a identifica un compromis viabil în direcția acestor numiri în care sunt în joc posturile celor patru președinți – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană – și funcția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.

După prima zi a summitului Consiliului European de săptămâna trecută, în care tratativele pentru adoptarea Agendei Strategice și pentru desemnarea liderilor instituțiilor UE au durat peste zece ore, liderii au decis să se întâlnească pe 30 iunie într-un nou summit la Bruxelles, dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE, iar pentru perioada intermediară i-au extins mandatul lui Donald Tusk să continue discuțiile cu Parlamentul European, cu liderii grupurilor politice și liderii naționali.

Impasul în tratative a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene, un anunț în acest sens fiind făcut chiar de Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European.

Social-democrații europeni și-au reafirmat sprijinul pentru ca prim-vicepreședintele Comisiei Frans Timmermans să devină viitorul președinte al executivului european, în timp ce Renew Europe a readus în discuție numele comisarului Margrethe Vestager. În replică, liderii PPE și-au reconfirmat, pentru a treia oară, susținerea de neclintit pentru candidatura lui Manfred Weber la șefia Comisiei Europene, candidat căruia președintele Franței, liderii social-democrați și cei liberali îi impută lipsa de experiență guvernamentală la nivel înalt.

Cu toate acestea, în conferința de presă de la finalul primei zi a summitului, președintele Consiliului European Donald Tusk a afirmat că niciun candidat nu a întrunit o majoritate în discuțiile dintre lideri.

În context, președintele francez Emmanuel Macron, cel care se opune unei numiri a lui Manfred Weber în funcția de președinte al Comisiei Europene, dar și procedurii care i-ar facilita o astfel de numire politicianului german, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE

Într-o declarație separată, cancelarul german Angela Merkel a spus că liderii l-au însărcinat pe Donald Tusk să se consulte cu Parlamentul European cu liderii de grupuri pentru a găsi o soluție acceptabilă de ambele părți.

În acest context politic tulbure, șefii de stat sau de guvern i-au extins lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, mandatul de a purta discuții politico-instituționale cu Parlamentul European și cu liderii grupurilor politice pentru a găsi un numitor comun: un ”pachet de nume” pentru a conduce instituțiile UE, respectând o ”ambiție autentică” a criteriilor paritare de gen, de geografie, de populație și de afiliere politică.

Continue Reading

Summitul pentru simplificarea accesării fondurilor structurale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending