Tensiunea zilei de ieri s-a disipat, urmează „știrile pe surse” venite din dreptul posibililor viitori comisari. La o zi după alegerea uneia dintre cele mai importante funcții ale Uniunii Europene, agitația continuă în jurul posibilelor nume ale viitorilor comisari. Deja confirmarea în plen a comisarilor „interimari”, al căror mandat, început ieri, urmează să se încheie la 30 septembrie, a încins spiritele în jurul proaspeților aleși ai Parlamentului European. Cele 28 de viitoare portofolii suscită maximum de interes; este, de altfel, normal – mandatul de comisar pentru următorii cinci ani este una dintre cele mai privilegiate poziții ale Uniunii Europene.
O poziție europeană, interese naționale
În intern, războiul politic este deja început; președintele Traian Băsescu, a cărui susținere pentru comisarul Dacian Cioloș este clar reiterată, și-a exprimat opțiunea: „Eu nu-mi pot permite să nu-i spun astăzi un nume lui Juncker”, afirmă, de pe Aeroportul Henri Coandă, la plecarea din țară către Bruxelles, președintele României. Portofoliul agriculturii este, de altfel, unul de mare interes pentru România, atât prin dimensiunea sa, cât și prin beneficiile pe care numirea unui comisar român la o astfel de arie o poate avea. Mandatul făcut de Dacian Cioloș este unul dintre cele mai importante atribute pe care România le are, în acest moment, în cadrul Comisiei Europene, iar desemnarea unui român la un astfel de portofoliu denotă clar contribuția și aprecierea europeană față de munca depusă de actualul comisar român. Pe de altă parte, disputele interne se intensifică în jurul numirii acestuia: prim-ministrul român pare a nu susține ideea sprijinirii numelui pe care președintele îl propune drept viitor comisar din partea României, cu toată că, anterior acestor declarații, Cioloș părea a fi și preferatul prim-ministrului român. Și astfel o dispută instituțională, ce ține strict de „bucătăria internă” a unui stat, poate afecta performanțele la nivel european a unui portofoliu extrem de important în economia dezvoltării nu numai a unui stat, cât a întregii Uniuni. Să nu uităm de faptul că, în Comisiei, deși numirile se fac de către statele-membre, un comisar este desemnat pe problematica respectivă la nivelul tuturor celor 28 de state-membre. Existența unui număr de 28 de portofolii ține strict de curtoazia europeană, iar relevanța acestora este dată de performanțele obținute de-a lungul unui mandat. Pentru cei cinci ani din mandatul 2009 – 2014, Cioloș a beneficiat și de sprijinul puternic al Franței, care l-a dorit pe acesta drept comisar pe agricultură. Rămâne de văzut susținerea pe care acesta o va avea anul acesta, în mini-sesiunea plenară din septembrie, prima după vacanța europarlamentară ce stă să înceapă în 25 iulie, până la finalul lunii august.
Numele comisarilor, subiect de meditație de-a lungul vacanței
În două săptămâni, Juncker va veni în fața plenului Parlamentului European cu lista celor 28 de comisari propuși pentru Comisia ce-și va începe mandatul la 1 noiembrie. Audierile vor avea loc în prima parte a lunii octombrie, urmând ca avizul să fie dat de către comisii, după audieri, tot în această perioadă. În tot acest timp, discuțiile interne continuă; iar, în cazul în care Cioloș nu va mai fi numit comisar pe agricultură, lucru destul de greu de crezut în acest moment, conform declarațiilor lui Juncker, o femeie va fi cea desemnată pentru preluarea unui portofoliu din partea României. Echilibrul de gen se dorește a avea talere egale, în viitoarea Comisie; este un lucru reiterat în numeroase rânduri de proaspătul ales Președinte, este și un lucru îmbrățișat de mulți factori europeni. Rămâne, însă, de văzut; o primă propunere a componenței acesteia va fi făcută în două săptămâni, exact înaintea vacanței europarlamentare. Timp de mai bine de o lună, europarlamentarii vor avea timp suficient să mediteze…
Andra AVRAM, corespondenţă de la Strasbourg
.