Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Corespondenţă de la Strasbourg: S-a ales Președintele, urmează bătălia pe portofolii

Published

on

Tensiunea zilei de ieri s-a disipat, urmează „știrile pe surse” venite din dreptul posibililor viitori comisari. La o zi după alegerea uneia dintre cele mai importante funcții ale Uniunii Europene, agitația continuă în jurul posibilelor nume ale viitorilor comisari. Deja confirmarea în plen a comisarilor „interimari”, al căror mandat, început ieri, urmează să se încheie la 30 septembrie, a încins spiritele în jurul proaspeților aleși ai Parlamentului European. Cele 28 de viitoare portofolii suscită maximum de interes; este, de altfel, normal – mandatul de comisar pentru următorii cinci ani este una dintre cele mai privilegiate poziții ale Uniunii Europene.

O poziție europeană, interese naționale

dacian ciolosÎn intern, războiul politic este deja început; președintele Traian Băsescu, a cărui susținere pentru comisarul Dacian Cioloș este clar reiterată, și-a exprimat opțiunea: „Eu nu-mi pot permite să nu-i spun astăzi un nume lui Juncker”, afirmă, de pe Aeroportul Henri Coandă, la plecarea din țară către Bruxelles, președintele României. Portofoliul agriculturii este, de altfel, unul de mare interes pentru România, atât prin dimensiunea sa, cât și prin beneficiile pe care numirea unui comisar român la o astfel de arie o poate avea. Mandatul făcut de Dacian Cioloș este unul dintre cele mai importante atribute pe care România le are, în acest moment, în cadrul Comisiei Europene, iar desemnarea unui român la un astfel de portofoliu denotă clar contribuția și aprecierea europeană față de munca depusă de actualul comisar român. Pe de altă parte, disputele interne se intensifică în jurul numirii acestuia: prim-ministrul român pare a nu susține ideea sprijinirii numelui pe care președintele îl propune drept viitor comisar din partea României, cu toată că, anterior acestor declarații, Cioloș părea a fi și preferatul prim-ministrului român. Și astfel o dispută instituțională, ce ține strict de „bucătăria internă” a unui stat, poate afecta performanțele la nivel european a unui portofoliu extrem de important în economia dezvoltării nu numai a unui stat, cât a întregii Uniuni. Să nu uităm de faptul că, în Comisiei, deși numirile se fac de către statele-membre, un comisar este desemnat pe problematica respectivă la nivelul tuturor celor 28 de state-membre. Existența unui număr de 28 de portofolii ține strict de curtoazia europeană, iar relevanța acestora este dată de performanțele obținute de-a lungul unui mandat. Pentru cei cinci ani din mandatul 2009 – 2014, Cioloș a beneficiat și de sprijinul puternic al Franței, care l-a dorit pe acesta drept comisar pe agricultură. Rămâne de văzut susținerea pe care acesta o va avea anul acesta, în mini-sesiunea plenară din septembrie, prima după vacanța europarlamentară ce stă să înceapă în 25 iulie, până la finalul lunii august.

Numele comisarilor, subiect de meditație de-a lungul vacanței

În două săptămâni, Juncker va veni în fața plenului Parlamentului European cu lista celor 28 de comisari propuși pentru Comisia ce-și va începe mandatul la 1 noiembrie. Audierile vor avea loc în prima parte a lunii octombrie, urmând ca avizul să fie dat de către comisii, după audieri, tot în această perioadă. În tot acest timp, discuțiile interne continuă; iar, în cazul în care Cioloș nu va mai fi numit comisar pe agricultură, lucru destul de greu de crezut în acest moment, conform declarațiilor lui Juncker, o femeie va fi cea desemnată pentru preluarea unui portofoliu din partea României. Echilibrul de gen se dorește a avea talere egale, în viitoarea Comisie; este un lucru reiterat în numeroase rânduri de proaspătul ales Președinte, este și un lucru îmbrățișat de mulți factori europeni. Rămâne, însă, de văzut; o primă propunere a componenței acesteia va fi făcută în două săptămâni, exact înaintea vacanței europarlamentare. Timp de mai bine de o lună, europarlamentarii vor avea timp suficient să mediteze… 

Andra AVRAM, corespondenţă de la Strasbourg

 

 

 

 

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen speră că UE și Regatul Unit vor ”rămâne buni prieteni și buni parteneri”, citându-l pe George Eliot: ”Doar în agonia despărții vedem cât de adâncă este dragostea”

Published

on

©https://multimedia.europarl.europa.eu/

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat dorința ca Uniunea Europeană și Regatul Unit ”să rămână buni prieteni și buni parteneri”, dar a semnalat nevoia unor garanții solide privind o competiție echitabilă din partea Londrei reprezintă o precondiție pentru un nou acord comercial cu Bruxelles-ul.

”Luăm în calcul un acord de liber schimb cu zero tarife, zero cote, dar precondiția este ca afacerile din Uniunea Europeană și cele din Regatul Unit să continue să concureze de pe un picior de egalitate. Cu siguranță nu vom expune companiile noastre unei concurențe neloiale”, a afirmat von der Leyen în sesiunea Parlamentului European, care urmează să valideze acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Șefa Comisiei Europene a subliniat că ”spiritul de cooperare va marca parteneriatul dintre cele două părți” și că ”un echilibru fragil poate fi transformat foarte ușor într-un conflict”.

”Niciun parteneriat nu va asigura beneficiile ce decurgeau din apartenența la Uniunea Europeană. Cu cât Regatul Unit își va respecta înțelegerile și garanțiile, cu atât va fi mai deschis accesul spre piața unică. E în interesul nostru reciproc pentru că este vorba de locurile de muncă și piața europeană. Vom încerca să găsim cele mai bune soluții pentru companii și fermieri, pentru tinerii britanici și europeni care vor să trăiască dincolo de Marea Mânecii. Ne vom folosi energia pentru a obține rezultate pozitive.”, a explicat von der Leyen.

Aceasta a spus că Bruxelle-ul va fi ”vigilent” cu privire la modul în care va fi implementat acordul de retragere la frontiera irlandeză, potrivit Agerpres.

”Vreau ca UE şi Regatul Unit să rămână buni prieteni şi buni parteneri”, a afirmat preşedinta Comisiei Europene, precizând că ”trebuie să ne dedicăm toată energia, 24 de ore din 24 şi şapte zile din şapte pentru a ajunge la rezultate” în negocierea viitoarei relaţii.

În încheiere, aceasta l-a citat pe poetul George Eliot. ”Doar în agonia despărții vedem cât de adâncă e dragostea”, a spus von der Leyen, transmițând, în încheiere că ”vă vom iubi mereu şi nu vom fi niciodată departe. Trăiască Europa!”.

Parlamentul European urmează să valideze Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, ultima etapă procedurală a acestui proces de ratificare care pavează calea încheierii unei relații care datează de aproape jumătate de secol. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat măsurile UE pentru a răspunde riscurilor de securitate legate de 5G și face apel către statele membre să le pună în aplicare până la 30 aprilie

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană a aprobat miercuri setul comun de instrumente cuprinzând măsuri de atenuare convenite de statele membre ale Uniunii pentru a răspunde riscurilor de securitate legate de introducerea tehnologiei 5G, a cincea generaţie de reţele mobile, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acest lucru vine în urma solicitării Consiliului, instituția statelor membre, de a se elabora o abordare concertată cu privire la securitatea reţelelor 5G şi a adoptării de către Comisie, în martie 2019, a unei recomandări în urma solicitării respective. În acest răstimp, statele membre au identificat riscurile şi vulnerabilităţile la nivel naţional şi au publicat o evaluare comună a riscurilor la nivelul UE. Prin intermediul setului de instrumente, statele membre se angajează să avanseze împreună pe baza unei evaluări obiective a riscurilor identificate şi a unor măsuri proporţionale de atenuare. Odată cu comunicarea adoptată miercuri, Comisia Europeană face apel ca măsurile-cheie să fie puse în aplicare până la 30 aprilie 2020.

”Putem realiza lucruri extraordinare cu ajutorul tehnologiei 5G. Tehnologia face posibile medicina personalizată, agricultura de precizie şi reţelele energetice care pot integra toate tipurile de energie din surse regenerabile. Toate acestea vor aduce o schimbare pozitivă doar dacă putem garanta securitatea reţelelor noastre. Numai în aceste condiţii schimbările digitale vor aduce beneficii tuturor cetăţenilor”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreşedinta executivă pentru O Europă pregătită pentru era digitală.

Aceste măsuri vin după ce, anul trecut, Comisia Europeană a avertizat, într-un raport, asupra riscurilor în creştere ale atacurilor cibernetice comise de entităţi susţinute de guverne, dar s-a abţinut să menţioneze China ori societatea chineză Huawei Technologies printre ameninţări, spre deosebire de SUA, care consideră această societate drept un instrument de spionaj al statului chinez.

Raportul a avut ca temă riscurile cibernetice asociate reţelelor 5G, reţele considerate ca fiind cruciale pentru competitivitatea economică a blocului comunitar într-o lume tot mai conectată.

Garantarea introducerii în siguranţă a tehnologiei 5G este în mare măsură responsabilitatea actorilor de pe piaţă, securitatea naţională este responsabilitatea statelor membre, iar, în ansamblu, securitatea reţelelor 5G este o chestiune de importanţă strategică pentru întreaga piaţă unică şi pentru suveranitatea tehnologică a UE.

”O veritabilă uniune a securităţii este aceea care protejează cetăţenii, întreprinderile şi infrastructurile critice ale Europei. Tehnologia 5G va fi o tehnologie profund inovatoare, dar nu se poate realiza cu preţul securităţii pieţei noastre interne. Setul de instrumente este un pas important în cadrul a ceea ce trebuie să fie un efort continuu colectiv al UE de a asigura o mai bună protecţie a infrastructurilor noastre critice”, a declarat Margaritis Schinas, vicepreşedintele pentru promovarea modului nostru de viaţă european.

La rândul său, Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă, a afirmat că Europa dispune de tot ceea ce are nevoie pentru a se situa în fruntea cursei tehnologice.

”Fie că este vorba de dezvoltarea sau de implementarea tehnologiei 5G – industria noastră este departe de a fi la început de drum. Astăzi, punem la dispoziţia statelor membre ale UE, operatorilor de telecomunicaţii şi utilizatorilor instrumentele necesare pentru a construi şi a proteja o infrastructură europeană cu cele mai înalte standarde de securitate, astfel încât să beneficiem pe deplin de potenţialul pe care ni-l poate oferi tehnologia 5G”, spune Thierry Breton.

Tehnologia 5G va juca un rol esenţial în dezvoltarea pe viitor a economiei şi a societăţii digitale în Europa şi va fi atât un catalizator major pentru viitoarele servicii digitale în domeniile principale ale vieţii cetăţenilor, cât şi o bază importantă pentru transformarea digitală şi tranziţia către o economie verde.

”Având în vedere că se estimează că tehnologia 5G urmează să genereze la nivel mondial venituri de 225 de miliarde euro în 2025 şi că reprezintă un atu esenţial pentru competitivitatea Europei pe piaţa mondială, securitatea cibernetică a acestei tehnologii este crucială pentru asigurarea autonomiei strategice a Uniunii. Este vorba de miliarde de obiecte şi de sisteme conectate, inclusiv în sectoare critice, cum ar fi energia, transporturile, serviciile bancare şi sănătatea, precum şi de sistemele de control industrial care transmit informaţii sensibile şi sprijină sistemele de siguranţă”, precizează Comisia Europeană.

În acelaşi timp, datorită unei arhitecturi mai puţin centralizate, unei puteri de calcul inteligente de vârf, nevoii de mai multe antene şi dependenţei sporite de programele informatice, reţelele 5G oferă mai multe puncte de acces potenţiale pentru atacatori. Ameninţările la adresa securităţii cibernetice sunt în creştere şi devin din ce în ce mai sofisticate, potrivit CE. Un nou sondaj Eurobarometru, publicat tot miercuri, arată că gradul de informare cu privire la criminalitatea cibernetică este în creştere, 52 % din respondenţi declarând că sunt destul de bine informaţi cu privire la criminalitatea cibernetică, cifră aflată în creştere faţă de 46 % în 2017.

Statele membre, acţionând în cadrul Grupului de cooperare privind securitatea reţelelor (NIS), au adoptat setul de instrumente. Setul de instrumente abordează toate riscurile identificate în evaluarea coordonată la nivelul UE, inclusiv riscurile legate de factori care nu sunt de natură tehnică, cum ar fi riscul de imixtiune din partea unor actori statali din afara Europei sau a unor actori care acţionează cu sprijinul statului prin intermediul lanţului de aprovizionare al tehnologiei 5G.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen: Este datoria noastră morală să ne amintim. Nu putem schimba istoria, dar istoria ne poate schimba pe noi

Published

on

Este datoria noastră morală, mai mult ca oricând, să ne amintim. Istoria Shoah ne reamintește unde pot duce antisemitismul și ura, a spus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj pe Twitter postat cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

”Nu putem schimba istoria, dar istoria ne poate schimba pe noi”, a mai spus șefa Excutivului european.

Peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, alături de delegații din peste 50 de țări, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, ONU, OSCE, vor participa la ceremoniile de comemorare a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau.

România va fi reprezentată de premierul Ludovic Orban, potrivit Guvernului.

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, se va întâlni cu supraviețuitorii la Berlin, luni dimineața, înainte de a merge împreună în Polonia.

Evenimentul comemorativ va fi deschis de președintele Poloniei, Andrzej Duda, după care vor urma discursuri ale supraviețuitorilor de la Auschwitz.

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit TVR

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În total, în lagărul nazist și-au pierdut viața peste un milion de persoane, în principal etnici evrei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending