Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Corespondență de la Varșovia. Klaus Iohannis la finalul summitului NATO: ”Am integrat regiunea Mării Negre în procesele Aliate de evaluare şi contracarare a implicaţiilor riscurilor de securitate la adresa NATO”

Published

on

Corespondență CaleaEuropeana.ro de la Varșovia – Robert Lupițu

Klaus Iohannis participă la cel mai important eveniment de politică externă și de securitate de când a fost ales președinte al României – Summitul NATO de la Varșovia, eveniment desfășurat la 25 de ani distanță de la dizolvarea Pactului de la Varșovia, blocul militar opus NATO al URSS și al fostelor state comuniste din Europa Centrală și de Est, inclusiv Polonia și România.

UPDATE, 9 iulie, ora 19.00 – Klaus Iohannis, la finalul summitului NATO de la Varșovia: ”Am integrat practic regiunea Mării Negre în procesele Aliate de evaluare şi contracarare a implicaţiilor riscurilor de securitate la adresa NATO”

Declarația integrală a președintelui Klaus Iohannis:

Summit-ul NATO care s-a încheiat astăzi constituie un moment foarte important pentru Alianţa Nord-Atlantică şi, evident, şi pentru ţara noastră. Pot spune cu toată certitudinea că a fost un Summit de succes pentru România.

Prin rezultatele Summit-ului, România îşi consolidează poziţia ca stat membru NATO şi actor regional care contribuie efectiv şi eficient la menţinerea securităţii şi stabilităţii într-o zonă marcată de numeroase riscuri şi provocări. Atât Declaraţia privind Securitatea Transatlantică, cât şi Declaraţia Finală a Summit-ului, adoptată astăzi, acoperă toate temele de interes pentru România, toate temele care au fost cuprinse în mandatul care a fost aprobat de CSAT.

În plus, la Summit au fost adoptate o declaraţie a Comisiei NATO-Ucraina, precum şi o serie de documente Aliate, care aprofundează elementele din Declaraţia Finală şi avansează pe linia intereselor şi obiectivelor României.

După Summit-ul NATO din Marea Britanie din 2014, România a continuat să întreprindă eforturi intense de construcţie în materie de securitate. Rezultatele acestora se văd azi, nu doar la acest Summit, ci şi în rolul jucat de România în consolidarea apărării colective la nivelul NATO. România a dovedit că este nu doar un beneficiar, ci şi un furnizor de securitate în regiune şi, foarte important, Romania a dovedit ca este un Aliat credibil.

Obiectivele noastre strategice la acest Summit – aşa cum au fost aprobate prin mandatul CSAT – au vizat reafirmarea unităţii NATO şi a legăturii transatlantice, consolidarea securităţii naţionale, descurajarea factorilor de risc existenţi şi plasarea României şi a regiunii Mării Negre ca elemente centrale ale securităţii euro-atlantice pe dimensiunea sudică a flancului estic. 

Am atins aceste obiective atât prin îndeplinirea angajamentelor asumate la Summit-ul din Marea Britanie, cât şi prin deciziile privind noua postură de apărare şi descurajare a NATO, care au fost luate la acest Summit, cu implicarea activă a României. Aceste măsuri şi decizii au ca efect direct consolidarea securităţii Alianţei şi a ţării noastre, a tuturor românilor.

Principalele elemente de interes pentru România, pe care le-am obţinut în urma acestui Summit de la Varșovia privesc urmatoarele chestiuni:

1)        echilibrarea măsurilor luate, în cadrul noii posturi de apărare şi descurajare, pe Flancul Estic;

2)        o prezenţă aliată înaintată adaptată constând din Brigada multinaţională şi Iniţiativa de Instruire Intensificată, respectiv decizia privind elaborarea de opţiuni pentru consolidarea prezenţei maritime şi aeriene aliate în sudul Flancului Estic;

3)        un nou nivel în ce priveşte planificarea apărării pentru România în cadrul NATO, adică dezvoltarea planului de contingenţă obţinut în contextul Summit-ului anterior;

4)        declararea capacităţii operaţionale iniţiale a sistemului antirachetă al NATO, elementul esenţial ale acestui progres fiind integrarea facilităţii de la Deveselu în sistemul NATO.

Doresc să evidenţiez în continuare, mai în detaliu, pentru mai buna intelegere, ce am decis şi obţinut aici în aceste două zile.

Să începem cu echilibrarea măsurilor luate, în cadrul noii posturi de apărare şi descurajare, pe Flancul Estic:

După cum cunoaşteţi, am solicitat insistent, atât în cadrul NATO, cât şi prin numeroase demersuri bilaterale în capitale aliate, o echilibrare a măsurilor pe întreg flancul, între Nord şi Sud, şi am obţinut-o.

Cele două tipuri de măsuri, pentru nordul şi sudul flancului estic, sunt complementare, contribuind proporţional, adică adaptat în funcţie de particularităţile situaţiei de securitate de pe fiecare dimensiune, la realizarea noii posturi a NATO de descurajare şi apărare.

Am obţinut astfel ceea ce ne-am propus şi ceea ce am susţinut inclusiv la reuniunea Formatului Bucureşti al şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est din 4 noiembrie 2015 de la Bucureşti, pe care am găzduit-o.

Astfel, în ce priveşte structurile de comandă şi control, am operaţionalizat complet Unitatea NATO de Integrare a Forţelor din România, începând cu 1 iulie 2016; Comandamentul Multinaţional la nivel de Divizie Sud-Est, asumat de asemenea de România, a atins, în urma eforturilor serioase pe care le-am depus, capabilitatea iniţială la 1 iulie 2016; atât Comandamentul de Divizie, cât şi Unitatea NATO de Integrare a Forţelor au fost omologate la acest Summit şi, mai mult, pentru Comandament a fost confirmat rolul de coordonare pentru cele două Unităţi NATO de Integrare a Forţelor din România şi Bulgaria. Avem, deci, două structuri permanente de comandă şi control NATO pe teritoriul ţării noastre, dintre care una, cea la nivel de divizie, cu acţiune la nivel regional.

Acestea sunt capabile să faciliteze dislocarea rapidă a forţelor aliate în regiune, în sprijinul apărării colective, dacă va fi nevoie, precum şi să coordoneze pregătirea trupelor Aliate, să planifice şi să conducă exerciţii multinaţionale complexe.

Pe linia dezvoltării de noi măsuri destinate consolidării apărării şi descurajării Aliate, am luat decizia unei prezenţe Aliate avansate pe teritoriul Aliaţilor estici, adică și noi

Pentru regiunea noastră avem o prezenţă Aliată înaintată adaptată, cu un pachet de măsuri complex, în plan terestru, maritim şi aerian și subliniez acest lucru fiindcă, spre deosebire de noi nordul flancului, unde accentul cade doar pe componenta terestră

Ca iniţiative concrete pentru România, vom avea o brigadă multinaţională. Astfel, şi acest punct al mandatului României a fost atins.

La această brigadă în cadrul Summit-ului și-au anunțat până cum contribuții Polonia cu o companie și a fost reconfirmată contribuția Bulgariei, care vine cu un batalion. Am derulat și în aceste zile și vom continua discuțiile și cu alți aliați pentru alte contribuții. România, la rândul său, își asumă partea sa de responsabilitate și contribuie cu o companie de infanterie cu elemente de sprijin logistic la efortul NATO din Polonia. Deci noi participăm cu o companie în Polonia.

Am obținut, de asemenea, pe teritoriul României și crearea unei Iniţiative de Instruire Intensificată, ceea ce în document apare ca Combined Joint Enhanced Training.  Este un alt punct realizat al mandatului.

În acest context, doresc să amintesc și faptul că SUA au anunțat o consistentă participare la exerciții pe teritoriul României, începând din 2017. De asemenea, Turcia va participa la exerciții pe teritoriul României cu efective de nivelul unei brigăzi.

Atât Brigada multinaţională, cât şi Iniţiativa de Instruire Intensificată, care vor fi relaţionate între ele, vor fi plasate sub coordonarea Comandamentului Multinaţional la nivel de Divizie Sud-Est, de la noi din țară.

Astfel, acest comandament regional dobândeşte o importanţă cheie în arhitectura de securitate aliată pe Flancul Estic.

În plus faţă de Brigadă şi Iniţiativa de Instruire, am solicitat şi am obţinut dezvoltarea de noi opţiuni pentru dimensiunile aeriană şi maritimă la Marea Neagră, în conformitate cu cele decise la ministeriala apărării din iunie.

Acestea vor fi discutate în NATO în perioada imediat următoare şi vor fi abordate de miniştrii apărării în octombrie. Declarația finală a Summit-ului include o mențiune clară la această sarcină trasată autorităților militare ale NATO. Deci vom continua proiectul cadrului naval de exerciții și training și asteptam cu mare interes deciziile de la ministeriala apararii.

În ceea ce priveşte creşterea profilului Mării Negre pe agenda NATO, vă pot spune că, prin deciziile de astăzi am integrat practic regiunea Mării Negre în procesele Aliate de evaluare şi contracarare a implicaţiilor riscurilor de securitate la adresa NATO. Pe agenda Summit-ului s-a aflat şi aprobarea unei Evaluări politico-militare a situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre şi a implicaţiilor sale pentru NATO.

Poate nu suna senzational, dar pot sa va spun ca este o realizare importantă a României, pentru că iniţierea acestei evaluări a fost făcută prin propunerea înaintată de România la reuniunea miniştrilor de externe NATO din mai 2015 de la Antalya. Este pentru prima dată când se adoptă un astfel de document privind Marea Neagră, care prevede expres un proces regulat de evaluare politico-militară a mediului de securitate din regiunea Marii Negre.

Această analiză este baza pe care vor fi luate măsuri, în continuare, de către NATO. După cum aţi observat, prezenţa navală aliată în Marea Neagră a crescut semnificativ în ultimii doi ani – nave ale SUA, ale altor aliaţi, dar şi grupuri navale ale NATO ajung în Marea Neagră într-un proces intensificat de rotaţie.

Aşadar, am trecut practic de la faza conceptuală, când la Summit-ul din Marea Britanie am convenit că Marea Neagră este o componentă importantă a securităţii euro-atlantice, la măsuri concrete, în plan operaţional. 

Comunicatul final adoptat astazi reconfirmă explicit importanța strategică pentru Alianță a Mării Negre, rezultat foarte important pentru noi.

Cu privire la planul de contingenţă dezvoltat, am atins un nou nivel în ceea ce priveşte planificarea apărării pentru România la nivelul NATO, în plus faţă de ceea ce s-a obţinut în contextul Summit-ul precedent – deci un plan de contingenţă dezvoltat, aspect care vizează în mod direct România şi regiunea noastră.

În ceea ce priveste declararea capacităţii operaţionale a sistemului NATO antirachetă, am îndeplinit şi obiectivul de a operaţionaliza Facilitatea de apărare împotriva rachetelor balistice de la Baza Deveselu, un proiect bilateral strategic, care reflectă angajamentul ferm al SUA pentru securitatea europeană şi a României. Am susţinut constant realizarea acestui obiectiv şi l-am îndeplinit.

Am declarat la acest Summit capabilitatea operaţională iniţială a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, aspect de noutate, de maximă relevanţă pentru Alianţă şi, evident, pentru România, consfinţind astfel extinderea protecţiei antirachetă în Europa şi, în particular, asupra întreg teritoriului României. Acest lucru a fost posibil numai datorită facilităţii de la Deveselu, care, astfel, este integrată în sistemul NATO antirachetă şi devine bază NATO.

În plus, prezenţa americană de la Deveselu, atenție, este singura prezenţă americană operaţională permanentă de pe tot Flancul Estic. Astfel, şi acest punct al mandatului României a fost îndeplinit.

Ma voi referi si la alte obiective atinse de România. România se numără printre statele NATO care au progresat în direcţia îndeplinirii angajamentului de creştere a cheltuielilor de apărare la 2% din PIB până în 2017, ceea ce este foarte apreciat în Alianţă. Astăzi abordarea noastră este confirmată inclusiv prin angajamentul pentru creşterea rezilienţei, angajament adoptat la acest Summit.

Am pledat cu succes pentru consolidarea politicii de parteneriate a Alianţei, în scopul promovării stabilităţii, în continuarea iniţiativei promovate de România în cursul anului trecut, când am propus crearea unei strategii a NATO cu două braţe, pentru Est şi pentru Sud, pentru creşterea capacităţilor de apărare ale partenerilor.

Măsurile de sprijin pentru parteneri sunt astfel cuprinse într-un document adoptat de Summit şi anume Iniţiativa privind întărirea rolului NATO în proiectarea stabilităţii.

Pentru România, sprijinirea partenerilor estici, în special a Republicii Moldova, are o miză aparte. Urmare şi a demersurilor României, şefii de stat şi de guvern Aliaţi au reiterat astazi sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a partenerilor estici, acestia fiind Republica Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan, precum şi sprijinul concret pentru consolidarea capacităţii de apărare a acestora în contextul actual de securitate. Alianţa rămâne angajată în cooperarea cu Republica Moldova în vederea asigurării unui viitor stabil, sigur şi prosper al acesteia.

Doresc să subliniez în acest sens şi includerea, pentru prima oară, nota bene, într-o Declarație finală a unui Summit NATO, ca urmare a demersurilor României, a unui paragraf distinct privind Republica Moldova. Este si acest lucru o realizare si un punct din mandatul nostru.

De asemenea, am continuat să susţinem un mesaj clar pe linia politicii uşilor deschise – invitaţia adresată Muntenegrului, a cărui aderare am susţinut-o cu consecvenţă.

În relaţia cu Rusia, am susţinut asigurarea priorităţii intereselor Aliate. Am decis, împreuna cu toti Aliații, să continuăm dialogul cu Rusia pornind de la această bază, punând însă pe primul plan consolidarea securităţii noastre. Am subliniat necesitatea unei conduite responsabile a Rusiei şi respectarea dreptului internaţional, aspect consemnat în Declaraţia finală a Summit-ului.

Am decis intensificarea cooperării cu Uniunea Europeană şi, în special, concretizarea potenţialului strategic al relaţiei NATO – UE. Sunt domenii de maximă importanţă pentru România în care această cooperare este nu doar relevantă, este chiar necesară.

Declaraţia NATO-UE pe acest subiect reprezintă un alt element de noutate la acest Summit, iar temele abordate subliniază complementaritatea NATO şi UE, reflectând astfel poziţia cunoscută a României şi contribuţiile noastre pe acest subiect în dezbaterea aliată, avansate de anul trecut inca.

Summit-ul a punctat şi rolul NATO în combaterea terorismului. Am susţinut, conform mandatului aprobat de CSAT, continuarea angajamentului Aliat pentru Afganistan şi am evidenţiat contribuţia substanţială a României cu forţe, inclusiv în misiunea Resolute Support. Prin angajamentul constant şi de lungă durată al României în sprijinul Afganistanului, am demonstrat că suntem gata să contribuim la efortul de securitate global, ca un Aliat responsabil ce suntem.

In mod similar, am promovat contribuţia noastră pe linia combaterii ISIL, prin trimiterea de instructori în Irak. Nu în ultimul rând am obținut reflectarea în Declarația Finală a unui principiu foarte important la care țin foarte mult: NATO este o Alianță de valori între care se includ democrația și statul de drept.

Vă citez din Declarația Finală: „Corupția și proasta guvernare sunt provocări de securitate care subminează democrația, statul de drept și dezvoltarea economică. Importanța implementării măsurilor de îmbunătățire a integrității, luptei anticorupție și bunei guvernări se aplică NATO, Aliaților și partenerilor deopotrivă.” Acestea sunt valorile și principiile în care România crede cu fermitate.

Aşadar, eforturile noastre naţionale la acest Summit au răspuns provocărilor complexe şi diversificate cu care ne confruntăm astăzi, iar rezultatele ne permit să afirmăm că obiectivele au fost realizate. Aceste rezultate îi fac pe români să trăiască în siguranţă,  sa fie mai bine apăraţi.

Într-un moment în care dezvoltările de securitate sunt tot mai dinamice, acest Summit a reconfirmat, atunci când aveam nevoie cel mai mult, solidaritatea, coeziunea şi unitatea Aliate, bazate pe relaţia indestructibilă dintre Europa şi America de Nord, fundamentul comunităţii noastre de valori. Relaţia transatlantică rămâne cheia de boltă a securităţii aliate.

Mulţumesc în mod deosebit Armatei României, militarilor români, care ne reprezintă cu demnitate şi onoare în teatrele de operaţiuni şi al căror eroism şi sacrificii merită întregul nostru respect şi toată recunoştinţa.

Doresc să adresez mulţumiri de asemenea Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naţionale, precum şi celorlalte instituţii care au contribuit la promovarea obiectivelor noastre şi obţinerea rezultatelor dorite. Vă mulţumesc!

Întrebări din partea reprezentanților mass-media:

Jurnalist: „Ne puteți da mai multe detalii despre acordul bilateral cu Statele Unite privind acel contingent de militari care vor veni în România începând cu anul viitor? Care este cadrul în care vin, cât staționează, dacă vin prin rotație și alte astfel de detalii.”

Președintele României: „Acea prezență nu va fi în baza documentelor acestui Summit, ci în baza unei înțelegeri bilaterale. Este în cadrul prezenței rotative, care este planificată a se desfășura începând din 2017. Acești militari vor veni în România, vor staționa o vreme. Este vorba de un număr important de militari care vor veni, vor sta în România, se vor antrena împreună cu soldații noștri.”

Jurnalist: „Am o întrebare legată de o afirmație a dumneavoastră. Ați vorbit despre faptul că în acest moment se confirmă că România este un actor regional. Și un actor regional, dacă este confirmat, are și niște ambiții de viitor. Care sunt ambițiile de viitor ale acestui actor regional – pentru că acesta este un termen folosit acum foarte tare la Bruxelles – și în legătură cu declarația de astăzi, dar și cu ceea ce se prefigurează acum prin acordul Uniunea Europeană–NATO în ceea ce privește o viitoare forță de reacție rapidă eficace și reală a Uniunii Europene și dezvoltarea împreună cu NATO a capacităților de apărare?”

Președintele României: „Vedeţi, de la începutul anilor 90 România şi-a dorit să devină membră şi în NATO, şi în Uniunea Europeană. Această dorinţă a dus la un consens politic foarte benefic României, şi am devenit, mai întâi aliat NATO, după aceea stat membru al Uniunii Europene. Dar în primii ani noi am acţionat puţin ca un fel de musafir. Un musafir cu oarece obligaţii, adică am intrat şi ne-am conformat, am făcut cam ce ni s-a spus. Ceea ce, în esenţă, este corect.

În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, din păcate, aşa cum am mai spus zilele trecute, ne-a lipsit un plan. Sau, cum se spune mai elevat, ne-a lipsit un proiect de ţară post–aderare. Am propus să lucrăm începând de acum la acest proiect de ţară post-aderare şi vom defini acolo nivelul ambiţiilor, cum vedem noi rolul României în Uniunea Europeană, cum vedem relația cu celelalte state membre, cum vedem chestiuni foarte importante, de exemplu chestiunea suveranităţii, foarte discutată în Uniunea Europeană. Aceste lucruri le vom stabili, sper eu, până la începutul anului viitor în acest proiect de ţară. Am propus înființarea unui grup de lucru şi acesta va începe să lucreze, probabil, la sfârşitul verii.

În ce priveşte NATO, lucrurile s-au mişcat mai încet, pentru că noi prima dată am devenit stat aliat în NATO şi apoi membru în UE. Mulţi ani am stat într-o postură de stat aliat care primeşte securitate. Am fost practic un beneficiar al NATO, un beneficiar al securităţii definită de NATO. În ultima vreme, România, şi datorită acestui sprijin primit, a avut parte de o dezvoltare, care, trebuie să recunoaștem, a fost pozitivă şi benefică României şi românilor. Astfel, am avut noroc că în domeniul securităţii au apărut ambiţii mai mari decât de a fi pur simplu un bun executant. Avem o conducere a armatei care este şi competentă şi ambiţioasă şi astfel România începe să-şi intre în rolul natural de actor important regional. Noi sigur vrem să beneficiem în continuare de securitate, de asta am şi devenit parte din NATO, dar avem ambiția să fim un actor, avem ambiția să fim activi. Noi vrem să proiectăm în regiune securitate şi stabilitate. Acest lucru îl putem face şi îl vom face. Şi iată, Aliaţii au recunoscut că am trecut la următorul nivel, nu doar ca şi ambiţie, dar că avem şi resurse, şi ne-au dat două unităţi NATO, dintre care una este deja, evident, de importanţă regională. România alocă resurse importante pentru aceste lucruri. Să nu-şi imagineze cineva că aceste chestiuni se întâmplă de la sine. Pot să vă spun că împreună cu toată echipa, cu care am fost astăzi şi ieri la Varşovia, lucrăm de mai bine de un an de zile la aceste chestiuni. Această muncă, de multe ori, nu se vede bine, nu se percepe bine, dar fără această muncă la bază este imposibil să progresăm. Si am făcut progrese. Am ajuns în situaţia să dăm noi o unitate militară Poloniei, să-i sprijinim. Am ajuns noi, lucru de neimaginat acum puţini ani, nu numai să avem forţe aliate în România, ci să comandăm. Noi am înființat, noi am propus şi noi comandăm această brigadă. Ceilalţi vin ca să fie împreună cu noi. Este o realizare senzațională. Şi această realizare, trebuie să fim foarte sinceri, a fost posibilă fiindcă armata noastră, armata română a dovedit că este serioasă, competentă şi statornică. Aceste lucruri, prima dată, au fost dovedite în multele teatre de operaţii unde s-au dus militarii noştri cu comandanți capabili, comandaţi dăruiți care au creat un renume armatei române. Şi atunci a fost posibilă această dezvoltare care ne pune efectiv în rând cu ceilalți Aliați.”

Jurnalist: „Revin cu un follow-up la întrebarea precedentă. Legat de reacția rapidă, de forța europeană și de proiectul de cooperare în materie de industria de apărare între NATO și Uniunea Europeană.”

Președintele României: „În materie de industrie de apărare, avem planuri foarte ambițioase și dorim ca prin acest mare, pot să spun mega program de înzestrare care devine posibil dacă alocăm 2% din PIB. Noi, evident, că nu vrem doar să adunăm banii din bugetul României ca să îi cheltuim undeva să cumpărăm armament, nu. Noi vrem cu totul altceva. Noi vrem să folosim acești bani inteligent, să atragem producția în România și să cheltuim banii în România pentru dotarea armatei noastre. Iar în ceea ce privește armata europeană, este un concept care nu se vehiculează acum prima dată, dar, de data aceasta, rezonanța poate a fost mai puternică în contextul mai complicat creat de situația din Ucraina, cu ambițiile NATO, cu implicarea în Orientul Mijlociu, cu Brexit. Este unul din punctele pe care le vom defini în proiectul de țară. Nu pot acum, aș putea să vă spun o părere personală, dar nu cred că ar fi corect și nu ar fi bine pentru România, fiindcă niciun stat nu s-a exprimat oficial în această chestiune. Proiectul unei armate europene a fost vehiculat mai degrabă la Comisie decât în statele membre și cred că va mai trece destul de mult timp până ne lămurim la nivel european dacă vom merge sau nu vom merge în această direcție. Și aceasta nu e o problemă tehnică. Tehnic, ar fi foarte simplu. Este o problemă de principiu. Este o problemă legată de suveranitate.”

Jurnalist: „Ați vorbit despre sprijinul partenerilor estici. Aș vrea să vă întreb ce tip de asistență pot primi din partea NATO vecinii noștri, Republica Moldova și Ucraina, pentru a-și reduce vulnerabilitatea?”

Președintele României: „În ce privește Moldova, putem să facem foarte multe și facem, începând de la granturi pentru a trece peste iarnă, ceea ce am făcut, până la renovări, reparații, modernizări în grădinițe, în școli, dotări în biblioteci. Facem consiliere pentru Armata Moldovei. Avem colaborări instituționale de foarte multe feluri. România este dispusă să se implice în investiții în Republica Moldova și, pentru a ajunge până acolo, noi suntem dispuși chiar să oferim un împrumut în condiții foarte avantajoase, împrumut pe care l-a discutat Parlamentul deja anul trecut. Din motivele foarte bine cunoscute, politice, am ajuns până acest an, dar voi promulga acea lege și atunci Guvernul va putea efectiv și operativ repede să acorde acel împrumut, sigur, după ce negociază foarte clar condițiile. În ceea ce privește Ucraina, putem să facem și aici foarte multe lucruri, și facem. Dacă vorbim de securitate, vă amintiți că România este implicată într-un trust fund, într-un program de îmbunătățire a securității cibernetice. Avem chiar rol de conducător acolo, SRI face acest lucru. În ce privește operațiunile militare, care nu ne plac, fiindcă acolo se moare, din nefericire, și până în ziua de astăzi. Chiar astăzi, Președintele Poroșenko ne-a spus că a pierdut trei militari în această noapte, dar mulți soldați sunt răniți. Noi participăm cu asistență sanitară. A apărut zilele acestea o inițiativă foarte bună din partea Slovaciei, o inițiativă care vizează înlăturarea proiectilelor neexplodate, foarte periculoase, mai ales pentru civili, mai ales pentru copii. Noi ne-am alăturat acestei inițiative. Sunt doar câteva exemple de cum putem să venim efectiv în ajutorul vecinilor noștri și lista de exemple poate să continue. Vă mulțumesc! Vă doresc o seară bună!”

UPDATE, 9 iulie, ora 16.20 – Declarația finală a Summitului NATO de la Varșovia a fost adoptată

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

Summitul NATO de la Varșovia a ajuns la final, după două zile în care aliații euro-atlantici au adoptat măsuri ancorate în sfera descurajării și apărării colective, proces început de Alianță acum doi ani, prin măsuri de asigurare și adaptare ca urmare a instabilităților generate de Rusia în Est și a provocărilor din Sud.

Mizele de securitate ale României – brigada multinațională de pe teritoriul său și transformarea Mării Negre într-o prioritate euro-atlantică – se regăsesc în declarația finală adoptată de cei 28 de lideri euro-atlantici.

În documentul de 50 de pagini și 139 de paragrafe, România a obținut consensul aliaților pentru a dezvolta o prezență înaintată adaptată în dimensiunea sud-estică a teritoriului aliat. Măsurile vizează o adaptare la regiunea Mării Negre și includ inițiativa României de înființare a unei brigăzi multinaționale care să sprijine integrarea unităților de training aliate sub comanda Comandamentului Multinațional de Dvizie Sud-Est.

Citiți detalii și declarația finală a summitului aici și aici.

UPDATE, 9 iulie, ora 14.55 – Klaus Iohannis a susținut cauza Republicii Moldova în Consiliul Nord-Atlantic

Consolidarea practică a relațiilor NATO-UE  în situații precum migrația, amenințările hibride, creșterea rezilienței și securitatea cibernetică reprezintăare potențialul de a transforma parteneriatul între cele două organizații într-unul strategic, le-a transmis președintele Klaus Iohannis șefilor de stat sau de guvern din țările membre NATO, la a doua sesiune de lucru a Consiliului Nord-Atlantic.

”Pentru a aborda eficient aceste amenințări care apar din vecinătățile noastre, din est și din sud, avem nevoie de o cooperare mai largă cu partenerii noștri, în timp ce încurajăm cooperarea și sinergia cu alte organizații internaționale și regionale”, a declarat șeful statului.

”Ieri am luat decizii majore pentru consolidarea NATO. În baza acestora, NATO trebuie să își dezvolte o abordare mai coerentă și mai strategică pentru a consolida stabilitatea, în special în imediata sa vecinătate”, a menționat Iohannis.

Președintele a pledat și pentru cauza Republicii Moldova la NATO: ”Partenerii noștri din est, în special Georgia, Ucraina și Republica Moldova necesită o asistență continuă. NATO trebuie să continue să ofere sprijin în ceea ce privește reformele de securitate și de apărare și consolidarea rezilienței în sectoarele vulnerabile, inclusiv în domeniul cibernetic și energetic”.

UPDATE, 8 iulie, ora 19.30 – România, în centrul deciziilor NATO în prima zi a summitului de la Varșovia: Brigada multinațională a fost aprobată, iar scutul de la Deveselu trece sub comanda NATO

Prima reuniune a celor 28 de lideri euro-atlantici s-a încheiat cu angajamentul NATO de a spori postura de descurajare și apărare inițiată de Alianță. Șefii de stat și de guvern au decis să trimită mai multe trupe NATO în flancul estic, inclusiv înființarea unei brigăzi multinaționale în România, și să declare capacitatea operațională inițială a scutului antirachetă de la Deveselu și transferarea controlului său dinspre partea SUA spre NATO.

Acest efort de apărare colectivă va urma să consolideze poziția de descurajare și apărare a Alianței printr-o prezență adaptată la zona de sud-est a flancului estic. Este de așteptat ca în componența acestei brigăzi să se afle în jur de 1000 de militari străini, pe principiu rotațional.

Această brigadă, subordonată Comandamentului Multinațional de Divizie al NATO pentru Sud-Est de la București (MND-SE), va oferi un cadru prin care statele aliate vor putea afilia sau trimite forțe în România pentru a se antrena în scopul creșterii interoperabilității. Astfel, brigada va facilita activitățile de instruire ale NATO în zona de sud-est a Alianței prin intermediul unui program susținut de exerciții și instruire.

Brigada multinațională din România va reprezenta un concept integrat, țara noastră urmând să pună la dispoziție pentru această măsură de adaptare aliată comadamentul de brigadă, două batalioane (în jur de 2000 de militari români) și elemente de logistică, iar orizontul de timp pentru operaționalizarea ei va fi anul 2017, au menționat sursele. Din punct de vedere financiar, ea va fi susținută prin intermediul creșterii alocării bugetare pentru Apărare la procentul de 2% din PIB.

Concluziile primei zile sunt disponibile aici.

 

UPDATE, 8 iulie, ora 18.30 – Klaus Iohannis, pledoarie pentru Marea Neagră la summitul NATO

Construirea unei poziții de descurajare și de apărare adaptată și puternică a NATO trebuie să includă o prezență credibilă și persistentă a Alianței Nord-Atlantice pe flancul estic, a declarat președintele Klaus Iohannis în cadrul primei reuniuni a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de șefi de stat sau de guvern de la summitul NATO de la Varșovia.

Șeful statului a făcut referiri și la regiunea Mării Negre, apelând la definiția dată de NATO acestei regiuni la summitul din Țara Galilor: o componentă importantă a securității euro-atlantice.

”Nu trebuie să existe nicio îndoială cu privire la asta! Din păcate, aici, în Marea Neagră, am fost martorii unor modificări dramatice ale mediului de securitate în ultimii doi ani, începând cu anexarea ilegală a Crimeei și continuând cu destabilizarea regiunii Donbas”, spus Iohannis. (mai multe detalii aici)

UPDATE, 8 iulie, ora 16.58

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

Negocierile privind mizele de securitate ale României la summitul NATO continuă, au declarat surse oficiale pentru CaleaEuropeana.ro.

Președintele negociază încă intens obiectivele asumate de România la acest summit. Există deja semnale pozitive în acest sens, precum brigada multinațională, unul dintre obiectivele anunțate deja de România înainte de summit”, au precizat sursele citate.

Declarațiile survin în contextul în care prima reuniune a Consiliului Nord-Atlantic a început. Președintele Klaus Iohannis a confirmat în această dimineață că Alianța va transforma o brigadă românească într-o brigadă multinațională pentru a întări prezența NATO în sud-estul Europei, fapt anunțat de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg la începutul zilei.

UPDATE, 8 iulie, ora 16.10

Liderii celor 28 de state membre ale NATO, alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg și oficialii Uniunii Europene, Jean-Claude Juncker și Donald Tusk, au luat parte la fotografia de familie, ceremonial obișnuit la începutul fiecărui summit al Alianței. Președintele Klaus Iohannis, aflat la primul său summit, se află în primul rând, în partea din dreapta a imaginii.

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

În momentele premergătoare începerii reuniunii Consiliului Nord-Atlantic, președintele Klaus Iohannis s-a întreținut cu omologul său american, Barack Obama, dar și cu omologii săi din Polonia și Ucraina, Andrzej Duda, respectiv Petro Poroșenko.

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

UPDATE, 8 iulie, ora 11.59

stoltenberg iohannis presidency.roAm ajuns la Varșovia, unde, în câteva ore va începe Summitul NATO, în cadrul căruia voi promova proiecte importante. Astăzi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că Alianța va transforma o brigadă românească într-o brigadă multinațională pentru a întări prezența NATO în sud-estul Europei și pentru apărarea împotriva atacurilor venite din afara Alianței. Declarația confirmă astfel că inițiativele și obiectivele propuse de România la acest Summit prind contur și se vor regăsi în documentele finale ale reuniunii”, a scris președintele Klaus Iohannis pe Facebook, înainte de sosirea oficială la summitul aliat.

Concret, România va fi gazda unei componente terestre aliate formată dintr-o brigadă multinațională. Acest efort de apărare colectivă va urma să consolideze poziția de descurajare și apărare a Alianței printr-o prezență adaptată la zona de sud-est a flancului estic. Este de așteptat ca în componența acestei brigade să se afle în jur de 1000 de militari străini, pe principiu rotațional.

Cum va funcționa brigada NATO găzduită de România

Această brigadă, subordonată Comandamentului Multinațional de Divizie al NATO pentru Sud-Est de la București (MND-SE), va oferi un cadru prin care statele aliate vor putea afilia sau trimite forțe în România pentru a se antrena în scopul creșterii interoperabilității. Astfel, brigada va facilita activitățile de instruire ale NATO în zona de sud-est a Alianței prin intermediul unui program susținut de exerciții și instruire.

UPDATE, 8 iulie, ora 10.43

Summitul NATO începe azi la Varșovia. Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, susține alături de președintele țării gazdă, Andrzej Duda, cuvântul de deschidere al Warsaw Summit Experts Forum, eveniment de prefațează debutului reuniunii euro-atlantice.

Sosirea liderilor euro-atlantici, inclusiv a președintelui Klaus Iohannis, este programată să înceapă de la ora locală 12.00, iar lucrările summitului vor începe la 15.30. Premergător, va avea loc ceremonia de semnare a Declarației Comune UE-NATO.

Urmăriți relatările video CaleaEuropeana.ro despre cele mai importante momente de la summit.

UPDATE, ora 23.30 (România)

Președintele Klaus Iohannis și delegația oficială a României la Summitul NATO au sosit la Varșovia.

iohannis stoltenbergȘeful statului reprezintă, în premieră, România la cea mai importantă reuniune decizională a Alianței Nord-Atlantice de la sfârșitul Războiului Rece, acolo unde țara noastră urmează să obțină dezvoltarea planului de contingență și amplasarea unei brigăzi multinaționale NATO pe teritoriul României, alături de alte decizii importante care vizează securitatea națională și regională.

Din delegația oficială a României, condusă de președintele Klaus Iohannis, vor face parte aproximativ 30 de oficiali. Șeful statului va fi însoțit de șeful diplomației române, Lazăr Comănescu, ministrul Apărării, Mihnea Motoc, șefului Statului Major General, generalul Nicolae Ciucă, consilierul prezidențial pentru securitate națională, Ion Oprișor, consilierul prezidențial pentru politică externă, Bogdan Aurescu, consilierul prezidențial pentru relația cu societatea civilă, Andrei Muraru, dar și de ambasadorul României la NATO, Stelian Stoian.

Președintele României va participa la multe reuniuni în formatul Consiliului Nord-Atlantic, o reuniune a Comisiei NATO-Ucraina, precum și o întâlnire în formatul Misiunii Resolute Support pentru Afganistan, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeana.ro.

Agenda Summitului vizează, cu prioritate, adoptarea de măsuri privind consolidarea posturii de apărare şi descurajare a Alianţei, pe fondul multiplicării provocărilor de securitate, precum și proiectarea stabilităţii în vecinătățile estică şi sudică ale NATO.

În ceea ce priveşte consolidarea posturii de apărare şi descurajare, preşedintele României va sublinia importanţa îndeplinirii în totalitate a angajamentelor asumate la Summitul precedent din Marea Britanie, precum şi necesitatea continuării adaptării Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv prin asigurarea unei prezențe Aliate înaintate echilibrate și proporţionale pe întreg flancul estic, mai menționează sursa citată.

De asemenea, România pledează pentru creşterea atenţiei NATO asupra regiunii Mării Negre, precum şi pentru sprijinirea eforturilor Aliate în plan regional de asigurare a stabilităţii şi securităţii.

România susține adoptarea unei declarații comune NATO-UE, care va contribui la structurarea parteneriatului strategic între cele două organizații și sprijină eforturile NATO de consolidare a capacităţilor de apărare ale partenerilor Alianţei. În acest sens, în cadrul Summitului se va pune un accent deosebit şi pe aprofundarea cooperării NATO cu partenerii estici, în special Ucraina, Georgia și Republica Moldova.

Complementar politicii de parteneriate, preşedintele României va susţine continuarea politicii „uşilor deschise” şi va saluta invitarea Muntenegrului ca al 29-lea stat membru al NATO.

Totodată, va fi reconfirmat angajamentul României pentru întărirea securității spațiului euro-atlantic, atât în ceea ce priveşte creșterea bugetului alocat apărării, cât și în privința contribuţiei țării noastre la stabilizarea Afganistanului şi la eforturile de combatere a ISIL/Daesh.

Programul Președintelui la Summitul NATO

Vineri, 8 iulie:

  • ora 15:30 (ora României), Stadionul Național – Ceremonia oficială de întâmpinare (oportunităţi de imagine pentru pool de presă);
  • ora 16:15 (ora României), Stadionul Național – Fotografie de familie (oportunităţi de imagine pentru pool de presă);
  • ora 16:30 (ora României), Stadionul Național – Prima sesiune de lucru a șefilor de stat și a invitaților – Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic (NAC) (oportunităţi de imagine pentru pool de presă);
  • ora 20:20 (ora României), Stadionul Național – Demonstrație aeriană (oportunităţi de imagine pentru pool de presă);
  • ora 21:00 (ora României), Palatul Prezidențial – Fotografie de familie (oportunităţi de imagine pentru pool de presă);
  • ora 21:30 (ora României), Palatul Prezidențial – Cină de lucru cu șefii de stat și/sau de guvern prezenți la Summitul NATO.

Sâmbătă, 9 iulie:

  • ora 10:00 (ora României), Stadionul Național – Participare la Reuniunea pe tema Afganistan cu statele participante la misiunea Resolute Support (oportunităţi de imagine pentru pool de presă);
  • ora 13:00, (ora României), Stadionul Național – Participare la Reuniunea North Atlantic Council la nivel de șefi de stat (oportunităţi de imagine pentru pool de presă);
  • ora 16:00 (ora României), Stadionul Național – Participare la Reuniunea Comisiei NATO – Ucraina/NUC la nivel de șefi de stat (oportunităţi de imagine pentru pool de presă);
  • ora 18:15 (ora României), Stadionul Național – Declarații de presă (oportunităţi de imagine pentru toţi jurnaliștii acreditaţi)

După Summit, în data de 10 iulie, la invitația omologului polonez, președintele Klaus Iohannis va efectua o vizită oficială bilaterală. Consultările cu Președintele Poloniei, domnul Andrzej Duda, vor viza adoptarea de măsuri, la cel mai înalt nivel, pentru adâncirea şi extinderea Parteneriatului Strategic dintre România și Polonia, precum şi discutarea modalităților celor mai eficiente de continuare a inițiativelor regionale lansate de cele două state, încheie sursa citată.

Citiți și Adevăratele mize ale României la summitul NATO de la Varșovia: Cine, când și cum ne apără în caz de agresiune

Citiți și Summitul NATO: România va găzdui o brigadă multinațională pe teritoriul său după reuniunea de la Varșovia. Ce vor decide liderii euro-atlantic la reuniunea din Polonia

Citiți și Summitul NATO începe mâine: 18 președinți și 21 de prim-miniștri vor lua parte la cea mai importantă reuniune euro-atlantică de la sfârșitul Războiului Rece. Ultimul summit pentru Barack Obama și David Cameron, al 6-lea pentru Angela Merkel

Citiți și Cât alocă europenii și americanii pentru apărarea NATO? România, pe locul trei în topul cheltuielilor pentru echiparea forțelor militare/ SUA contribuie de 2 ori mai mult decât toate celelalte state aliate la un loc

Citiți și Flancul estic, vedeta summitului NATO de la Varșovia? Cu cât contribuie România, Polonia și celelalte țări din regiune la asigurarea securității euro-atlantice

Citiți și Uniunea Europeană și-a prezentat ambițiile de securitate înainte de summitul NATO: Cum arată Europa fără SUA, dar și fără Marea Britanie, la capitolul militar

Citiți și Jens Stoltenberg: NATO și Rusia se vor reuni pe 13 iulie, imediat după summitul de la Varșovia

Cele mai importante decizii ale Summitului NATO de la Varșovia, reacții ale liderilor euro-atlantici și participarea României la summitul aliat vor fi transmise de corespondentul CaleaEuropeana.ro de la Varșovia (detalii aici). Urmăriți transmisiile LIVE de pe pagina de Facebook – CaleaEuropeana.ro de la summitul NATO.

NATO Banner2

Reuniunea va aduce României și flancului estic beneficii de securitate sporite care vin să întărească măsurile luate în Țara Galilor, în contextul amenințărilor regionale și a agresivității ruse din 2014 care a condus la anexarea Crimeei și destabilizarea estului Ucrainei. De la dezvoltarea planului de contingență obținut la precedentul summit la brigada multinațională care se prefigurează a fi instalată pe teritoriul României și de la declararea capabilității operaționale inițiale a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice la includerea regiunii Mării Negre pe agendă, România va aduce elemente de noutate cadrului său de securitate regional.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Published

on

Dan Cărbunaru

Liderii PPE se reunsesc, în această săptămână, la Zagreb, unde timp de două zile – miercuri și joi – are loc Congresul popularilor europeni, cea mai importantă forță politică din Uniune.

Singur candidat la poziția de Președinte PPE, polonezul Donald Tusk îl va înlocui pe francezul Joseph Daul. Acesta din urmă va găzdui Congresul, alături de premierul croat Andrej Plenkovic și secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz.

Pe lângă alegerea noii garnituri de lideri – președinte, 10 vicepreședinți, secretar general și trezorier -, cei peste 2000 de participanți din 40 de țări vor discuta despre soluțiile de combatere a schimbărilor climatice, sprijinirea tinerei generații și despre Balcanii de Vest, zonă care a resimțit din plin efectele veto-ului președintelui francez Emanuel Macron din Consiliul European, care a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

Între delegațiile naționale prezente la Congres se află și cea a Partidului Național Liberal, care va participa cu 30 de delegați, începând cu președintele Klaus Iohannis, președintele PNL și prim-ministrul Ludovic Orban, cei zece eurodeputați din partea PNL și alți 18 delegați naționali.

Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat deja prezența la Zagreb, unde va sosi a doua zi după dezbaterea organizată de SNSPA în cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale.

Urmăriți corespondența noastră de la Zagreb pentru a afla care sunt deciziile luate de liderii PPE și cum va fi reprezentată România.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro
Corespondență din Bruxelles

Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri.  Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.

UPDATE 26 mai, ora 14:55 

Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

Facebook

NATO12 mins ago

Șeful Pentagonului anunță, în vizita sa în Letonia, că vor fi mai multe forțe americane în statele NATO ale Flancului Estic

NATO1 hour ago

Jens Stoltenberg: NATO este un vechi partener apropiat al Serbiei

U.E.2 hours ago

UE rămâne neclintită în disputa cu Polonia privind fondurile din PNRR: Trebuie să respecte statul de drept pentru a putea primi acești bani

INTERNAȚIONAL2 hours ago

ONU: După semnarea acordului internațional de la Istanbul, primele exporturi de grâu din Ucraina sunt așteptate săptămâna viitoare

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Sancțiuni europene împotriva Rusiei: Embargoul UE asupra cărbunelui rusesc a intrat oficial în vigoare

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.20 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA20 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA20 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.22 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA20 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL7 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending