CORESPONDENȚĂ din Bruxelles. NATO își întărește forța de răspuns la cele mai mari provocări de după Războiul Rece. Americanii își extind angajamentele de securitate în Europa de Est. România, exemplu de consecvență la Reuniunea miniștrilor Apărării de la Bruxelles 

Dan Cărbunaru, corespondență din Bruxelles

NATO se pregătește de transformări majore, pentru a face față unora dintre cele mai mari provocări de la Războiul Rece. Surse diplomatice au explicat, pentru corespondentul Calea Europeană mizele reuniunii miniștrilor Apărării din statele membre NATO, care are loc miercuri și joi, la Bruxelles. O reuniune la care România este reprezentată de ministrul Mihai Fifor. Cu doar câteva luni înainte de Summit-ul din Capitala Belgiei, miniștrii vor discuta despre evoluțiile în domeniul nuclear, situația cheltuielilor militare la nivelul aliaților, reforma structurală și instituțională a NATO, cooperarea NATO-UE, precum și despre combaterea terorismului, apărarea colectivă, proiectarea stabilității și lansarea unei posibile misiuni de instruire a NATO în Irak la Summit-ul din iulie a.c..

NATO analizează situația amenințărilor nucleare

Evoluțiile curente din domeniul nuclear, implicațiile acestora pentru Alianță, precum și modul de a menține siguranța și eficiența forțelor nucleare ale NATO vor fi analizate în cadrul Grupului de Planificare Nucleară al NATO.

România, exemplu de seriozitate în NATO

Miercuri, la prânz, miniștrii vor analiza situația asumării angajamentelor privind alocarea adecvată de fonduri pentru apărare, în condițiile în care, la Summit-ul din Țara Galilor s-a decis, în 2014, ca toți aliații să atingă 2 la sută din PIB pentru Apărare și să aloce peste 20 la sută pentru echipamente militare. Reamintit de Președintele Donald Trump, acest angajament are, astfel, prima evaluare de acest tip, iar România este plasată în eșalonul fruntaș, cu cei 2 la sută alocați anul trecut și peste 30 la sută din buget alocat achizițiilor militare. Financial Times remarca, astăzi, că doar cinci state europene – Grecia, Estonia, România, Polonia și Marea Britanie și-au respectat angajamentul. Credibilitatea României la nivelul NATO a crescut și ca urmare a menținerii procentului de 2 la sută și în 2018. “Este firesc să fie menținut acest nivel și în 2018, conform acordului politic intern din 2015 privind alocarea a 2 % din PIB în următorii 10 ani, care a fost și este foarte apreciat la NATO. Fie că este vorba despre achiziții de rachete Patriot sau alte tipuri, transportoare blindate sau avioane, toate aceste capabilități contribuie la securitatea Alianței. La nivelul NATO, deja alocările suplimentare în statele membre din ultimii ani au creat un plus de 46 de miliarde pentru bugetul alocat apărării”, au declarat sursele citate.  Implicarea SUA în apărarea Europei devine, pe de altă parte, tot mai evidentă, fapt reflectat în noua strategie pentru securitate națională. Anul acesta, Inițiativa de Reasigurare Europeană, devenită Inițiativa de Descurajare Europeană, a crescut la 4,8 miliarde de dolari și ar putea fi majorată în viitor. O mai mare parte a angajamentelor de securitate asumate în Europa, de SUA, va fi alocată țărilor din Est, inclusiv României.

NATO se modernizează

În cadrul Consiliului Nord-Atlantic, miniștrii vor discuta despre adaptarea structurii de comandă NATO și modul în care aceasta poate să facă față noilor provocări, multiple și tot mai complexe, inclusiv unor operațiuni majore. Acest lucru nu se poate face cu structura actuală, diminuată de la 22.000 de ofițeri și 33 de comandamente în perioada Războiului Rece la 6.800 de ofițeri și 7 comandamente în 2011. Dacă la Summit-ul din Țara Galilor au fost luate decizii de consolidare a politicii de apărare colective, iar la Varșovia s-a adăugat o componentă de proiectare a stabilității, acestea vor fi însoțite, în perspectiva viitorului Summit, și de o reformă instituțională a NATO.

Conștientizarea importanței cooperării UE-NATO

Miercuri seara, șefa diplomației europene, Federica Mogherini va participa la dineul de lucru cu miniștrii Apărării. Relația UE-NATO s-a dezvoltat considerabil în ultimii ani, pe fondul provocărilor comune. “Trebuie să evităm competiția, au explicat sursele diplomatice. Un stat membru al celor două organizații nu poate cumpăra un tun pentru UE și unul pentru NATO. Trebuie să ne gestionăm eficient resursele. Am ajuns la 74 de măsuri comune de lucru. Avem însă nevoie de cooperare strategică între cele două organizații atât în domeniul apărării colective, cât și al proiectării stabilității. Cei mai mulți membri NATO – 22 – sunt și membri UE”.

O a doua întâlnire în cadrul Consiliului Nord-Atlantic va include o analiză a implementării măsurilor de consolidare a posturii militare stabilite la Varșovia, înclusiv a celor două componente ale Prezenței Avansate de pe flancul Estic, respectiv Nord-Est și Sud-Est.  De asemenea, la cererea Coaliției internaționale și a Irakului, aliații vor discuta și despre o posibilă creștere a rolului NATO în pregătirea și instruirea trupelor irakiene pentru a face față provocărilor de securitate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.