Connect with us

Traian Ungureanu

Corespondență din Strasbourg. Europarlamentarul Traian Ungureanu: Cu audierea lui Julian King continuăm un joc al confuziei la nivel britanic și european

Published

on

Corespondență din Strasbourg – Teodora Ion

Audierea lui Julian King în Comisia pentru libertăți civile a Parlamentului European  pentru postul de comisar european pentru securitatea uniunii ”continuă un joc de confuzie și incoerență”, atât la nivel european, cât și pentru britanici, susține eurodeputatul Traian Ungureanu (PNL, PPE).

“S-a discutat despre bune intenții și despre legămintele de loialitate ale lui Julian King față de binele Europei. Cu audierea acestuia continuăm un joc al confunziei, incoerență, atât pe plan intern, la nivelul Marii Britanii, cât și pe plan european“, a precizat Traian Ungureanu, europarlamentar al grupului PPE și al Comisiei LIBE în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii români, la Strasbourg. traian-ungureanu

Traian Ungureanu a făcut trimitere la lipsa de consecvență a președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care “a propus un comisar după ce le-a reproșat parlamentarilor britanici prezența în Parlament”.

“Vineri are loc summitul de la Bratislava la care Marea Britannie nu va lua parte. Unde este coerența? Cred că momentul acesta definește starea de nepregătire și confuzie generală. Nimeni nu știe ce are de făcut, ce urmează. Toată lumea știe doar care a fost rezultatul votului din 23 iunie, atât”, a precizat membrul PPE.

Traian Ungureanu a vorbit și despre ideea creării unei armate europene, adusă în discuție de mai mulți înalți funcționari europeni.

Citiți și Un nou pas spre armata europeană: Jean-Claude Juncker vrea să propună înființarea unui sediu pentru comandamentul militar al Uniunii Europene

Acesta a catalogat-o ca fiind “o ambiție periculoasă pentru zona de est a Europei. Asta ar însemna decuplarea Estului, un conflict mărturisit sau nu cu NATO sau SUA, exact ce nu are neovie Estul în acest moment“, a conchis membrul Parlamentului European din partea PPE, Traian Ungureanu.

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Adina Vălean

SPECIAL Ce reprezintă motto-urile pentru campania electorală ale formațiunilor politice? Analiză caleaeuropeana.ro

Published

on

Robert LUPIȚU

 ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014 De îndată ce startul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare a fost dat (25 aprilie) mesajele și motto-urile formațiunilor politice au împânzit media românească și afișele electorale. De la „Europa în fiecare la casă!” (PDL) la „Mândri că suntem români!” (PSD-UNPR-PC), și de la „Prosperitate, Națiune, Libertate!” (PNL) la „Ridicăm România!” (PMP) sau „Apărăm România Ta!” (PNȚCD) toate sunt devize ce reprezintă viziunea și programul partidelor politice cu privire la viitorul mandat în Parlamentul European. Celelalte formațiuni înscrise pentru cursa electorală nu au prezentat un motto specific alegerilor europene.

Astfel, începând cu 25 aprilie, febra alegerilor europarlamentare se va resimți din ce în ce mai des în spațiul public românesc, mai ales pe panourile publicitare. Foarte important în acest proces nu este numai mesajul transmis de candidați și liderii politici ai partidelor lor, ci și atitudinea lor, deoarece aceasta este cea care va da formă și substanță mesajului politic. Nu trebuie să ne ascundem după deget: românii reprezintă o societate puternic dezamăgită de clasa politică națională, iar orice motto sau discurs politică de campanie nu mai este la fel de captivant ca altădată. Cu toate acestea, mesajele lansate de către partidele candidate și activitatea electorală în aceste prime zile ale campaniei pentru alegerile din 25 mai oferă o imagine de ansamblu asupra conceptelor și viziunii lor pentru un mandat în legislativul Uniunii Europene.

„Mândri că suntem români!”

Partidul Social Democrat (PSD) împreună cu formațiunile aliate, Partidul Conservator (PC) și Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR) și-a lansat candidații pentru alegerile din 25 mai sub sloganul „Mândri că suntem români” sau „România puternică în Europa!”. La evenimentul de lansare, social-democrații, conservatorii și UNPR-iștii au utilizat simboluri naționale ca materiale de promovare, pledând astfel pentru ideea de mândrie a faptului că suntem români. Ideea lor de campanie, ce a fost deja declarată, este că acest slogan ne îndeamnă să ne respectăm valorile și trecutul.

5

Aparent mesajul promovat de alianța aflată la guvernare în România induce ideea unui discurs centrat pe român în dimensiunea sa națională și nu europeană. Pornind de la aceste asumpții, probabil, candidații social-democraților (Corina Crețu, Ecaterina Andronescu, Daciana Sârbu, Cătălin Ivan, Ioan Mircea Pașcu etc.) vor trebui să-și mute expunerile spre latura europeană a cetățeanului român, care este în același timp și cetățean european. Campania acestora a pornit într-o manieră solidă ținând cont că evenimentul de lansare s-a bucurat de prezența principalului exponent la socialiștilor la ora actuală în Europa – președintele PE și candidat pentru șefia Comisiei Europene, germanul Martin Schulz.

Rămâne de văzut cum va exploata PSD această oportunitate, și de asemenea dacă alături de mesajele lor electorale vor pregăti și strategii de promovare a lui Schulz, reușind în acest fel să direcționeze relativ atenția spre deja exagerata afirmație – teme de interes european. La fel de interesant este cum va aprecia electoratul această asociere a afișelor care amintesc continuitatea USL.

„Prosperitate, Națiune, Libertate!”

De cealaltă parte, Partidul Național Liberal (PNL) în frunte cu președintele Crin Antonescu și-a lansat candidații sub titulatura unor „EuroCampioni” care au pregătit pentru aceste alegeri un manifest al PNL extrem de sugestiv ca denumire, preluând inițialele formațiunii: „Prosperitate, Națiune, Libertate!”. O scurtă incursiune către sloganul și programul politic al liberalilor ne permite o următoare observație: viziunea PNL este centrată pe prosperitatea românilor și susține o Românie europeană. Lansarea unui astfel de manifest al cărui punct central sunt cetățenii pare inspirată, în contextul în care prezența la urne pentru acest tip de alegeri a fost și se preconizează a fi scăzută.

3

Obiectivele programului euro-politic al PNL pentru Parlamentul European par fi direcționate spre ramura performanței economice, performanței politice și pentru demnitatea românilor. Foarte important de precizat că structura fiecărui obiectiv cuprinde și modalități de acțiune pe care liberalii și le asumă pentru noul legislativ european. Printre cele mai importante teme pe care aceștia și le propun să le susțină în PE sunt: flexibilitate fiscală, pact de cooperare al statelor din afara zonei euro, cooperare militară europeană, încheierea parteneriatului Transatlantic, aderarea Republicii Moldova, recunoașterea diplomelor pentru cetățenii români, antreprenoriatul feminin, egalitatea de gen pe piața muncii sau fonduri europene pentru sănătate. De asemenea, liberalii susțin începerea pregătirilor pentru Președinția Consiliului de Miniștri din semestrul II, 2019, când România va deține această funcție rotativă.

Spre deosebire de celelalte cuvinte ce apar în motto-ul cu care EuroCampionii liberali (Ramona Mănescu, Adina Vălean, Renate Weber, Cristian Bușoi etc.) vor să cucerească voturile românilor, termenul de „națiune” nu se regăsește în manifestul detaliat al PNL pentru mandatul 2014-2019. Ori, într-o Europă a cetățenilor și în contextul unei Uniuni mai integrate așa cum își dorește liderul liberalilor europeni, Guy Verhofstadt, națiunea devine o himeră, care lasă loc interpretărilor dar și dezbaterilor filosofice asupra conceptului.

Manifestul „Prosperitate, Națiune, Libertate!” al formațiunii liberale este un program de obiective îndrăzneț și ambițios, însă succesul acestuia depinde, atât de coagularea forțelor reprezentanților noștri la Strasbourg și la Bruxelles cât și de informarea cât mai rapidă și coerentă a cetățenilor cu privire la rolul PE în viața lor de zi cu zi.

„Europa în fiecare casă!”

La capitolul mesaj de campanie, Partidul Democrat Liberal (PDL) pare să fi înțeles rolul acestor alegeri europarlamentare – apropierea Uniunii către cetățeni, și viceversa. Motto-ul „Europa în fiecare casă!” pare să promoveze importanța îmbrățișării valorilor europene la care am aderat cu șapte ani în urmă, însă rămâne de văzut cum vor reuși democrat-liberalii să coreleze acest slogan cu propunerile lor concrete pentru un nou mandat în PE.

4

Discursul candidaților, unii dintre ei actuali europarlamentari (Theodor Stolojan, Monica Macovei, Traian Ungureanu, Marian Jean Marinescu) urmărește amintirea constantă a faptului că PDL este membră a celei mai mari familii politice europene – PPE. Rămâne de interpretat dacă aceste sublinieri sunt pentru a promova imaginea grupului popular în România sau pentru a îndrepta opțiunea electoratului către democrat-liberali. Cel mai probabil, ambele variante sunt plauzibile.

Dintre cele mai importante obiective asumate de PDL-iști se remarcă cele pentru care europarlamentarii acestei formațiuni au luptat în precedentul mandat: stat de drept, independența justiției, eliminarea obstacolelor de circulație pentru români, aderarea la Schengen, adoptarea monedei euro și necesitatea unor strategii pentru Dunăre și Marea Neagră. Prin urmare, putem considera că democrat-liberalii vor căuta să își asocieze aceste obiective cu candidații care au experiență în domeniu (ex. Monica Macovei – stat de drept și independența justiției). Interesant de amintit că și PDL-ul, la fel ca PNL, susține demararea pregătirilor pentru Președinția Consiliului Uniunii Europene din iulie-decembrie 2019.

„Ridicăm România!”

Partidul Mișcarea Populară (PMP) s-a pregătit pentru această campanie electorală cu mesajul „Ridicăm România!”. Pentru început, trebuie subliniat că la acest început de campanie PMP pune accent pe identitatea vizuală. Motto-ul amintit anterior ce se regăsește pe un poster electoral diferit ca impact vizual față de ceea ce ne-au obișnuit partidele politice din România. Acesta transmite imaginea unor politicieni „casual” care pășesc încrezători spre țelul lor: acela de a ridica România. Totuși, rămâne încă incertă necesitatea apariției doamnei Elena Udrea pe posterul electoral, având în vedere că aceasta nu este candidat, precum și nuanța acestui slogan, ținând cont că discursul ar trebui direcționat mai întâi spre cetățeni.

2

Conținutul mesajului electoral al PMP precum și senzația vizuală a posterului electoral accentuează nevoia de viziune pe termen lung a politicienilor. De asemenea, cei de la PMP au transmis că vor lupta pentru independența justiției, și să sprijine legislație care permite crearea de locuri de muncă, în special în rândul tinerilor.

La nivelul clasei politice s-a discutat mult despre importanța abordării temelor europene și apropierea cetățenilor de UE și rămâne de văzut cum va aborda Mișcarea Populară  prin candidații săi (Cristian Preda, Teodor Baconschi, Seigfried Mureșan etc.) aceste aspecte, mai ales că în zona de centru-dreapta concurența între partide este aspră.

„Apărăm România Ta!”

Partidul Național Țărănesc Creștin-Democrat (PNȚCD) s-a lansat pentru această campanie electorală cu un slogan care ne sugerează că euro-deputații din partea acestei formațiuni politice vor proteja interesele românilor și implicit ale României în Parlamentul European. Mesajul politic transmis de țărăniști pentru aceste alegeri îl reprezintă stimularea și mobilizarea electoratului pentru a participa la vot. Practic, candidații din partea PNȚCD au susținut încă din 25 aprilie faptul că o schimbare semnificativă a vieții politice se poate produce doar prin vot, care oferă legitimitate.

1

Candidații principali ai țărăniștilor, Aurelian Pavelescu, președintele formațiunii și Sebastian Bodu, actual europarlamentar au subliniat încă de la începutul campaniei că obiectivul lor în noul PE va fi să apere interesele românilor și ale României în PE. Prin urmare, sloganul politic pregătit pentru această campanie induce ideea unui tip de discurs generalist, în sensul în care aceste nu atinge probleme concrete. Probabil, țărăniștii vor trebui să atingă probleme concrete în această campanie dacă doresc să reprezinte și să apere interesele românilor în Uniunea Europeană.

În cele din urmă, indiferent de mesajul politic promovat, candidații și formațiunile lor nu trebuie să uite importanța discuțiilor pe teme europene, despre care trebuie să fim conștienți că reprezintă totodată și teme naționale de dezbatere, iar interesul și nivelul de informare al cetățenilor trebuie direcționat spre aceste subiecte, care cu adevărat contează, mai ales că ceea ce se întâmplă la nivelul Uniunii Europene ne influențează viața de zi cu zi.

.

Continue Reading

Adina Vălean

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Ce trebuie să știi dacă vrei să mergi la VOT pe 25 MAI

Published

on

Biroul Electoral Central (BEC) a fost alcătuit la 11 aprilie 2014, conform Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare, din cinci judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și cel mult 10 reprezentanți ai partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri, scrie AGERPRES.

vot_php_01355900Componența BEC pentru alegerile europarlamentare este următoarea: judecători — Florentin Sorin Drăguț, președinte; Rodica Susanu, locțiitor, Rodica Zaharia, Iuliana Rîciu, Leontina Șerban; din partea Autorității Electorale Permanente — Ana Maria Pătru, președinte; Dan Vlaicu, vicepreședinte; Marian Muhuleț, vicepreședinte; reprezentanți ai partidelor politice parlamentare — Constantin Florin Mitulețu (PSD), Călin-Bogdan Găurean (PNL), Cristian Ene (PDL), Eliza Ene-Corbeanu (Partidul Mișcarea Populară), Mihai Traian Mustăciosu (Partidul Conservator), Szilágyi István (UDMR), Adelaida-Vichi Banu-Untaru (PRM).

De la constituirea sa, BEC a dat mai multe decizii cu privire la desfășurarea alegerilor. Astfel, potrivit uneia dintre acestea, adoptată pe 5 aprilie 2014, s-a stabilit ca alegătorul care se află în străinătate poate vota cu documentul de identitate dacă e în tabelul cu votanții înscriși în listele electorale speciale întocmite de Autoritatea Electorală Permanentă. O altă prevedere, adoptată tot pe 5 aprilie 2014, stipulează că cetățenii români care în ziua alegerilor europarlamentare se află în străinătate își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în străinătate în baza cărții de identitate, cărții electronice de identitate, cărții de identitate provizorii, buletinului de identitate, pașaportului diplomatic, pașaportului diplomatic electronic, pașaportului de serviciu, pașaportului de serviciu electronic, pașaportului simplu, pașaportului simplu electronic sau a pașaportului simplu temporar, după caz.

De asemenea, potrivit unei decizii din 3 aprilie 2014, alegătorul comunitar care în ziua alegerilor se află în altă comună, oraș sau municipiu decât unde este înscris în copia de pe lista electorală specială își poate exercita dreptul de vot la orice secție de votare în baza documentului de identitate valabil. În această situație, președintele biroului electoral al secției de votare contactează telefonic biroul electoral județean sau biroul electoral al sectorului municipiului București, după caz, în vederea confirmării faptului că alegătorul comunitar se regăsește în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă care cuprinde alegătorii comunitari înscriși în listele electorale speciale.

Alegătorii care își exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale sunt înscriși în lista electorală suplimentară, fiind radiați dacă este cazul din copia de pe lista electorală permanentă sau specială existentă la secția de votare.

Cât privește urna specială, BEC a stabilit, pe 2 aprilie 2014, că aceasta se utilizează numai la secțiile de votare din țară.

Totodată, o altă decizie adoptată de către BEC, pe 27 martie 2014, se referă la faptul că alegătorii deținuți în baza unui mandat de arestare preventivă sau care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar nu li s-a interzis exercitarea drepturilor electorale votează prin intermediul urnei speciale.

BEC a adoptat la 24 martie 2014 decizia privind procedura de acreditare a observatorilor interni și a reprezentanților interni ai mass-media la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European. Potrivit deciziei, acreditarea observatorilor interni propuși de către organizațiile neguvernamentale din România în privința cărora Autoritatea Electorală Permanentă a stabilit că îndeplinesc condiții prevăzute de Legea nr. 33/2007 se face de către birourile electorale județene, de cele ale sectoarelor municipiului București și de biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate la cererea scrisă a conducerii organizațiilor neguvernamentale, făcută până cel mai târziu cu cinci zile înaintea zilei de referință. Cererile de acreditare formulate de conducerile organizațiilor neguvernamentale vor fi însoțite de declarațiile de neapartenență politică ale persoanelor propuse ca observatori interni. Acreditările sunt valabile la toate birourile electorale ale secțiilor de votare din raza de competență a biroului electoral care le-a emis. Acreditările permit accesul titularilor acestora și în spațiul special amenajat în acest sens la biroul electoral județean, al sectorului municipiului București sau la biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate care a emis acreditările.

Acreditarea reprezentanților interni propuși de către instituțiile mass-media din România în privința cărora Autoritatea Electorală Permanentă a stabilit că îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea 33/2007 se face de către birourile electorale județene, de cele ale sectoarelor municipiului București și de biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, la cererea scrisă a conducerii instituțiilor de presă din România, făcută până cel mai târziu cu cinci zile înaintea zilei de referință, mai prevede ordinul BEC

Continue Reading

Adina Vălean

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Cum ar putea Ucraina să modifice rezultatul votului pentru UE

Published

on

Pentru prima dată în două luni de sondaje, Partidul Popularilor Europeni trece în faţa Socialiştilor în sondajele pentru Europarlamentarele din 22-25 mai, schimbare care, în estul Uniunii cel puţin, pare să fie determinată de situaţia din Ucraina. Doi experţi europeni intervievaţi de Gândul ne spun la ce să ne aşteptăm în continuare în această campanie şi care este miza votului de luna viitoare pentru români.

Popularii Europeni (PPE) au crescut semnificativ în cele mai recente sondaje de opinie la nivelul UE, având acum un avans de 13 locuri în faţa Socialiştilor (S&D), conform predicţiilor PollWatch2014, o iniţiativă a think-tank-ului VoteWatch.

Este prima dată în ultimele două luni când Socialiştii nu mai conduc în sondaje. Astfel, dacă în februarie S&D era prognozat să câştige 217 locuri şi PPE 200, acum, Popularii au 222 de europarlamentari în sondaje, în timp ce Socialiştii au 209.

pie

Sursa: PollWatch2014

 

Unul dintre factorii care au determinat o creştere a sprijinului pentru partidele care aparţin PPE a fost situaţia din Ucraina, explică experţii, care avertizează însă că această cursă electorală nu este nici pe departe decisă. Mai mult, analiştii estimează, pe baza a 1.000 de simulări, că există încă 25% şanse ca grupul S&D să fie, totuşi, mai numeros decât PPE în următoarea legislatură.

„În estul Europei, unul dintre motivele care pare să iasă în evidenţă este situaţia din Ucraina. În special în Polonia, Ucraina pare să determine o raliere a populaţiei în jurul partidelor de dreapta, care pun accent pe securitate şi pe o implicare mai activă în vecinătatea estică, precum şi pe întărirea rolului Poloniei în UE şi în NATO”, a explicat pentru gândul Doru Franţescu, policy director al VoteWatch.eu, un think tank cu sediul la Bruxelles, care face aceste predicţii pentru alegerile europene.

De ce se reafirmă conservatorii

Motivele avansului PPE nu sunt aceleaşi de la ţară la ţară, subliniază expertul: „Spre exemplu, germanii au încredere în guvernul lui Merkel, căruia îi atribuie meritul pentru situaţia economică bună. Pe de altă parte, în Franţa, socialiştii aflaţi la guvernare nu au convins cu soluţiile lor, ceea ce s-a văzut deja în rezultatele de la alegerile locale”.

Dincolo de Franţa, alte state în care socialiştii au scăzut în sondaje sunt Austria, Ungaria, Bulgaria, Polonia şi Grecia.

Extrema dreaptă poate forma un nou grup în PE

Per ansamblu, grupurile centriste (PPE, S&D şi liberalii din ALDE) vor fi mai mici decât în actuala legislatură, pe fondul creşterii extremelor dreaptă şi stângă. Extrema dreaptă a crescut pe valul de antiimigraţionism şi naţionalism, în timp ce extrema stângă, pe fondul mişcării antiausteritate, devenită tema principală a acestei campanii electorale. Mai mult, sondajele indică în acest moment că liderii extremelor drepte din Franţa şi Olanda, Marine le Pen, respectiv Geert Wilders, vor avea suficienţi europdeputaţi din destule state membre (38 din 7 ţări) pentru a forma un nou grup în legislativul UE.

„Vom vedea un Parlament mult mai fragmentat, cu o creştere a dreptei populiste, antieuropene, precum şi a numărului de locuri ale stângii radicale. Unul dintre motive este austeritatea şi problemele de subperformanţă economică în UE, la care se adaugă o preocupare tot mai importantă – mai ales în vestul Europeni – pentru tematici precum libertatea de mişcare”, a comentat, într-un interviu acordat gândul, Simon Hix, Chairman VoteWatch Europe, profesor la London School of Economics and Political Science şi unul dintre autorii modelului de predicţie pentru alegerile europene din 22-25 mai.

Cele mai notabile creşteri ale partidelor de extremă dreapta s-au înregistrat în Marea Britanie, Olanda, Franţa, Finlanda şi Danemarca. Ceea ce au făcut aceste partide, spune expertul britanic, a fost să combine „în mod ingenios” tematicile antieuropene şi antiimigraţioniste. „Vom vedea, deci, un Parlament al cărui centru va fi mai mic şi va fi mult mai greu ca instituţiile UE să adopte legi, pentru că va fi constant o opoziţie solidă din partea stângii şi a dreptei”, ne-a mai spus Simon Hix.

Un aspect foarte important de luat în calcul, punctează el, este că sprijinul pentru partidele radicale ar putea fi mult mai mare decât o sugerează sondajele: „Este greu să ştim cât de exacte sunt sondajele de opinie. Se întâmplă de multe ori, când există o creştere a sprijinului pentru stânga sau dreapta radicale, această creştere să nu se regăsească şi în sondaje. Oamenii sunt reticenţi în a spune că vor vota cu aceste partide. De exemplu, în Marea Britanie, sondajele de opinie indică faptul că UKIP ar avea 20% din voturi. Sondajele interne ale UKIP îi plasează la 30%. Ar putea fi la fel şi cu Le Pen, în Franţa, ori cu Wilders, în Olanda”.

În 2009, rata de succes a ultimelor predicţii VoteWatch dinaintea alegerilor a fost de 98% (720 din 736) pentru numărul de locuri pe care urma să le câştige fiecare grup politic şi 90% pentru numărul de locuri pe care urmau să le câştige partidele naţionale.

Sursa: PollWatch2014

Sursa: PollWatch2014

Libertatea de mişcare într-un PE cu o mişcare antiimigraţionistă puternică

În contextul în care se preconizează că legislatura 2014-2019 va fi mult mai fragmentată şi, pe alocuri, radicală, cum se va traduce această configuraţie electorală în viaţa de zi cu zi a românilor, de exemplu? „2 milioane de români au plecat în alte state membre până acum, în baza dreptului lor cetăţenesc. Dacă vom vedea o creştere a grupurilor populiste de dreapta şi antieuropene, am putea vedea cum aceste drepturi de care se bucură românii sunt atacate, în urma acestor alegeri europene”, a explicat Simon Hix în interviul pentru gândul.

Există şi mize economice deosebit de importante pentru toţi europenii, inclusiv pentru români. Una dintre este va fi acordul de liber schimb UE-SUA, care, dacă va fi încheiat, va deveni cel mai mare astfel de acord din lume. „Ar putea genera creştere economică, noi investiţii, iar asta îi interesează pe cetăţenii din toată Europa. Un subiect foarte important, care va împărţi în tabere Parlamentul”, ne-a mai spus Hix.

Cine va lua Comisia Europeană?

O altă miză a acestor alegeri nu se află în Parlamentul European, ci în clădirea Berlaymont în care se află sediul Comisiei Europene. Principalele trei familii politice europene, Popularii, Socialiştii şi Liberalii, au câte un candidat la preşedinţia Comisiei: fostul premier luxemburghez şi preşedinte al Eurogrupului, Jean-Claude Juncker; actualul preşedinte al PE, Martin Schulz; preşedintele Liberalilor, Guy Verhofstadt. După cum gândul a scris recent, liderii grupurilor politice omonime din PE dau asigurări că preşedintele Comisiei va fi ales numai dintre aceşti trei candidaţi şi în funcţie de rezultatul alegerilor. Candidatul partidului prim clasat va trebui să vină cu o coaliţie şi cu un program politic pentru a fi sprijinit de PE. În caz contrar, al doilea clasat va trece prin acelaşi proces.

Citeşte şi ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Pentru prima dată, următorul preşedinte al Comisiei trebuie să îndeplinească TREI CONDIŢII pentru a fi numit. Corespondenţă Gândul din Strasbourg

Lucrurile nu sunt văzute la fel de simplu şi în afara PE, însă, Consiliul European (liderii statelor membre) nefiind dispus să renunţe atât de uşor la puterile sale de a da un preşedinte de Comisie. Ba mai mult, există în mediul european mai multe scenarii care sugerează că succesorul lui Barroso nici nu va fi unul dintre cei trei candidaţi. Cel mai des invocat nume este cel al actualului premier polonez, Donald Tusk. Dacă Polonia nu va primi şefia Comisiei, se vehiculează că va lua Serviciul de Acţiune Externă (diplomaţia UE), unde Lady Ashton ar putea fi înlocuită de ministrul polonez de Externe, R. Sikorski.

„Există o luptă pentru preşedinţia Comisiei, nu e clar cine va câştiga. E o luptă şi între Parlament şi Consiliu”, a povestit Simon Hix, directorul VoteWatch. „Nu e clar ce se va întâmpla, principalele două grupuri sunt foarte aproape. Dacă unul dintre ele va ieşi drept câştigător detaşat al alegerilor, cred că poate cere preşedinţia Comisiei, dar dacă aceste două grupuri vor termina cursa cu rezultate apropiate, cred că se va forma o mare coaliţie, iar din acel punct nu vom putea şti dacă preşedinte va fi Schulz ori Juncker”, a mai spus britanicul.

Proiectul prin care românii pot alege viitorul preşedinte al Comisiei

Una dintre principalele probleme ale acestor alegeri este dezinteresul electoratului. De la primele alegeri încoace, în 1979, prezenţa la votul european a scăzut de fiecare dată. Din acest motiv, eurodeputaţii, dar şi liderii celorlalte instituţii UE se tem că, în acest ritm, nu vor mai putea invoca niciun fel de legitimitate democratică.

În timp ce statele membre şi Parlamentul se bat pe numirea noului preşedinte al executivului UE, cei de la VoteWatch au lansat un proiect în premieră, menit să contribuie la informarea europenilor cu privire la poziţiile actualilor sau viitorilor deputaţi pe temele care îi interesează şi pe ei, dar şi să stimuleze interesul lor pentru politica şi politicile europene. Electio2014 este o platformă în 24 de limbi, inclusiv în română, care cuprinde 20 de tematici importante, de la economie, la politici sociale, construită dintr-o bază de date de peste 6.000 de voturi din PE. Oamenii îşi pot compara poziţia cu cele ale politicienilor şi, mai mult, pot vota pentru candidatul pe care ei îl doresc la conducerea Comisiei Europene.

„Sunt de acord că nu există un sprijin deosebit în acest moment pentru integrare europeană, nici interes pentru sau înţelegere a Parlamentului European şi a alegerilor europene. În acest context, noi încercăm să le oferim cetăţenilor mai multă informaţie, pentru a-i ajuta să înţeleagă despre ce este vorba în politica europeană, care sunt principalele teme de discuţie în politica din Bruxelles, ce poziţii au partidele şi politicienii din diverse ţări pe aceste teme. Până la urmă, aşa înţeleg oamenii şi politica internă”, a mai explicat Simon Hix, în interviul acordat gândul.

Electio2014 există şi sub forma unor aplicaţii de mobil pentru iOS, Android şi Windows Phone

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending