Connect with us

INTERVIURI

Corespondență din Strasbourg. Interviu cu europarlamentarul Siegfried Mureșan (PMP, PPE): În bugetul UE pentru 2018 este prevăzut un proiect în șase state ale UE, inclusiv România, pentru combaterea propagandei ruse și a dezinformării

Published

on

Corespondență din Strasbourg – Teodora Ion

Parlamentul European a adoptat miercuri rezoluția privind Bugetul UE pentru anul 2018 acceptând astfel propunerea europarlamentarului român Siegfried Mureșan (PMP, PPE) de a crește alocările pentru investițiile în locuri de muncă pentru tineri și pentru siguranță, precum și pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova, dar și de a finanța, în premieră, Programul de acordare a unui abonament gratuit de tren de o lună pentru fiecare tânăr din UE care împlinește 18 ani și care dorește să viziteze Europa.

În cadrul unui interviu acordat Calea Europeană europarlamentarul a explicat că în proiectul de buget al Uniunii Europene pentru anul viitor este cuprins și un proiect-pilot pentru combaterea propagandei ruse și a dezinformărilor. în șase state membre ale Uniunii Europene, printre care și România. Mureșan a explicat că în cadrul acestui proiect personal specializat va fi educat, pentru ca aceștia să poată informa și educa la rândul lor ONG-uri și jurnaliști din aceste state membre ale Uniunii Europene.

” Obiectivul este să pregătim acel personal cu privire la propagandă, la dezinformare, de unde vine, pe ce canale, care sunt știrile false, ce au în comun, care sunt actorii care le propagă, cum putem combate, care e realitatea, și aceste persoane să efectueze traininguri, să informeze ONG-uri, jurnaliști din câteva state membre ale UE, ca parte a proiectului pilot pe care l-am propus eu în anul următor și opinia publică din toată UE în anii următori, când proiectul pilot va fi extins pentru că UE a înțeles că propaganda e o problemă, dar ceea ce face până acum e prea timid (…) Proiectul pilot nu va rezolva problema în totalitate, dar este un pas în direcția care trebuie.”, a declarat eurodeputatul. 

Siegfried Mureșan, raportor al Comisiei pentru bugete a PE privind programul de asistență macrofinanciară în valoare de 100 de milioane de euro destinată Republicii Moldova, a comentat decizia UE de a suspenda ultima tranșă de bani în valoare de 28 de milioane de euro către Republica Moldova. Actualul guvern de la Chișinău ”a mimat reforme anul acesta, nu a îndeplinit ceea ce trebuia să îndeplinească și de aceea au fost suspendate cele 28 de milioane de euro din cele 746 de milioane” , a explicat europarlamentarul.

Redăm, mai jos, interviul integral:

-Având în vedere rezultatul votului de miercuri din plen, și anume 414 persoane și-au exprimat poziția favorabilă față de rezoluția privind bugetul UE pentru anul 2018, cum se va traduce acest rezultat în cadrul negocierilor între Parlament și Consiliu? Știm că urmează o periodă de 21 de zile de conciliere bugetară între cele două instituții.

Siegfried Mureșan: Parlamentul European a votat poziția sa pe bugetul UE pe anul următor. Este raportul pe care eu l-am redactat ca raportor general pe buget, care este reacția Parlamentului la proiectul de buget propus de Comisia Europeană.

Proiectul de buget propus de Comisia Europeană a fost unul bun, fiindcă a respectat prioritățile politice pe care tot eu, în numele Parlamentului European, le-am stabilit la începutul anului, și anume creștere economică, locuri de muncă și siguranța cetățeanului. Obiectivul meu în lectura Parlamentului a fost să cresc alocările la acele linii bugetare care într-adevăr ajută economia și mai ales acele slinii bugetare unde implementarea este mare, unde este nevoie de mai multe fonduri și unde cererea este bună, adică știm sigur că banii sunt bine folosiți. Fondurile pentru cercetare, dezvoltare, inovare, măsurile șomajului în rândul tinerilor, fonduri pentru IMM, ajutoare pentru tineri fermieri, agențiile UE care au responsabilitate cu justiția, afaceri interne, Eurojust, Europol, Frontex, exact acele domenii care, pe lângă ce a propus Comisia Europeană, știu că fiecare cent alocat în plus va fi bine folosit.

Consiliul, adică statele membre ale UE, împărtășesc la nivel de retorică prioritățile mele politice, însă, când e vorba de amendamente bugetare, au propus niște tăieri. Consiliul spune că este de acord că trebuie să generăm creștere economică și locuri de muncă, că pentru a realiza acest lucru trebuie să finanțăm competitivitatea UE și instrumentul necesar este tocmai ivestiția în inovare, cercetare, infrastructură. Asta face economia mai puterică, competitivă, atrăgătoare pentru investitori. În timpul în care Consiliul spune că aceste domenii sunt importante, au făcut și tăieri bugetare acolo din dorința de a economisi puțin din bugetul UE – și această aspirație Consiliul o are în fiecare an – domeniul cercetare, inovare este exact domeniul greșit de unde să faci tăieri. Și acum, începând de luni, vor începe negocierile programate a dura 21 de zile între Consiliu și Parlament cu obiectivul de a ajunge la un acord și de a da UE un buget bun pe anul următor.

-Marea Britanie este un contributor net la bugetul UE, aducând mai mulți bani la bugetul Uniunii decât primește. Care va fi impactul financiar al ieșirii acesteia din comunitatea europeană în acest context?

 Siegfried Mureșan:  Impactul imediat asupra bugetului UE este zero. Pentru anul pentru care am votat acum bugetul și pentru care eu sunt responsabil, pentru 2018 impactul este zero deoarece Marea Britanie va continua să fie stat membru cu toate drepturile și obligațiile pe care le are. Realitatea este însă că anul 2018 este ultimul an cu un buget așejat, predictibil. Ne așteptăm ca Marea Britanie să părăsească, din păcate, în anul 2019, Uniunea Europeană și cu tot rabatul primit de Marea Britanie de-a lungul timpului pentru contribuțiile sale la bugetul UE, Marea Britanie a fost un stat net contributor la buget, adică a contribuit mai mult decât a primit înapoi. De aceea  în ziua în care Marea Britanie va părăsi UE, nouă ne vor lipsi bani la buget și avem patru soluții pentru a acoperi această gaură pe termen lung. Prima soluție, este aceea în care spunem că lipsesc niște bani, vrem ca UE să își poată îndeplini angajamentele ca și până acum trebuie să acoperim această gaură din buget, soluția fiind ca toate statele să plătească un pic mai mult, mare parte a poverii căzând asupra statelor mai bogate. Nu văd acest scenariu fezabil deoarece există oricum în momentul de față o reticență legată de bugetul UE în statele net contributoare ( Suedia, Olanda, Austria, o parte și în Germania).  Cel de-al doilea scenariu este cel în care spunem că a plecat un stat care ne ajuta, care plătea mai mult decât beneficia, avem mai puțin bani în Uniunea Europeană, vom face mai puține lucruri, adică mai puțini bani pentru agricultură, pentru fonduri structurale și pentru coeziune. Cred că o mare parte din statele membre nu vor accepta nici acest scenariu și de altă parte cred că ar fi chiar un scenariu periculos în sensul în care UE va avea mai puțini bani la dispoziție, va face mai puține lucruri tocmai în perioada în care este clar că UE trebuie echipată cu instrumente adiționale pentru a face față noilor provocări. Trebuie să cooperăm mai mult în materie de securitate, apărare la nivel european. O spune și NATO. Combaterea terorismului, siguranța cetățeanului, întărirea zonei euro. Avem mai multe lucruri de făcut laolaltă și nu le poți face cu un buget mai mic. Cel de-al treilea scenariu ar fi un melanj între primele două, însă în practică ar fi foarte greu de realizat. Acesta spune că reducem bugetul puțin pentru că știm că avem mai puține state contributoare și gaura care totuși rămâne o vom acoperi crescând contribuția statelor cu încă un pic. Nu la fel de mult ca în primul scenariu, dar un pic. Cred că va fi extrem de greu și negocierile ar fi extrem de dure, un proces laborios care ar dura mult care ar lăsa în urmă din nou răni la nivelul tuturor statelor, și a celor care trebuie să contribuie mai mult și a celor care trebuie să contribuie mai puțin. Toți ar fi nefericiți. De aceea eu sunțin ul al patrulea scenariu, și anume ca UE să fie echipată cu surse proprii de venit. Exact așa cum statele membre au surse proprii de venit, ele colectează taxe. Cum vreau să fac acest lucru? Avem două modalități iar eu susțin una dintre ele. Prima modalitate ar fi ca UE să colecteze ea însăși taxe. Dacă UE ar colecta taxe – să spunem un cent per litru de benzină  – atunci evident că taxele ar fi reduse la nivel național și cetățeanul nu ar fi împovărat cu nici măcar un singur cent în plus. Dar acest lucru este greu de explicat. În momentul în care ieși și spui că vom introduce o nouă taxă la nivel european, populiștii, euroscepticii te vor ataca imediat. Chiar dacă acea taxă nu înseamnă nicio contribuție în plus din partea cetățeanului fiindcă îi reduci taxele la nivel național, e greu de explicat. Oamenii au nevoie de claritate. Aceasta ar fi o bătălie pe care am pierde-o cu populiștii. De aceea eu spun așa: din taxe existente la nivel național, TVA sau impozitul pe profit, o mică pondere să meargă automat spre bugetul UE astfel încât bugetul UE să nu mai fie format din contribuții de la statele membre ci să fie bani care automat să meargă spre bugetul UE, predictibil pe termen lung să nu mai avem nevoie ca din 7 în 7 ani să purtăm negocieri cum am făcut-o până acum și la sfârșitul zilei lumea să fie nemulțumită.

-Săptămâna trecută, România, împreună cu alte șapte state membre, unele dintre ele trecând prin experiența comunistă, au semnat o scrisoare pe care au înaintat-o Înaltului Reprezentant pentru Politică Externă și de Securitate, Federica Mogherini prin care îi solicitau acesteia să facă mai mult pentru combaterea propagandei ruse. De anul viitor, 1,1 milioane de euro vor fi alocați pentru combaterea dezinformării practicată de Federația Rusă . Cum vor fi mai exact alocați acești bani? Cum pot fi eliminate știrile care dezinformează?

Siegfried Mureșan:  Uniunea Europeană începe să conștientizeze că propaganda, în special dinspre Federația Rusă și dezinformările sunt un lucru rău și pot deveni chiar un risc existențial pentru UE deoarece ele au ca scop tocmai slăbirea, dezintegrarea UE și prezentarea noastră de către cei dinspre est ca fiind supuși multor riscuri, și o serie de alte trăsnăi ne spun autocrații și vor să îi și credem. UE înțelege în momentul de față că trebuie să ia mai multe măsuri pentru combaterea propagandei, asigurarea siguranței cibernetice. Evident, statele membre trebuie să facă multe lucruri. Ele dețin și informațiile la nivelul serviciilor de informații. UE  a înființat în urmă cu doi ani de zile un mic departament care își propune să monitorizeze propaganda și dezinformarea, un departament care are în jur de 12 persoane care lucrează în acel departament care însă nu are un buget suficient. Monitorizează pe baza contribuțiior voluntare din partea unor jurnaliști, ONG-uri din diferite state membre ale UE și state din vecinătatea imediată a UE. Contribuțiile au loc pe bază voluntară și există state din care există suficiente contribuții, dar există și state din care nu s-a găsit nimeni să contribuie. Obiectivul este următorul: trebuie îmbunătățită colectarea de informație și anume: colectarea de informație nu se mai poate face pe bază voluntară căci un jurnalist nu poate aloca mult timp pe gratis din contribuția sau, sau dacă un angajat al unui ONG contribuie în acea bază de date cu informații, nu mai poate muncă în acel ONG. Deci alimentarea acelei baze de date cu informații și riscuri din propagandă trebuie să fie remunerată. Trebuie să fie organizată astfel încât să acopere toate statele UE și din vecinătate până acum pe bază voluntară negăsindu-se suficinte persoane din anumite state. După ce monitorizăm, trebuie să și combatem. În prima etapă trebuie să înțelegem cine propagă informația, de unde vin știrile false și cum se propagă pentru că de multe ori, cu 2 săptămâni înainte ca un politician popilist din România spune câte o prostie despre UE să o fi văzut pe un post de știri al Kremlinului. Ceea ce partidele ultra-naționaliste, populiste, eurosceptice poate din Franța au spus înainte de alegerile prezidențiale din Franța, are poate ceva în comun cu ceea ce populiștii de extremă-stângă din alte state ale UE, din Europa Centrală și de Est, câteodată și de la noi din România o spun. Trebuie să vedem cine aduce informațiile false în Europa, pe ce canale, și tehnic deja se vede care sunt conturi de Twitter careîl urmăresc și pe Putin și pe Marine Le Pen și dau retweet, sunt influente în Franța sau în Marea Britanie, dar retweet la informații venind dinspre Federația Rusă și spun astfel publicului francez, britanic, spaniol și din alte state.

După aceea, trebuie ca și Comisia Europeană să și formeze o echipă de combatere. Proiectul meu pilot spune următorul lucru: să alegem șase state membre ale UE și din vecinătatea estică, printre ele și România, state pe care le considerăm expuse riscului propagandei ruse în care să folosim personalul delegației Comisiei Europene. Obiectivul este să pregătim acel personal cu privire la propagandă, la dezinformare, de unde vine, pe ce canale, care sunt știrile false, ce au în comun, care sunt actorii care le propagă, cum putem combate, care e realitatea, și aceste persoane să efectueze traininguri, să informeze ONG-uri, jurnaliști din câteva state membre ale UE, ca parte a proiectului pilot pe care l-am propus eu în anul următor și opinia publică din toată UE în anii următori, când proiectul pilot va fi extins pentru că UE a înțeles că propaganda e o problemă, dar ceea ce face până acum e prea timid, acea echipă existentă la nivelul Comisiei Europene este prea mică și nu are un buget pentru a-și îndeplini misiunea.

Proiectul pilot nu va rezolva problema în totalitate, dar este un pas în direcția care trebuie.

-Parlamentul European a decis la începutul lunii crearea Parchetului European care va putea urmări penal pe cei care aduc prejudicii la adresa bugetului UE. Credeți că un astfel de instrument va contribui la o mai bună gestionare a bugetului comunității europene?

Siegfried Mureșan:  Categoric, da. Oficiul european de luptă împotriva fraudei, Olaf, trebuie să investigheze fraudele și neregulile europene. Ei trimit inspectori oriunde sunt alocate fonduri europene, fie într-un stat membru al UE, fie în afara UE pentru că noi ajutăm și Republica Moldova, și state din Africa să se dezvolte. Oriunde este suspectată o fraudă, acești inspectori merg și investighează. Până acum rezultatul investigațiilor a trebuit pus la dispoziție autorităților din statele membre, ei neavând voie să ancheteze, să facă munca pe care o fac procurorii. Au ajuns la o concluzie, că persoana X a fraudat cu fonduri europene și ei trebuiau să pună la dispoziție autorităților din statele în care s-a descoperit această fraudă. Sunt state în care autoritățile naționale funcționează foarte bine, iau dosarul, îl duc în instanță și justiția decide dacă este vinovat sau nu. Dar sunt state în care după ce Olaful făcea o sesizare, punea la dispoziția autorităților naționale rezultatul investigației nu se mai întâmpla nimic. Pur și simplu pentru că justiția este diferită de la stat la stat iar peste tot lupta împotriva corupției nu funcționează la fel de bine.

Această problemă va fi rezolvată acum prin procuror european care te va putea ancheta și care va putea duce dosarul până în faza finală, în instanță. Categoric este un pas bun și categoric se va veni mai repede, mai ușpor celor care au de gând să fraudeze fonduri europene.

-La 12 octombrie, UE a anunțat că suspendă ultima tranșă de bani în valoare de 28 de milioane de euro către Republica Moldova, unul dintre motive fiind modificarea sistemului electoral, în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneția. Considerați că poziția unor deputați legată de acest subiect, și anume că decizia va împinge Republica Moldova și mai mult în brațele vecinului de la est, este una justificată?

Siegfried Mureșan:  Temerile sunt întemeiate și nu ai cum să nu te temi atâta vreme cât timp Republica Moldova are un președinte care este pro-rus. UE ajută în mod semnificativ Republica Moldova. Pentru erioada 2014-2020, am prevăzut 746 de milioane de euro fonduri nerambursabile pentru Republica Moldova și le creștem în fiecare an câte puțin. Anul acesta am spus că vecinătatea estică trebuie să fie una dintre prioritățile UE pentru bugetul pe anul următor și, ca atare, în proiectul de buget, Comisia Europeană a propus deja alocarea a 48 de milioane de euro în plus pentru Georgia, Ucraina și Republica Moldova, față de anul trecut. Eu am spus că vreau mai mult și am mai adăugat 27 de milioane în lectura parlamentului. La începutul anului CE a propus acordarea de 100 de milioane de euro Repblicii Moldova, asistență macrofinanciară. Aceștia ar fi bani care ar merge al bugetul de stat care ar ajuta cu cheltuieli curente. Din aceste 100 de milioane, 40 de milioane de euro ar fi credit nerambursabil ( sunt bani care merg gratis ) iar 60 de milioane sunt bani care trebuie dați înapoi. Cele 746 de milioane sunt bani care merg pe proiecte ( infrastructură, reformă administrației publice, reforma justiției). Toți banii vin cu condiționalități. Pentru ca acești bani să poată merge la Chișinău, Republica Moldova trebuie să îndeplinească ceea ce împreună ne-am angajat că va face, și anume împlementarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și UE.

Actualul guvern de la Chișinău a mimat reforme anul acesta, nu a îndeplinit ceea ce trebuia să îndeplinească și de aceea au fost suspendate cele 28 de milioane de euro din cele 746 de milioane. Această suspendare are a face cu lipsa progresului în combaterea corupției, reforma justiției, încălcarea statului de drept. Nu are nimic a face cu legislația electorală, dar și legislația electorală este importantă legată de cele 100 de milioane de euro.

Eu fiind raportor în Comisia pentru bugete pe această 100 de milioane, de la începutul anului am spus că vreau ca banii să meargă la cetățenii Republicii Moldova cât mai repede, dar vreau să punem condiționalități clare legate de justiție și de spălarea banilor. Am pus acele condiționalități, după care guvernul de la Chișinău a modificat unilateral legislația electorală, în pofida avizului Comisiei de la Veneția  și cel al președintelui Consiliului European, al Consiliului de Miniștri și a majorității membrilor Parlamentului European. În afară de condițiile impuse de mine privind reformele justiției și spălarea banilor, pentru acea 100 de milioane, mai există și o serie de precondiții, prestabilite pentru toate statele care sunt ajutate, care se referă la alegeri democratice, un sistem democratic pluripartinic și acesta este în momentul de față pus sub semnul întrebării instituțiilor UE, deoarece s-a modificat legislația electorală. Fără o dezbatere publică serioasă, în ciuda avizului Comisiei de la Veneția care estr autoritatea supremă în materie de legislație electorală, fără consensul opoziției rapid, netransparent, și mai ales cu impact imediat asupra alegerilor de anul viitor.

De aceea, în momentul de față, această 100 de milioane de euro este blocat. Banii ar fi putu fi deja la Chișinău dacă guvernul nu s-ar fi apucat intenpestiv să modifice legislația electorală, Comisia Europeană trebuind să decidă dacă condițiile sunt îndeplinite pentru ca acești bani să meargă la Chișinău. Condițiile, în momentul de față, nu sunt îndeplinite. Sunt blocate cele 28 de milioane din cele 746 de milioane alocate pe 7 ani ca urmare a lipsei progresului îm justiție și 100 de milioane este total blocată în momentul de față, în principal ca urmare a modificării legislației electorale. Guvernul de la Chișinău trebuie să țină cont de avizul Comisiei de la Veneția, să implementeze toate recomandările Comisiei de la Veneția în privința legislației electorale și atunci banii pot ajunge mai repede la cetățenii Republicii Moldova. UE are acești bani, vrea să-i pună la dispoziția cetățenilor RM, din păcate, guvernul de la Chișinău este un obstacol în trimiterea acelor bani cât mai rapid.

 

 

.

INTERVIURI

EXCLUSIV Interviu de la Aachen. Ambasadorul Germaniei în România: Nu există o alegere mai bună pentru premiul Carol cel Mare decât președintele Iohannis. A susținut un discurs fantastic despre Europa

Published

on

© Calea Europeană

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Noul ambasador al Germaniei la București, Peer Gebauer, a declarat sâmbătă, într-un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, că nu există o alegere mai bună pentru decernarea Premiului Carol cel Mare decât președintele român Klaus Iohannis, cel care a fost laureat sâmbătă cu prestigiosul premiu care onorează contribuțiile personalităților politice la unitatea Europei.

Este un premiu foarte apreciat, iar faptul că este acordat aici, la Aachen, care este un centru de integrare europeană, este foarte important. Mă bucur foarte mult că un mare lider european, precum președintele Iohannis, a primit astăzi acest premiu. Nu există o alegere mai bună. Dumnealui a ținut un discurs fantastic despre viziunea sa pentru Europa și pentru integrarea europeană“, a spus Gebauer, într-un scurt interviu acordat la Aachen.

Diplomatul german a subliniat că modul în care România a evoluat în ultimii 30 de ani se datorează curajului poporului român și a arătat că țara sa apreciază expertiza României în cadrul procesului de integrare europeană.

Interviul poate fi urmărit mai jos, începând de la minutul 30.

Într-o postare separată publicată pe Facebook, Ambasada Germaniei la București l-a felicitat “călduros” pe președintele Klaus Iohannis pentru premiul „Carol cel Mare”.

Premiul internațional „Carol cel Mare” al orașului Aachen este cel mai vechi și mai cunoscut premiu, conferit anual, începând cu anul 1950, personalităților publice sau organizațiilor care s-au remarcat prin implicarea deosebită în favoarea Europei și unității europene.

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Klaus Iohannis se alătură unei galerii importante de lideri precum cancelarul german Angela Merkel, fostul președinte al Comisiei Europene și premier al Luxemburgului Jean-Claude Juncker sau Papa Francisc.

Distincția este acordată șefului statului pentru contribuția sa la unitatea europeană, el călcând astfel pe urmele unor mari lideri din Europa și transatlantici care au intrat în posesia medaliei simbolice ce poartă chipul împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen și care este considerat “Pater Europae” – Părintele Europei.

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Premiul inaugural a fost acordat în 1950 lui Richard de Coudenhove-Kalergi, iar până în 1960 a fost decernat celor mai importanți fondatori ai UE – Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Konrad Adenauer, Winston Churchill, Paul Henri Spaak, Robert Schuman – și aliatului american – fostul secretar de stat George Marshall, inițiatorul planului american de reconstrucție a Europei Occidentale postbelice.

Între laureații premiului se numără și importanți lideri care au marcat finalul secolului trecut, precum fostul președinte al SUA Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair, fostul cancelar german Helmut Kohl, care a primit premiul împreună cu fostul președinte francez Francois Mitterand.

Ultimii doi laureați au fost președintele Franței, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu | Cum va recupera România decalajul de peste jumătate de secol față de Vestul Europei în lupta cu cancerul de col uterin

Published

on

© Print screen Live Video

 

Interviu realizat de Zaim Diana

Într-o Uniune Europeană a sănătății puternică, cancerul devine o prioritate politică, științifică și operațională comună. CaleaEuropeană vă prezintă în interviul realizat cu Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu principalele obstacole din sistemul de sănătate din România, atunci când vine vorba de îmbunătățirea calității vieții în rândul pacienților bolnavi de cancer, dar și la ce soluții lucrează autoritățile pentru ca România să recupereze decalajul față de statele din Vestul Europei.

În ultimul an și jumătate am putut observa cum instituțiile UE, de la Comisia Europeană, la Parlament European, au lucrat împreună, au purtat negocieri dure, doar ca să facă sănătatea și lupta împotriva cancerului priorități politice și financiare pentru următorii ani. 

Cancerul devine un subiect acordat cu responsabilitate și în România

După ani de zile în care cancerul nu a fost o prioritate comună pe agenda autorităților; profesioniștii din sănătate, asociațiile de pacienți, industria și alți parteneri în lupta împotriva cancerului au făcut toate eforturile pentru a aduce în lumină problematica neoplaziilor maligne și în primul rând a pacienților din țara noastră. Trăim un moment bun în care avem în Parlamentul României o Comisie dedicată luptei împotriva cancerului. Avem sprijinul președintelui României pentru a realiza și implementa un Plan Național de combatere a cancerului. Este pentru prima dată când cancerul devine un subiect abordat cu responsabilitate și, sper eu să fie abordat și cu consecvența de care este nevoie pentru a lupta cu el”, a declarat Patriciu-Achimaș Cadariu pentru CaleaEuropeană. 

Recuperarea decalajelor, problematică, dar nu imposibilă

Pacienții bolnavi de cancer din Uniunea Europeană beneficiază de servicii medicale diferite. Motivul principal pentru care pacienții de România nu beneficiază de aceleași servicii medicale de calitate ca pacienții din Vestul Europei, ar fi decalajul pe care nu mai reușeste să îl recupereze țara noastră față de restul statelor membre. Va reuși să recupereze România prin noul Plan național de cancer decalajul față de statele membre? Mai ales în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și tratamentele de specialitate?

Sunt domenii în care ne plasăm în acest moment în situația țărilor din Vestul Europei de după cel de-al Doilea Război Mondial, de exemplu cancerul de col uterin. Având în vedere că a trecut peste jumătate de secol, acest decalaj nu va fi recuperat peste noapte, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să realizăm pași concreți și rapizi în acest sens. Dispunem cu totul și cu totul de alte tehnologii și abordare. A apărut vaccinul pentru cancerul de col uterin, în combinație cu examinarea citologică (test PAP) și tipizarea HPV. Noile tehnologii, inteligența artificală, ne-ar putea ajuta mult în a recupera acest decalaj în anumite localizări. În ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și a tratamentelor este, din nou o chestiune complexă, care pornește cu pregătirea specialiștilor și merge în continuare cu evaluarea serviciilor pacienților. De asemenea, aprobarea de noi tratamente și evident, medicina personalizată care se apropie de noi, ne vor ajuta să mai recuperăm din decalaj”, a mai menționat președintele Grupului din Parlamentul României pentru combaterea cancerului.

Eradicarea cancerului de col uterin, imposibilă fără implementarea unei campanii de vaccinare anti-HPV, care să aibă și succes

Făcând referire și la contextul actual pandemic, de aproape un an de zile se derulează la nivel european o campanie de vaccinare anti-COVID-19. Statisticile arată că România este codașă și la această imunizare în rândul populației. România a eșuat și cu alte patru campanii de vaccinare anti-HPV, reușind astfel să avem cea mai mare rată a mortalității la cancerul de col uterin din UE. Cum va putea eradica România cancerul e col uterin și în cât timp? Va avea România vreodată o campanie de succes pentru vaccinarea anti-HPV?

„În acest moment, acoperirea populației la risc este undeva de 5%. Chiar dacă ne-am fixa o țintă mare în Planul Național de cancer pentru viitorii 4-5 ani, s-ar putea să nu o putem acoperi. În contextul în care se vorbește foarte mult despre vaccinare, este un moment foarte bun să aducem în discuție vaccinarea anti-HPV. Este esențial să construim o campanie de informare și vaccinare după modelul celor din Europa de Vest, cu o targetare corectă a fiecărui grup țință. Fără o campanie corect făcută și concepută, nu vom avea succes în eradicarea cancerului de col uterin, chiar dacă vom cumpăra suficiente doze de vaccin anti-HPV”, a explicat Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu.

Citiți și: România, țara cu cea mai mare rată a mortalității la cancerul de col uterin din UE

Noua cale de urmat a Ministerului Sănătății și prioritățile viitorului ministru

Reamintim faptul că sistemul de sănătate din România se confruntă cu probleme la nivel de guvernanță. Nu există o evaluare sistematică a performanței, iar transparența, în general, lipsește. Au avut loc schimbări frecvente la nivel de conducere, numărul miniștrilor sănătății în ultimul deceniu depășind cifra de 16. Ce priorități ar trebui să aibă pe agendă viitorul ministru al sănătății? Cum putem garanta un dialog constant cu oficialii europeni pentru implementarea unei Uniuni a Sănătății, dacă România nu are constanță în propria guvernare?

„Fiind parte a unei Uniuni, ar fi ideal ca toți cetățenii UE să beneficieze de servicii asemănătoare de sănătate, dar există probleme și la acest capitol, precum finanțarea. Atunci când finanțarea este de câteva ori mai mică decât statele din Vest, nu putem să ne așteptăm la minuni. Fără o pregătire corectă a personalului, degeaba facem investiții în achiziții de aparatură dacă nu vor fi corect utilizate. Un Pact pe sănătate ar trebui să existe, mai ales o concordanță de idei în lupta împotriva cancerului și să hotărâm varianta care să ne aducă cele mai bune beneficii pentru pacienți și să construim cu consecvență noua cale de urmat a sistemului de sănătate din România”, a conchis Patriciu Achimaș-Cadariu în interviul pentru CaleaEuropeană.

În România, ultimul Plan Național de Cancer a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Citiți și: Comisia Europeană lansează Planul european de combatere a cancerului: Va fi finanțat cu 4 miliarde de euro

Urmăriți și reuniunea de astăzi, 27 septembrie, a Comisiei interparlamentare BECA, unde Parlamentele Naționale din UE au avut un schimb de opinii cu privire la Planul European de Combatere a Cancerului.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

Published

on

© CaleaEuropeană.ro

Corespondență din Varșovia

Înființarea Fondului Inițiativei celor Trei Mări, care pornește cu un capital de un miliard de euro, a fost posibilă numai prin cooperarea dintre Banca pentru Dezvoltare a Poloniei și partenerii de la EximBank România, a declarat șefa instituției financiare din Polonia, în timp ce a explicat arhitectura de funcționare a acestui fond, filosofia care ar trebui să ghideze dezvoltarea regiunii și cum promovează Polonia proiectul Inițiativei celor Trei Mări în rândul actorilor globali.

Beata Daszyńska-Muzyczka, președinte al Consiliului de administrație al Băncii de Stat pentru Dezvoltare a Poloniei și președinte al Consiliului de supraveghere al Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări (3SI), a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul unei conferințe consacrate viitorului Inițiativei și organizate la Varșovia despre cooperarea cu instituțiile omoloage din România, despre potențialul Inițiativei și a anunțat că portofoliul de parteneri al acesteia, din care fac parte SUA, Germania și Comisia Europeană, ar putea fi extins cu sprijinul Japoniei.

“În primul rând, aș dori să le mulțumesc colegilor noștri de la ExIm Bank din România, pentru că toate declarațiile noastre și punerea în comun a puterilor noastre au făcut posibilă înființarea Fondului celor Trei Mări. Fără această cooperare cu România, bineînțeles, și fără cooperarea cu instituțiile financiare din regiune, nu am fi reușit. Dar mai ales colegii din România, care au decis să ne unim, astfel încât cele două țări ale noastre să înființeze fondul, iar restul țărilor și restul instituțiilor financiare, când vor putea, să se alăture Fondului celor Trei Mări, care există deja”, a declarat Daszyńska-Muzyczka.

Fondul Inițiativei celor Trei Mări a fost înființat în mai 2019 în baza deciziilor luate la summitul 3SI de la București din septembrie 2018. El reunește nouă dintre cele 12 state membre ale Inițiativei, pentru că Austria a decis din start să nu facă parte din Fondul celor trei mări, și un investitor privat.

“Așadar, sunt zece investitori, nouă țări și un investitor privat. Angajamentul fondului este de aproape un miliard de euro (…) pentru a investi în primele trei investiții. Fiecare investiție în sectoare separate, pentru că noi investim în trei sectoare – transporturi, energie și digital -, iar fiecare sector are o singură investiție. Acest lucru este important că avem dovada că funcționează”, a subliniat ea.

Șefa Băncii de Dezvoltare a Poloniei a precizat că fondul “este doar declanșatorul cum să cooperăm împreună, cum să ne gândim la infrastructura din această regiune, cum să construim datele de conectivitate între nord și sud”.

Beata Daszyńska-Muzyczka a atras însă atenția că Inițiativa celor Trei Mări este un proiect nou în comparație cu alte inițiative precum Grupul de la Vișegrad, care se bazează însă pe scopuri politice.

Ea a spus astfel că la nivelul Inițiativei celor Trei Mări “ne concentrăm în principal pe activitățile comerciale și pe nevoile de infrastructură pe care le avem în această regiune” și a dezvăluit viziunea sa în a expune potențialul și lacunele regiunii și lacunele.

“În fața noastră, avem o perioadă lungă de timp pentru a convinge investitorii din întreaga lume, pentru a arăta potențialul nostru în Europa, în Europa de Vest și la nivel global”, a afirmat înaltul oficial bancar.

Beata Daszyńska-Muzyczka a povestit cum a prezentat potențialul Inițiativei celor Trei Mări în cadrul unei vizite pe care prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a efectuat-o în Japonia.

“Ei nu au auzit niciodată, desigur, despre cele Trei Mări, și m-am întâlnit cu ei în timpul misiunii noastre de lucru împreună cu prim-ministrul și nu am vorbit despre Polonia, ci am vorbit despre regiune. Pentru că, din punctul de vedere al investitorilor globali, este o oportunitate mai bună de a investi în întreaga regiune a continentului, deoarece trebuie să petreci mult timp pentru a analiza fiecare țară în parte. Au oportunitatea să se preocupe de potențialul nostru în întreaga regiune, de la Marea Baltică până la Marea Adriatică și Marea Neagră, nu numai de infrastructură, ci și de potențialul intelectual pe care îl avem în această regiune. Vrem să realizăm ceea ce a fost realizat de partea vestică a Uniunii Europene“, a detaliat ea.

Șefa băncii de stat poloneze a estimat că japonezii sunt “foarte interesați de această idee fantastică a Inițiativei celor Trei Mări”.

Ce am făcut noi? Am tradus un întreg raport, axat pe nevoile noastre în materie de infrastructură, și nu numai pe infrastructura precum drumurile, transportul feroviar, energia și digitalul, ci și pe asistență medicală și educație. L-am tradus în limba japoneză, iar ei au fost foarte interesați. Așa că acum avem multă comunicare, multe întâlniri cu fonduri de investiții, dar este nevoie de timp. Este nevoie de timp pentru că va trebui să ne concentrăm asupra modului în care să explicăm și să răspundem la multe întrebări, pentru că încurajăm oamenii să ne dea banii lor. Și va trebui să construim o relație, va trebui să creăm încredere, să fim parteneri de încredere. Așadar, este esențial modul în care prezentăm întreaga regiune prin fiecare țară în parte și cum facem o prezentare a Inițiativei celor Trei Mări“, a explicat Beata Daszyńska-Muzyczka.

Oficialul bancar a mai punctat că “modalitatea cea mai inteligentă” de a utiliza banii necesari pentru cerințele din infrastructură este de a avea în vedere tabloul mai larg de finanțare, care cuprinde bugetul public național, noile perspective ale fondurilor europene și investițiile private.

Un al doilea aspect cheie este dat de cooperarea dintre diferitele ministere de resort din statele Inițiativei – infrastructură, tehnologie și fonduri europene – pentru a genera conectivitate nord-sud.

Ea a reiterat că “fondul celor Trei Mări este doar un mic impuls pentru cooperare”, precizând că țările din regiune vor beneficia de 600 de miliarde de euro pentru sectoarele industriale, transporturilor, energiei și digitalului, în timp ce mărimea fondului de investiții al 3SI este de la 3 până la 5 miliarde.

Astfel, șefa băncii poloneze a punctat că Fondul 3SI este un fond de acțiuni, iar pentru cele 3-5 miliarde de euro se caută capitaluri proprii de la investitori privați.

“Desigur, 1 miliard reprezintă angajamentul tuturor instituțiilor financiare din regiune și al unui investitor privat. Și acum este momentul pentru capital privat, dar, desigur, putem profita de această posibilitate. Putem folosi sistemul de garanții – de exemplu, Invest EU, care a înlocuit Planul Juncker. Noi, ca o bancă de dezvoltare poloneză, vom coopera acum cu colegii noștri din România (EximBank) pentru a folosi eficient acești bani de la InvestEU”, a completat ea, evocând cooperarea financiară cu instituțiile de profil europene, inclusiv Banca Centrală Europeană, Banca European de Investiții sau Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Beata Daszyńska-Muzyczka a mai indicat că instituția pe care o conduce stă la dispoziția omologilor din România pentru a sprijini proiectul unei bănci de dezvoltare națională în România.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital -, creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, inclusiv prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN9 hours ago

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

ENGLISH9 hours ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA10 hours ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

CONSILIUL EUROPEAN12 hours ago

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

U.E.12 hours ago

Viktor Orban consideră planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice o „fantezie utopică care duce la creșterea prețurilor energiei”

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

ROMÂNIA13 hours ago

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European: Șeful statului solicită includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi și sprijinirea R. Moldova în problema gazelor și a energiei

COMUNICATE DE PRESĂ14 hours ago

Compania Leviatan Design, în TOP 10 firme de arhitectură și proiectare din România

ROMÂNIA15 hours ago

Solidaritatea europeană: Austria și Franța oferă României medicamente, ventilatoare și echipamente medicale pentru a lupta în continuare împotriva pandemiei

POLITICĂ16 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu17 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi20 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi20 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.3 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending