Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Corespondență din Strasbourg | Discursul lui Jean-Claude Juncker privind “Starea Uniunii”: Istoria nu ne va reține numele. Vom fi judecați în funcție de puterea voinței noastre

Published

on

Corespondență din Strasbourg – Teodora Ion

Foto: Instagram

Foto: Instagram/ European Commission

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va susține miercuri, 14 septembrie, discursul privind “Starea Uniunii” (#SOTEU) în plenul Parlamentului European la ora locală 9.00 ( ora 10.00, ora României). În cadrul acestuia, înaltul oficial european va prezenta un bilanț al situației actuale a Uniunii Europene, dar și modul în care Comisia își propune să abordeze cele mai presante provocări cu care se confruntă UE.

Provocările ridicate de criza refugiaților și a migranților, rezultatul referedumului organizat în Marea Britanie pe data de 23 iunie care a arătat dorința acesteia de a părăsi Uniunea Europeană, proliferarea amenințărilor teroriste și combaterea fenomenului, situația tensionată la granița Uniunii conturată de o Rusie revigorată sunt aspecte care probabil vor fi aduse în discuție. 

Discursul privind Starea Uniunii va fi transmis în format LIVE TEXT de corespondentul CaleaEuropeana.ro la Strasbourg și va putea fi urmărit în fereastra video alăturată.

LIVE TEXT 

Martin Schulz, președintele Parlamentului European– Constatăm că discursul privind Starea Uniunii reprezintă un eveniment deosebit pentru Parlamentul European. 

-Ne aflăm un fața unei provocări pentru continentul european

Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene :- În septembrie 2015, atunci când am ținut primul discurs privind Starea Uniunii, am constatat că există multe de îmbunătățit. Încă este nevoie de progresele pe care ni le doream atunci pentru că Uniunea nu are o formă de top.

-Există și o criză existențială la nivelul Uniunii. Numărul domeniilor în care trebuie să colaborăm sunt prea multe. 

-Uneori trebuie să ne gândim că interesele naționale nu trebuie să primeze

-Noi nu vrem să exercităm presiuni asupra statelor naționale. Noi nu suntem distrugători, ci constructori. 

-Populismul nu rezolvă problemele, ci le creează. De aceea trebuie să ne opunem acestuia.

-Șomajul în Europa este încă mult prea ridicat. Au fost create locuri de muncă, dar există în continuare decalaje. Europa nu este suficient de socială iar acest lucru trebuie schimbat. 

-Pactul de stabilitate a dat roade, dar trebuie să opereze cu flexibilitate inteligentă. Trebuie ăs ne gândim și la cei care privesc înspre noi din depărtate.

-Prietenii noștri se întreabă dacă decizia Marii Britanii va duce la dizolvarea Uniunii. Noi respectăm decizia acesteia, dar spun că Uniunea nu va trece printr-un astfel de proces. 

Să nu pierdem din vedere că trebuie să încheiem noi acorduri comerciale. 1 din 7 locuri de muncă din Europa depinde de exporturile noastre. De aceea promovez și acordul comercial cu Canada.

-Partenerii noștri globali, în special din SUA și China, dar și din India și Japonia cer angajamente privind schimbări climatice. Un acrod în acest domeniu nu ar fi fost posibil fără UE. Trebuie ca toate statele membre UE să recupereze dificitul privid ratificarea acordului, având în vedere ceea ce se întâmplă acum în lume.

-Noi nu suntem Statele Unite ale Europei. De multe ori acest discurs este comparat cu cel susținut de președintele SUA. Nu este așa. O Europă puternică reclamă curaj care trebuie să se reflecte și la nivelul Parlamentelor naționale. Cetățenii europeni nu trebuie mințiți. Trebuie să îi privim în față. Oamenii sunt departe de bătăliile dintre instituții. Aceștia vor realități concrete. Propun o agendă pozitivă pentru acțiuni concrete pentru următoarele 12 luni.

Modul de viață european trebuie conservat. Trebuie ăs ne amintim de ce au ales națiunile să colaboreze. Trebuei să ne amintim de momentul în care la Lisabona și Madrid steagurile UE au fost ridicate după ce acestea au aderat. Uniunea poate să contribuie la unificarea Ciprului.

-UE înseamnă pace. Conflictele noastre se rezolvă la masa negocierilor, nu în tranșee. Am dat viață unui stil de viață european prin trăirea valorilor noastre. Europenii nu pot accepta ca muncitorii polonezi să fie discreditați pe strzile unei ale națiuni.

-Noi ne opunem pedepsei capitale. UE promovează și apăra regulile statului de drept peste tot în lume.

-Să fii european însemană ca datele tale să fie protețate peste tot în lume. Tocmai de aceea avem nevoie de o legislație care să garanteze acest lucru.

-Piața internă nu este un loc în care muncitorii să fie supuși unui tratament diferențiat în materie de salariu. Iată de ce UE susține același salariu pentru lucrătorii comerciali. 

Este important să ne apărăm sectorul agricol. Comisia a susținut agriculorii, mai ales în momente de cumpănă cum se întâmplă acum. Anul trecut, producătorii agricoli au trecut prin probleme ca urmare a embargoului impus de Rusia. De aceea Comisia a oferit 1 miliard de euro producătorilor de lapte pentru a-i ajuta să își revină. 

-UE nu ar trebui doar să garanteze modul de viață, ci să și faciliteze cetățenilor acest lucru. Toate acestea au intrat într-o eră digitală. Trebuie să fim conectați, să avem acces la internet de mare viteză. Comisia propune astăzi o reformă a piețelor de comunicație din Europa. Companiile trebuie să își poată planifica investițiile pe următorii 20 de ani. Comisia propune astăzi o rețea 5G global în Europa până în 2025. Propunem ca fiecare oraș să aibă acces fără fir la internet până în acest an. 

-Promovarea înseamnă nu doar conectivitate, ci investiții în locurile de muncă. 

-Astăzi lansăm un plan ambițios de investiții pentru vecinătate cu Africa. Prin contribuția statelor membre, vom contribui la formarea unei vieți mai bune și soluționarea crizei migrației. 

-Trebuie să investim în tineri. Nu pot accepta ca Europa să rămână un cotinent al tinerilor care nu au loc de muncă. Este o sarcină a guverneleor naționale. UE poate susține aceste eforturi. Facem acest lucruri prin “Garanția europeană pentru tineret”, lansată cu 3 ani în urmă. Vom continua să promovăm acest lucru pretutindeni în Europa. Europa va continua să creeze oportunități pentru tineri. Trebuie să existe o solidaritate iar acest termen apare în 16 locuri în tratatul Uniunii.

-Și politica de dezvoltare implică solidaritate. Aceasta trebuie ăs vină din inimă, să fie voluntară. Invit președinția slovacă să încerce să învingă divergențele între cei care sunt reticenți în ceea ce privește integrarea refugiaților în societate pentru că ei trebuie să se poată integra. Fac apel la Grecia și UE făcând referire la copiii neînsoțiți. Astăzi, propun formarea unui Corp europan al solidarității. Tinerii vor putea oferi oajutorul voluntar acolo unde este nevoie de ajutorul lor. 

-O Europă care protejează este una care se apără. Am fost solidari în momente de doliu, trebuie să fim solidari și sub forma unui răspuns colectiv. Comisia a acordat din primele momente atenție problemelor de securitate. Am colaborat cu furnizorii de internet pentru a retrage de pe site-uri conținuturile de propagandă teroristă și pentru a ocmbate radicalizarea din școli și închisori. Trebuie să ne apărăm forntierele. Trebuie să contribuim urgent la formarea unei noi agenții. Din acest moment vrem să detașăm 50 de vehicule suplimentare la granițele Bulgariei. Când o persoană va intra în UE, va fi întregistrată, dar și rațiunile pentru care se deplasează. 

-Începând cu luna noiembrie, vom avea un sistem european de monitorizare a călătoriilor. Vom avea un schimb de inofrmații și vom putea consolida activitatea Europol, agenția care va benefica de o bancă de date și va putea lua msăuri suplimentare unde va fi nevoie. 

Europa scade și în ceea ce privește populația. Este clar că trebuie să acționăm imperturbabil. Chiar dacă UE e o putere de tip soft, aceasta nu poate neglija ceea ce se întâmplă în vecinătate. 

-Federica Mogherini trebuie să devină un adevărat ministru al afacerilor europene, o funcție care să semene cu puterea diplomației naționale. Federica va trebui să dispună de un mandat la masa discuțiilor privind viitorul Siriei. Europa nu poate să depindă de capacitatea militară a statelor membre, trebuie să ne protejăm împreună interesele.

Trebuie să dispunem de un cartier general, de resurse militare comune. O apărare europeană nu însemnă reducerea importanței NATO.  Industria europeană a apărării trebuie să de dovadă de creativitate. Înainte de finele anului, propun crearea unui fond european pentru apărare pentru a o susține. 

-Răspunderea colectivă. Aș dori să fac apel la statele membre pentru a-și asuma o mai mare responsabilitate. Trebuie să depășim fazele acestea care implică faptul că succesul este unul național iar eșecul este unul european. Europa se poate construi doar cu spijinul statelor membre. 

-Comisia trebuie să asculte voința cetățenilor. Exact asta facem și vrem să facem acest lucru și mai intes. Cei care cred că sutem niște surdomuți care nu fac nimic se înșeală. Trebuie să alegem să ne concentrăm pe domeniile pe care Europa poate să aducă plus-valoare. A fi politic pentru Comisie înseamnă să corectezi greșelile. Comisia a hotărât eliminarea cheltuielile privind roamingul. Încă de săptămâna viitoare vom veni cu un proiect mai bun. 

Trebuie să ne asumăm răspunderile. Voi propune o schimbare care cere comisarilor care se prezintă la alegeri să renunțe la funcțiile lor. 

-Ce le vom lăsa moștenire copiilor noștri? O Uniune care și-a uitat trecutul și care se ofilește? Copiii noștri merită o Europă mai bună. Europa are o misiune în sine. Între pesimiștii care văd totul gri și optimiștii care văd totul roz există totuși calea voinței. Fac apel la acestă voință. Istoria nu ne va reține numele. Voi fi judecați doar în funcție de puterea voinței noastre. Haindeți să nu ne facem vinovați de erori care vor pune capăt visului european. 

M. Weber, lider PPE: -Care este miza următoarelor 12 luni? Oamenii vor să ne concentrăm la ceea ce Europa face mai bine. Modul de viață european însemnă solidaritate, cei bogați să îi ajute pe cei săraci. Modul de viață european însemnă și economie de viață socială. Acesta înasemnă creștere, doar dacă avem șanse bune la export, dacă exportăm suficent, putând să asigurăm un viitor mai bun sudului. Datoriile și dobânzile le vor plăti copiilor noștri. Trebuie să încetăm să mai acumulăm altele. Modul de viață european înseamnă sinceritate. Turcia etse un partener important al UE, dar nu considerăm că acesta poate adera la UE.

-Iată ce ne propunem noi. Aș dori să fac un apel la un sfârșit al populismului ieftin. Consiliul de Minștri, asumați-vă responsabilitatea și terminați cu populțismul. Ne putem inspira de la tinerii noaștri europeani. Ei sunt cei care ne arată că trebuie să luptăm pentru Europa. 

G. Pittella, lider S&D. – Regăsesc o capacitate de răspuns privind Brexitul. Sunt momente extraordinare pe care le traversăm. Trebuie ăs lucrăm pe propuneri politice serioase. Trebuie ăs avem un cadru financiar pe măsura provocărilor. Europa nu trebuie să fie judecătorul care pedepsește și sancționează, referindu-mă la Spania și Portugalia. Așteptăm directiva privind plata taxelor fiscale. Vrem lista neagră a paradisurilor fiscale, vrem agenda socială, vrem garanția pentru copii, vrem ca dumpingul să fie combătut și spun președintelui  popular: urmați ceea ce spune președinte Comisiei pentru că dumpingul există. 

Kamal, liderul ECR. – În iunie, britanicii au decis părăsirea UE. Există și o nemulțumire care trece dincolo de canal. Ne-am fi dorit mai multă integrare militară. Există mai multe solicitări de bani europeani. Cu cât condamnăm și ignorăm scepticismul cu atât dăm apă la moară populițtilor. Trebuie ăs nu împoingem votanții în mîinile lor. Această dezbatere trebuei ăs fie despre securitate, formarea locurilor de muncă. Diversitatea este unul dintre principiile UE. Diversitate îsemnă să tratezi statele egal, dar se pare că unele state se condieră mai egale decât altele.

-În loc de a încălca din ce în ce mai multe reguli, ce ar fi să fim mai deschiși în demersurile de integrare în instituțiile europene. Ne dorim o reformă care să nu creadă că UE are toate răspunsurile pe plan comunitar. 

Guy Verhoftadt, lider ALDE. – Amplificrea populismului și a naționalismului reprezintă o problemă. Tinerii sunt pentru Europa, dar avem o populație care nu mai vede Europa ca pe o soluție. Ne aflăm în pragul unei divizări a populației. De ce? Oamenii au impresia că nu își mai pot controla viețile. Văd terorism, evaziune fiscală, migrație și au impresia că nu mai sunt protejați. Lucrăm într-un mediu în care există acest decalaj în care unii oameni cred că noi un îi mai pute ajuta, o sursă care alimentează populismul. Oricum acesta, nu apare doar în Europa. Uitați-vă la SUA. Poți să te ocupi de problemele curente doar dacă există politici supranaționale. Teama vine din această fractură. Cred că, dacă vrem un răspuns pozitiv, avem nevoie de soluții europene și capacități europene. Ceea ce înseamnă că Europa este leacul împotriva cacerului reprezentat de naționalism care ne afectează lumea.

-Văd 3 soluții: 1.apărarea Uniunii. Să fim sinceri, dacă nu vom trece la acțiune, americanii îți vor asuma responsabilitatea în vecinătatea noastră, 2. 0 bună guvernanță pentru euro și pentru economia Europeană., 3. o politică comună pentur migrație cât mai rapid posibil. Cred ca există cadrul necesar. Haideți să vedem cum stau lucrurile uc Brexitul. Eu cred că este o oportunitate. Răspunderea noastră este ca acesta să fie un succes pentru Europa. 

Gabi Zimmer, lider GUE|NGL. – Se pune astăzi problema dacă păstrăm status-quo-ul astăzi și ne administrăm greșelile de până acum. Cred că trebuie să renovăm casa europeană. Nimeni un a spus până acum că Europa trebuie să mizeze pe competitivitate. Nu putem vorbi despre crearea locurilor de muncă și în același timp să discutăm despre flexibiltiatea nagajatorilor.

-Retragerea în naționalism periclitează fundația casei europene. Pentru mine există doar 2 soluții trebuie să avem o Uniune mai democratică, iar participarea comisarilor la alegeri nu este răspunsul. Trebuie să înțelegeți că cetățenii vor să participe la procesele democratice. Oare se vor îmbunătăți lucrurile pentru că avem un Brexit? Avem așteptări mai mari, concrete. Suntem și noi dispuși să colaborăm dacă le luați în clacul. 

Rebecca Harms, lider Verds|ALE. – UE, prin realizările ei, reprezintă răspunsul față de naționalism. Noi am înțeles în ultimii 60 de ani că ne putem apăra principiile. Am văzut ce probleme a creat acest flux de migranți. A fost momentul în care am început să ne certăm. Există convingerea în grupul meu că statele trebuie să își asume responsabilitatea referitoare la primirea de refugiați. 

-Dacă nu găsim o concepție mai fericită pentru Africa, niciun regulament privind dreptul la acordarea dreptului la azil nu va putea să rezolve problemele. 

-Există probleme legate de terorism. Privind spre summitul de la Bratislava, trebuie să ne gândim că trebuie să ne bazăm pe colaborarea guvernelor naționale. Planul dumneavpastră este bun , domnule Juncker, dar nu este suficient finanțat. Trebuie ăs rezolvăm problemele legate de șomaj, cele legate de schimbările climatice. Trebuie să există o gândire consecventă di nacest punct de vedere. Noi promovăm cuceririle europeen. Așteptarea noastă este ca aceste cuceriri să fie transpuse și în practici. 

Nigel Farage, lider EFDD. Este clar că nu se va trage nicio învățătură din Brexit. Este clar că am rămas la aceeași reotricp, mai multă uniune. Cel puțin una militară. 

-Aveți dreptate să fiți critici față de Marea Britanie. Dar pași sunt făcuți în acest sens. Dacă ne gândim la acest proces ca la un templu, acestu Guy Verhofstadt va fi un preot, unul fanatic. Va fi un naționalist european. 

Marine Le Pen, lider ENF. – Brexitul a spart un tabu. Britanicii ne-au dovedit că poți ieși din UE , chiar în avantaj. Știm că v-ar fi plăcut ca prognozele catastrofice să se adeverească, dar nu s-a întâmplat acest lucru. Spuneți că Europa ne protejează. Vă spun că în acest lucru nu mai crede nimeni. De ce ne protejează Europa? De securitate? De prosperitate? Cereți mai mlută Europă iar acest lucru poate duce la creșterea tensiunilor. 

-Diferitele popoare europene au nevoie de un parcurs propriu. Lăsați națiunile să se elibereze.

Ivan Korcok, președintele Consiliului Uniunii Europene. – Vreau să mulțumesc pentru prezentarea unei agende pozitive. Suntem într-un moment în care trebuie ăs conțtientizăm provocările uc care ne confruntă, iar unul dintre acestea este incertitudinea. Trebuie ăs fim conștienți că populismul nu rezolvă probleme, ci le formează. 

-Ați făcut trimitere la summitul de la Bratislava. Șefii de state și de guvenre, după votul din Marea Britanie, au considerat că au nevoie de discuții pentru a stabili cum va trebui să acționeze UE. Cred că se va găsi o soluție. Sunt optimist în acest sens. 

-Vom colabora în temeiul scrisorii înaintată astăzi premierului Fico în domeniile privind soluționarea migrației, securității și sperăm că vom reuși să găsim un răspuns până la finele anului. 

——————-

Se așteaptă că acest discurs să fie un punct de pornire european cu privire subiectul unei apărări comune la nivelul Uniunii. Financial Times relata săptămâna trecută că Jean-Claude Juncker urmează să propună crearea unui sediu pentru comandamentul militar al Uniunii în cadrul discursului său despre Starea Uniunii de săptămâna viitoare. Acest anunț a fost urmat de două poziții extrem de concludente. 

A venit timpul să punem bazele pentru o apărare comună. Cred că este unul din marile proiecte prin care putem restarta procesul de integrare”, a declarat Înaltul Reprezentant UE, Federica Mogherini, într-un interviu.

Apoi, de la Vilnius, ministrul Apărării din Germania a transmis că ”este timpul să se avanseze spre o Uniune a Apărării care ar fi practic un Schengen în domeniul apărării. Americanii se așteaptă să facem acest lucru”.

Dezbaterea va începe cu intervenția introductivă a președintelui Parlamentului European, Martin Schulz, fiind urmată de discursul președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Anul trecut, la primul său discurs privind Starea Uniunii, Juncker a vorbit 77 de minute în cele 3 limbi de lucru ale UE (engleză, franceză și germană), o frază a sa rămânând celebră pentru sintetizarea situației de la acel moment în Europa: Nu prea există spirit european în această Uniune. și nu prea există uniune în această Uniune”.

Discursul șefului Comisiei va fi urmat de intervențiile din partea liderilor și membrilor grupurilor politice. În final, președintele Juncker va răspunde întrebărilor și intervențiilor deputaților.

Discursul va anticipa întâlnirea celor 27 de șefi de stat sau de guvern, care va avea loc la Bratislava, pe data de 16 septembrie. Acesta marchează începutul unui dialog cu Parlamentul și cu Consiliul în vederea pregătirii programului de lucru al Comisiei pentru anul 2017, etapă prevăzută de Tratatul de la Lisabona.

Dezbaterea “Starea Uniunii” e o componentă importantă a funcției Parlamentului de supraveghere democratică a activității Comisiei. Președintele Comisiei susține acest tip de discurs, care cuprinde evoluțiile la nivel politic în UE și planuri pentru următorii ani, încă din anul 2010.

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Regatului Unit pentru nedesemnarea unui candidat pentru funcția de comisar european

Published

on

© CaleaEuropeană.ro/ Zaim Diana

Comisia Europeană lansează procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Regatului Unit pentru că nu a propus un candidat pentru postul de comisar european.

În calitate de gardian al tratatelor, Comisia Europeană a trimis astăzi o scrisoare de notificare oficială Regatului Unit pentru încălcarea obligațiilor din Tratatul UE, prin faptul că nu a desemnat un candidat pentru postul de comisar UE.

Potrivit comunicatului oficial, autoritățile britanice au un ultimatum. 22 noiembrie este ultima zi în care britanicii mai au șansa să propună un candidat pentru funcția de comisar european în noul executiv condus de Ursrula von der Leyen.

Comisia Europeană reamintește că un stat membru nu poate invoca dispoziții care există în sistemul său juridic intern pentru a justifica nerespectarea obligațiilor care decurg odată cu aprtenența la blocul comunitar.

În conformitate cu articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Regatul Unit este invitat să își prezinte observațiile cu privire la scrisoarea de preaviz cel târziu vineri 22 noiembrie 2019. După examinarea acestor observații sau dacă nicio observație nu este prezentată până la data menționată, Comisia Europeană poate, dacă este cazul, să emită un aviz motivat, se mai arată în comunicat.

De asemnea, Guvernul britanic i-a transmis în scris preşedintei viitoarei Comisii Europene, Ursula von der Leyen, că nu va desemna un comisar european  înainte de alegerile din 12 decembrie din Regatul Unit.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut de două ori Marii Britanii să numească o persoană în contextul în care termenul pentru Brexit a fost amânat pentru a treia oară, pentru data de 31 ianuarie 2020. 

„Am scris către UE pentru a confirma că ghidul preelectoral stipulează că Marea Britanie nu ar trebui să facă în mod normal nominalizări pentru numiri internaționale în această perioadă”, a declarat joi un oficial britanic, în contextul în care alegătorii sunt așteptați la urne pe 12 decembrie.

Comisia Europeană, formată din președintele ales, Ursula von der Leyen, și înalți oficiali din alte 26 de state membre, intenționează să-și preia mandatul începând cu 1 decembrie.

Potrivit informațiilor relatate de sursa citată, Von der Leyen a fost sfătuită să meargă mai departe cu Comisia formată din 27 de membri deoarece nu ar încălca regulamentele europene.  

Fostul ministru german al apărării trebuia să-și preia rolul de președinte al Comisiei Europene de la 1 noiembrie, însă preluarea mandatului a fost încărcată de controverse privind numirile în Comisie, după ce comisiile de specialitate ale Parlamentului European au emis avize nefavorabile privind candidații francez, român și maghiar pentru funcția de comisar european. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen dorește în continuare ca viitoare Comisie Europeană să își înceapă activitatea la 1 decembrie, deși Regatul Unit, încă stat membru UE, a anunțat că va propune un comisar după această dată

Published

on

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dorește în continuare ca activitatea noului Executiv european să înceapă la 1 decembrie, în pofida faptului că Guvernul de la Londra a anunțat că nu va desemna un comisar european din partea Regatului Unit înaintea alegerilor anticipate, programate pentru 12 decembrie, primele după 1923, anunță DPA, citat de Agerpres.

Dincolo de acest obstacol pe care trebuie să-l soluționeze pentru ca viitoarea Comisie Europeană să își poată prelua atribuțiile la data amintită mai sus, Ursula von der Leyen se confruntă cu o nouă problemă apărută în urma deciziei europarlamentarilor Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, care au precizat că Olivér Várhelyi, comisarul european desemnat pentru vecinătate și extindere, trebuie să răspundă unor întrebări suplimentare, după ce acesta nu i-a convins pe membrii Comisiei AFET. În plus, Várhelyi ar putea fi audiat, din nou, săptămâna viitoare.

Obiectivul preşedintei-alese Von der Leyen rămâne să aibă Colegiul (Comisarilor) învestit pe 1 decembrie”, a declarat purtătorul de cuvânt comunitar Jens Flosdorff. ”În prezent examinăm cu atenţie următorii paşi, având în vedere poziţia Regatului Unit. Vom anunţa orice asemenea pas de îndată ce ne vom încheia analiza”, a completat acesta, menţionând că Ursula von der Leyen se află în contact pe acest subiect cu statele membre ale UE şi cu Parlamentul European.

Miercuri seara, ambasadorul britanic la UE, Tim Barrow, a trimis o scrisoare viitorului președinte al Comisiei Europene, Ursula vor der Leyen, din partea Guvernului de la Londra , în care este precizat că Regatul Unit nu va înainte o nominalizare pentru postul de comisar european înainte de alegerile legislative din 12 decembrie, potrivit Politico Europe.

În document mai este stipulat că Marea Britanie ”nu dorește să oprească UE în procedurile de formare cât mai rapidă a unei noi comisii şi este dispus să coopereze”.

În vreme ce, în teorie, Comisia poate funcționa fără un comisar european britanic, cum, de altfel, a făcut-o și în trecut, eșecul Londrei de a nominaliza un comisar european a dus la apariția unei matrici de alegeri dificile.

Amânarea startului noii Comisii va arunca afacerile Uniunii Europene în vâltoarea Brexit-ului, scenariu ferm dezagreat de șefii de stat sau de guvern ai UE-27.

De cealaltă parte, începerea activității fără un comisar european britanic e la fel de problematică, având în vedere că 60 de milioane de cetățeni, încă europeni până la 31 ianuarie 2020, nu au un reprezentant în Colegiul Comisarilor.

Pe de altă parte, așa cum a punctat și președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în plenul reunit al Parlamentului European, când a susținut la 22 octombrie ultimul său discurs privind Starea Uniunii, ”în tratat este stipulat că Comisia este răspunzătoare de interesul general al Uniunii”.

Așadar, comisarii sunt responsabili de interesele celor peste 500 de milioane de cetățeni ai Uniunii Europene, nu doar de cele ale cetățenilor statului care l-a nominalizat pentru postul european.

O altă problemă care trebuie luată în calcul este cea de ordin financiar.

Chiar dacă Londra va nominaliza la timp o persoană care va face parte din echipa von der Leyen pentru scurtă vreme, pornind de la premisa că Regatul Unit va părăsi UE la 31 ianuarie 2020, acest lucru ar implica costuri suplimentare pentru un comisar care va întreprinde puține acțiuni sau deloc în această calitate.

Să nu uităm că Jean-Claude Juncker și-a arătat în luna iunie dorința de a lăsa vacante, până la 1 noiembrie, posturile comisarilor care au fost aleși europarlamentari și care și-au preluat mandatul din Parlamentul European, justificând costurile suplimentare pe care le implică instalarea unui nou comisar.

”Fiecare stat membru vizat are deci dreptul de a desemna un nou comisar pentru cele patru luni restante. Aceasta ar costa contribuabilul european 1 milion de euro drept cheltuieli de instalare şi de personal şi pentru indemnizaţia de retragere”, a explicat Jean-Claude Juncker.

Potrivit unor surse europene, Ursula von der Leyen a obţinut avizul juridic conform căruia lipsa unui comisar britanic nu va împiedica noua sa echipă să-şi preia atribuţiile.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Agonie pentru Ursula von der Leyen: Comisarul european propus de Ungaria nu a primit aprobarea Parlamentului European. Olivér Várhelyi va trebui să răspundă unor întrebări suplimentare

Published

on

© European Parliament

Corespondență din Bruxelles

Comisarul european desemnat pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, nu a primit aprobarea din partea Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, au declarat surse din Parlamentul European pentru CaleaEuropeană.ro, precizând că procedura presupune faptul că vor urma întrebări scrise suplimentare din partea eurodeputaților la care comisarul propus din partea Ungariei va trebui să răspundă. De asemenea, Olivér Várhelyi ar putea fi audiat, din nou, săptămâna viitoare.

Potrivit surselor menționate, doar 30 de eurodeputați au votat în favoarea candidaturii lui Várhelyi, fiind necesare minim 48 de voturi pentru.

În favoarea comisarului maghiar au votat grupurile PPE, ECR și ID, iar împotriva grupurile S&D, Verzii, GUE/NGL, în timp ce grupul Renew Europe a cerut clarificări suplimentare, arată sursele citate.

O potențială respingere a comisarului propus de Ungaria ar putea determina, din nou, amânarea votului de învestire a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen.

Olivér Várhelyi, ambasadorul Ungariei în UE, a fost evaluat joi de eurodeputații pentru a fi confirmat drept următorul comisar pentru vecinătate și extindere. Funcționar public de carieră cunoscut pentru loialitatea sa față de premierul Viktor Orbán, Várhelyi a fost nominalizat pentru această funcție după ce europarlamentarii au respins prima alegere a Ungariei, fostul ministru al justiției Laszlo Trocsanyi, din cauza problemelor legate de conflictul de interese.

Audierea lui  Várhelyi a fost una dificilă, având în vedere că există critici asupra faptului că Ungaria nu ar trebui să primească portofoliul de vecinătate extindere, având în vedere relația strânsă a lui Orbán cu președintele rus Vladimir Putin, acțiunile guvernului de la Budapesta cu privire la statul de drept și subminarea legăturilor de securitate ale Ucrainei cu NATO.

În cursul audierii, Olivér Várhelyi a pledat pentru începerea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord, și-a manifestat sprijinul pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei și a precizat că va fi loial Uniunii Europene și că va aplica standardele Uniunii Europene în materie de stat de drept.

Puteți citi despre audierea lui Olivér Várhelyi, pe larg, aici.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending