Connect with us

GENERAL

Corespondență. Mircea Duşa: România are în vedere participarea la misiunea NATO din Afganistan, în 2016

Published

on

România are în vedere participarea la misiunea Resolute Support din Afganistan, în 2016, a declarat, joi, la reuniunea ministerială a NATO, ministrul Apărării, Mircea Duşa, precizând că o decizie finală va fi luată la sfârșitul anului 2015.

” La ultima reuniune din cursul zilei de astăzi, am analizat situația și modul în care se realizează obiectivele misiunii Resolute Support din Afganistan, subliniind importanța și rolul pe care NATO și partenerii l-au jucat în această perioadă în stabilizarea situației de securitate din regiune. România participă și în prezent cu peste 650 de militari români la misiune (…)” a declarat ministrul Mircea Dușa , în cadrul unei conferințe de presă, transmite corespondentul caleaeuropeana.ro.

Am subliniat că vreau să participăm, în funcție de analiza care se va realiza la sfârșitul acestui an privind realizarea misiunilor în Afganistan. Am precizat faptul că avem disponibilitatea de a ne onora responsabilitățile pe misiunile NATO și în anul 2016, subliniez însă, în funcție de această analiză care se va face la sfârșitul acestui an” a declarat ministrul.

”Am reiterat sprijinul nostru ferm pentru Ucraina (…) România și-a asumat rolul de națiune-lider în implementrea programului de asigurare a protecției cibernetice a Ucrainei și am subliniat faptul că deja s-a creat un fond de peste un milion de euro, din care 500.000 euro au fost alocați de către România ” a  mai precizat ministrul Dușa.

Min Dusa

Declarația de presă a ministrului Mircea Dușa:

Reuniunea miniştrilor aliati ai apărării, la care am participat în aceste zile, a avut loc la jumătatea perioadei dintre cele două summit-uri NATO (Ţara Galilor şi Varşovia) şi are o importantă specială pentru adaptarea Alianţei la noul context de securitate. În acest sens, am adoptat decizii majore legate de continuarea procesului de implementare a Planului de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale a NATO (RAP) şi pentru demararea unui proces de reflecţie privind adaptarea strategică a Alianţei pe termen mediu şi lung, în perspectiva Summit-ului din vara anului viitor.

Sesiunile de lucru au cuprins:

-Reuniunea informală cu miniştrii din statele participante la gruparea de tip naţiune-cadru (Framework Nations Concept / FNC), coordonată de Germania, ocazie cu care am formalizat afilierea noastră la această iniţiativă;

-Sesiunea formală a Consiliului Atlanticului de Nord (NAC), dedicată analizei evoluţiilor actuale ale mediului de securitate şi implementării RAP;

-Cina de lucru, unde am adoptat noua Directivă politică, un instrument esenţial de planificare al NATO şi am discutat măsurile de adaptare a Alianţei pe termen lung, în perspectiva viitorului Summit al NATO de la Varşovia;

-Reuniunea Comisiei NATO — Ucraina (NUC), focalizată pe evaluarea proceselor de implementare a reformelor în domeniul apărării şi securităţii în Ucraina şi sprijinul NATO pentru acest stat partener; 

-Două sesiuni lucru dedicate angaiamentului NATO în Afganistan, cu accent pe perspectivele misiunii de asistenţă şi instruire „Resolute Support”.

Prin tematica deosebit de diversificată abordată şi prin deciziile importante adoptate, reuniunea a transmis un mesaj puternic şi clar despre capacitatea Alianţei de a se adapta şi de a răspunde eficient provocărilor provenite în principal din est şi din sud, la adresa securitătii aliaţilor.

Pe subiectul implementării RAP, am consemnat progresele importante înregistrate în perioada scursă de la ultima reuniune din februarie şi am adoptat deciziile necesare pentru asigurarea unui pachet consolidat de măsuri ce vor trebui realizate până la Summit-ul din 2016. in principal, acestea vizează: aprobarea Conceptului final al Unităţii pentru Integrarea Forţelor NATO (NFIU); aprobarea Raportului cuprinzător pe subiectul răspunsului NATO la războiul hibrid; aprobarea elementelor necesare pentru implementarea conceptului Fortei de răspuns NATO revitalizate şi a Grupării întrunite de forţe cu un nivel foarte ridicat de operativitate (VJTF); andosarea deciziei privind elaborarea planurilor graduale de răspuns pentru aliaţii din est, inclusiv pentru România, până la viitorul Summit; accelerarea procesului aliat de luare a deciziilor, pentru a răspunde noilor tipuri de ameninţări.

În acest context, am informat aliaţii despre acţiunile întreprinse la nivel naţional pentru implementarea măsurilor necesare constituirii şi operaţionalizării celor două structuri de comandă-control NATO la Bucureşti — Unitatea de integrare a forţelor NATO (NFIU) şi Comandamentul multinaţional de divizie Sud-Est (MND-SE HQ).

Am evidenţiat prioritatea cu totul specială pe care o acordăm acestor demersuri şi am solicitat sprijinul aliaţilor pentru încadrarea celor două structuri, precizând că România îşi îndeplineşte în totalitate responsabilităţile care îi revin in calitate de naţiune gazdă. 

Un alt subiect major discutat l-a constituit necesitatea adaptării posturii strategice de apărare a Alianţei pe termen lung, pentru a răspunde eficient la noile provocări care se manifestă în mediul de securitate. În acest sens, am adoptat noua Directivă Politică a NATO, care asigură orientarea planificatorilor militari în directia dezvoltării capabilităţilor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor fundamentale ale NATO, accentuând în mod deosebit apărarea colectivă. Directiva politică are ca obiectiv definirea numărului, intensităţii şi naturii operaţiilor pe care Alianţa ar trebui să le poată susţine în viitor (cunoscut şi ca nivelul de ambitie al NATO) şi defineşte cerinţele calitative ale capabilităţilor pentru îndeplinirea nivelului de ambiţie.

Directiva va ghida eforturile NATO şi ale statelor membre de dezvoltare a capabilităţilor După cum ştiţi, România este implicată într-o serie de proiecte majore de dezvoltare şi utilizare în comun a capabilităţilor la nivel aliat. În iniţiativa Smart Defense participăm la 40 proiecte. Aş aminti, de asemenea, participarea României la cele trei programe multinaţionale majore NATO: 1. Capabilitatea aeropurtată NATO de avertizare timpurie; 2. Capabilitatea privind Transportul Aerian Strategic, prin care beneficiem anual de cota de 200 ore de zbor furnizate de către escadrila de 3 aeronave C 17 şi 3. Capabilitatea de Supraveghere Terestră a Alianţei, unde participăm la constituirea capabilităţii formată din 5 sisteme Global Hawk (avioane fără pilot – UAV).

În acelaşi timp, în cadrul cinei de lucru, am evidenţiat susţinerea României pentru continuarea măsurilor de asigurare şi de adaptare strategică a NATO, precum şi pentru creşterea profilului de descurajare al Alianţei pe flancul estic. Am informat despre măsurile iniţiale pe care le gândim la nivel naţional în această direcţie, constând în: creşterea contribuţiei la NRF şi VJTF; planificarea şi desfăşurarea de exerciţii de amploare pe teritoriul naţional şi în Marea Neagră; contribuţia la dezvoltarea infrastructurii necesare dislocării temporare şi depozitârii echipamentelor pentru luptă şi a materialelor de spriiin; exprimarea disponibilităţii României să devină un centru regional pentru activităţi de instruire şi exercitii pentru regiunea de sud-est a Allanţei; susţinerea proceselor de eficientizare a planificării avansate a NATO prin elaborarea planurilor de răspuns gradual pentru aliatii din Est, până la Summit-ul de la Varşovia.

O decizie cu o semnificatie aparte pentru România a reprezentat-o aprobarea Pachetului de sprijin al NATO pentru R. Moldova în domeniul dezvoltării capabilitătilor de apărare (Defence Capability Building), pe care TI consider o investiţie nu numai în securitatea stabilitatea R. Moldova, ci şi în propria noastră securitate. În acest sens, am exprimat speranţa şi am subliniat că vom acorda tot sprijinul pentru deschiderea unui Birou de legătură al NATO la Chişinău, care să sprijine implementarea acestor măsuri, cât mai curând posibil.

Aş dori să vă mai informez asupra faptului că în marja reuniunii ministeriale, am participat la sesiunea de lucru convocată de omologul meu german cu aliaţii participanţi la Gruparea de tip naţiune-cadru coordonată de Berlin. În acest context, plecând de la necesitatea îmbunătăţirii coordonării eforturilor aliaţilor europeni în scopul avansării în direcţia asigurării de capabilităţi multinaţionale pentru îndeplinirea nivelului de ambiţie al NATO, am formalizat afilierea noastră la această iniţiativă, prin semnarea, împreună cu alte 5 state aliate (Bulgaria, Slovacia şi cele 3 state baltice), a unei scrisori comune adresate Secretarului General al NATO.

În concluzie, reuniunea a avut o agendă deosebit de încărcată, cu mize majore pentru România şi pentru procesul general de adaptare a Alianţei la noul context strategic. Deciziile care au fost adoptate, în linie cu interesele noastre strategice, constituie o bază importantă pentru continuarea  implementării in ritm alert a actiunlor stabilite la Summit-ul din Ţara Galilor şi pentru pregătirea agendei viitorului Summit al Alianţei, care va avea loc la mijlocul anului 2016, la Varşovia.

Am luat notă cu satisfacție de declaratia secretarului american al apărării privind implementarea unei solutii pentru asigurarea disponibilităţii echipamentelor necesare instruirii şi exerciţiilor, prin prepoziţionarea acestora, în proximitatea locaţiilor în care se execută astfel de activităţi.

După cum ştiţi, derulăm deja o serie de proiecte comune cu partenerul american prin Iniţiativa de Reasigurare Europeană (ERI) şi Operaţia Atlantic Resolve, care aduc o contribuţie cu totul specială la asigurarea aliată, în actualul context de securitate.

Suntem pregătiţi, ca după clarificarea intenţiilor americane şi aliate în domeniul prepoziţionării, să oferim sprijinul nostru la dezvoltarea infrastructurii necesare pre-poziţionării şi depozitării echipamentelor pentru luptă şi a materialelor de sprijin.

 

 

.

 

.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen a primit premiul pentru „Construcția Europeană”: Ne folosim de puterea Uniunii noastre pentru a ne elibera de combustibilii fosili din Rusia

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a primit vineri, la Barcelona, „Premiul Cercle d’Economia pentru construcția europeană”, tema din acest an fiind „Momentul Europei”, informează comunicatul oficial. 

„Sunt recunoscătoare că ați decis să vă concentrați reuniunea anuală asupra temei „momentului Europei”. Îmi amintesc că am folosit această expresie pentru prima dată acum doi ani, în mai 2020, când am anunțat crearea NextGenerationEU. Ne aflam în mijlocul primului val pandemic. Amploarea acelei crize a fost de așa natură încât numai ca Uniune puteam oferi răspunsurile de care cetățenii noștri aveau nevoie”, a declarat Ursula von der Leyen. 

Făcând referire la războiul din Ucraina, șefa Executivului european a precizat că agresiunea Kremlinului împotriva „unei țări pașnice” pune în pericol atât viitorul ucrainenilor, fiind și o încercarea dea a dărâma „arhitectura de securitate din Europa”.

„Marile puteri ale lumii se realiniază. Războiul ales al lui Putin este un atac împotriva a tot ceea ce credem noi. Împotriva ideii că viitorul unei țări ar trebui să fie decis în mod democratic, de către propriul popor, și nu de către un autocrat străin”, a adăugat aceasta. 

Ursula von der Leyen a precizat că întreaga Europă este de acord că trebuie „să reducem de urgență dependența noastră de combustibilii fosili din Rusia”.

„Este crucial pentru obiectivele noastre climatice și pentru a pune capăt șantajului Kremlinului. Luna trecută am prezentat un nou plan numit REPowerEU, pentru a înlocui 150 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc. Aceasta este cantitatea de gaz pe care am importat-o anul trecut din Rusia. Am convenit cu președintele Biden asupra unei livrări suplimentare de 50 de miliarde de metri cubi de GNL începând de anul viitor. Aceasta va înlocui o treime din gazul rusesc. Ne redobândim obiectivele în materie de hidrogen”, a explicat aceasta. 

Președinta Comisiei Europene a spus că Uniunea Europeană subminează astfel capacitatea Rusiei de a finanța războiul. „Acesta este obiectivul celor șase valuri de sancțiuni”, a spus ea. 

 „Ne folosim de adevărata putere a Uniunii noastre. Am făcut-o pentru prima dată cu strategia noastră privind vaccinurile. Apoi, cu NextGenerationEU. Și acum, cu solidaritatea noastră deplină cu Ucraina, cu sancțiunile noastre împotriva Rusiei și cu eforturile noastre de a ne elibera de combustibilii fosili din Rusia”, a scris von der Leyen, pe Twitter.

„Tot ceea ce am făcut în aceste săptămâni este pentru poporul ucrainean. Dar și pentru democrația și libertatea lor de a scrie viitorul țării . Și, în cele din urmă, este pentru democrația noastră; pentru libertatea noastră de a urma statul de drept, pentru dorința noastră de a trăi în pace, pe un continent în sfârșit unit. Când oamenii din Ucraina privesc Uniunea noastră, asta văd: democrație, pace, stat de drept, libertate individuală și economică. Aceasta este ceea ce reprezintă Europa astăzi”, a punctat Ursula von der Leyen. 

Mai mult, în cadrul discursului său, Ursula von der Leyen a abordat planul de redresare NextGenerationEU, subliniind că Uniunea Europeană a oferit până în prezent statelor membre aproximativ 100 de miliarde de euro în investiții.

 

„Este un plan fără precedent, cu investiții și reforme care ne pot remodela economia pentru următoarele decenii. Pentru a face din Pactul Verde European o realitate și pentru a accelera digitalizarea noastră. Cu investiții de 800 de miliarde de euro, NextGenerationEU va face Europa și Spania mai puternice și mai bine pregătite pentru a face față provocărilor timpului nostru”, a mai spus ea. 

În finalul mesajului său, președinta Comisiei Europene a mulțumit Spaniei pentru ca i-a acord premiul pentru construcția europeană. „Moștenirea lui Pau Casals continuă să trăiască. Astăzi, Europa ia atitudine. Pentru demnitatea umană și democrație, pentru toți”, a conchis Ursula von der Leyen. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Sinkevičius a salutat angajamentul României de a lucra împreună cu Comisia Europeană pentru a găsi soluții la provocările de mediu

Published

on

© Administrația Prezidențială

Comisarul european Virginijus Sinkevičius a salutat angajamentul României de a lucra împreună cu Comisia Europeană pentru a găsi soluții la provocările de mediu, agreând, totodată, cu președintele Klaus Iohannis necesitatea menținerii unui dialog strâns cu privire la provocările vizate de procedurile de infringement în domeniul mediului care vizează țara noastră, se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Președintele României, Klaus Iohannis, l-a primit marți, 12 aprilie 2022, la Palatul Cotroceni, pe comisarul european pentru Mediu, Oceane și Pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Agenda discuțiilor s-a concentrat pe aspecte de actualitate privind protecția mediului și a biodiversității, precum și pe combaterea schimbărilor climatice la nivel național și european. Cu acest prilej, Președintele României a reiterat susținerea țării noastre pentru obiectivele Uniunii Europene în aceste domenii.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat că protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice, alături de educația pentru climă, reprezintă obiective asumate la nivel național și a evidențiat interesul direct al României pentru aceste priorități, având în vedere necesitatea de a conserva biodiversitatea bogată a țării noastre.

În cadrul discuțiilor, Președintele României a transmis deschiderea  autorităților române de a coopera strâns cu Comisia Europeană, astfel încât să poată fi atinse obiectivele comune în materie de mediu, atât în ceea ce privește politicile și măsurile de implementare, cât și alocarea de resurse adecvate.

Cei doi înalți oficiali au agreat necesitatea menținerii unui dialog strâns cu privire la provocările vizate de procedurile de infringement în domeniul mediului care vizează România, pentru identificarea și implementarea celor mai bune soluții, în interesul cetățenilor.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat rolul educației în promovarea obiectivelor de mediu, programul educațional privind schimbările climatice și mediul fiind destinat creșterii nivelului de conștientizare pentru tinerele generații.

La rândul său, Comisarul Virginijus Sinkevičius a salutat angajamentul României de a lucra împreună cu Comisia Europeană pentru a găsi soluții la provocările și dificultățile în materie de protecție a mediului, inclusiv pe fondul eforturilor substanțiale mobilizate de țara noastră pentru a gestiona situația generată de războiul din Ucraina. 

În context, Comisarul european a subliniat, de asemenea, relevanța pe termen lung a agendei verzi și a obiectivelor legate de schimbările climatice, pentru consolidarea rezilienței, alături de rolul esențial al educației în aceste domenii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană anunță trei noi apeluri pentru a face din Noul Bauhaus European o realitate pe teren. Sprijinul este destinat orașelor, cetățenilor și inițiativelor locale

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a anunțat miercuri trei noi apeluri pentru a face din Noul Bauhaus European o realitate pe teren, sprijinul fiind destinat în mod special cetățenilor, orașelor și comunelor pentru a duce proiectul Noul Bauhaus European în comunitățile lor, informează comunicatul oficial. 

„Cetățenii sunt factori-cheie în tranziția către locuri și stiluri de viață mai durabile, mai incluzive și mai frumoase. Cele două apeluri publicate de Institutul European de Inovare și Tehnologie sprijină implicarea deplină a acestora în dezvoltarea unor modele inovatoare și colaborative de inițiative locale, oferindu-le oportunități personalizate. Noul Bauhaus european este făcut de și pentru fiecare cetățean”, a transmis comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel. 

Lansate de Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), prima și a doua cerere de propuneri se concentrează pe activitățile de implicare a cetățenilor și pe co-crearea de spații publice împreună cu aceștia.

Apelul Comunității EIT “Citizen Engagement Call” invită cetățenii să identifice provocările relevante ale Noului Bauhaus european pentru orașele lor și să colaboreze la conceperea soluțiilor. Proiectele vor ajuta cetățenii să adopte obiceiuri mai durabile, să dezvolte noi produse, servicii sau soluții și să ajute membrii comunității să devină agenți ai schimbării.

Apelul pentru “Co-creația spațiului public” va sprijini proiectele care găsesc soluții inovatoare în cadrul temelor Noului Bauhaus european. Proiectele invită actorii locali să fie inspirați  în ideile lor de reproiectare a spațiilor publice din orașe, zone urbane și rurale, creând noi soluții de transformare.

Cel de-al treilea și ultimul apel, “Sprijin pentru noile inițiative locale Bauhaus europene”, oferă asistență tehnică municipalităților mici și mijlocii, care nu au capacitatea sau expertiza necesară pentru a-și transforma ideile de proiecte NEB în realitate.

20 de concepte de proiecte locale selectate în cadrul apelului vor beneficia de sprijin personalizat pe teren, oferit de un grup de experți interdisciplinari, pentru a da formă conceptelor în conformitate cu liniile Noului Bauhaus european și cu obiectivele Green Deal. 

Cunoștințele și lecțiile învățate pe parcursul acestui proces vor fi incluse într-un “set de instrumente” destinat altor municipalități, precum și publicului larg interesat în dezvoltarea de noi proiecte Bauhaus europene sau în reproducerea celor existente pe teren.

Fondul European de Dezvoltare Regională finanțează asistența tehnică acordată municipalităților. Aceasta poate lua forma unei expertize metodologice, tehnice, de reglementare, financiare și socio-economice personalizate, furnizate de echipa de experți pe teren, care va sprijini dezvoltarea ulterioară a conceptelor de proiect de către municipalități, precum și a unui set de instrumente pentru viitorii proprietari de proiecte. 

Continue Reading

Facebook

NATO4 hours ago

Parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea la NATO. Liderii Finlandei și Suediei, așteptați joi la Casa Albă de președintele SUA Joe Biden

Cristian Bușoi4 hours ago

Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile

SUA4 hours ago

Unitate transatlantică pentru Ucraina. SUA și UE, pregătite să împingă Rusia și mai mult spre ”o izolare economică, financiară și strategică”

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

NATO5 hours ago

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

ROMÂNIA5 hours ago

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

ROMÂNIA6 hours ago

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

ENERGIE6 hours ago

Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas: Exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național

U.E.10 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending