România are în vedere participarea la misiunea Resolute Support din Afganistan, în 2016, a declarat, joi, la reuniunea ministerială a NATO, ministrul Apărării, Mircea Duşa, precizând că o decizie finală va fi luată la sfârșitul anului 2015.

” La ultima reuniune din cursul zilei de astăzi, am analizat situația și modul în care se realizează obiectivele misiunii Resolute Support din Afganistan, subliniind importanța și rolul pe care NATO și partenerii l-au jucat în această perioadă în stabilizarea situației de securitate din regiune. România participă și în prezent cu peste 650 de militari români la misiune (…)” a declarat ministrul Mircea Dușa , în cadrul unei conferințe de presă, transmite corespondentul caleaeuropeana.ro.

”Am subliniat că vreau să participăm, în funcție de analiza care se va realiza la sfârșitul acestui an privind realizarea misiunilor în Afganistan. Am precizat faptul că avem disponibilitatea de a ne onora responsabilitățile pe misiunile NATO și în anul 2016, subliniez însă, în funcție de această analiză care se va face la sfârșitul acestui an” a declarat ministrul.

”Am reiterat sprijinul nostru ferm pentru Ucraina (…) România și-a asumat rolul de națiune-lider în implementrea programului de asigurare a protecției cibernetice a Ucrainei și am subliniat faptul că deja s-a creat un fond de peste un milion de euro, din care 500.000 euro au fost alocați de către România ” a  mai precizat ministrul Dușa.

Declarația de presă a ministrului Mircea Dușa:

Reuniunea miniştrilor aliati ai apărării, la care am participat în aceste zile, a avut loc la jumătatea perioadei dintre cele două summit-uri NATO (Ţara Galilor şi Varşovia) şi are o importantă specială pentru adaptarea Alianţei la noul context de securitate. În acest sens, am adoptat decizii majore legate de continuarea procesului de implementare a Planului de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale a NATO (RAP) şi pentru demararea unui proces de reflecţie privind adaptarea strategică a Alianţei pe termen mediu şi lung, în perspectiva Summit-ului din vara anului viitor.

Sesiunile de lucru au cuprins:

-Reuniunea informală cu miniştrii din statele participante la gruparea de tip naţiune-cadru (Framework Nations Concept / FNC), coordonată de Germania, ocazie cu care am formalizat afilierea noastră la această iniţiativă;

-Sesiunea formală a Consiliului Atlanticului de Nord (NAC), dedicată analizei evoluţiilor actuale ale mediului de securitate şi implementării RAP;

-Cina de lucru, unde am adoptat noua Directivă politică, un instrument esenţial de planificare al NATO şi am discutat măsurile de adaptare a Alianţei pe termen lung, în perspectiva viitorului Summit al NATO de la Varşovia;

-Reuniunea Comisiei NATO — Ucraina (NUC), focalizată pe evaluarea proceselor de implementare a reformelor în domeniul apărării şi securităţii în Ucraina şi sprijinul NATO pentru acest stat partener; 

-Două sesiuni lucru dedicate angaiamentului NATO în Afganistan, cu accent pe perspectivele misiunii de asistenţă şi instruire „Resolute Support”.

Prin tematica deosebit de diversificată abordată şi prin deciziile importante adoptate, reuniunea a transmis un mesaj puternic şi clar despre capacitatea Alianţei de a se adapta şi de a răspunde eficient provocărilor provenite în principal din est şi din sud, la adresa securitătii aliaţilor.

Pe subiectul implementării RAP, am consemnat progresele importante înregistrate în perioada scursă de la ultima reuniune din februarie şi am adoptat deciziile necesare pentru asigurarea unui pachet consolidat de măsuri ce vor trebui realizate până la Summit-ul din 2016. in principal, acestea vizează: aprobarea Conceptului final al Unităţii pentru Integrarea Forţelor NATO (NFIU); aprobarea Raportului cuprinzător pe subiectul răspunsului NATO la războiul hibrid; aprobarea elementelor necesare pentru implementarea conceptului Fortei de răspuns NATO revitalizate şi a Grupării întrunite de forţe cu un nivel foarte ridicat de operativitate (VJTF); andosarea deciziei privind elaborarea planurilor graduale de răspuns pentru aliaţii din est, inclusiv pentru România, până la viitorul Summit; accelerarea procesului aliat de luare a deciziilor, pentru a răspunde noilor tipuri de ameninţări.

În acest context, am informat aliaţii despre acţiunile întreprinse la nivel naţional pentru implementarea măsurilor necesare constituirii şi operaţionalizării celor două structuri de comandă-control NATO la Bucureşti — Unitatea de integrare a forţelor NATO (NFIU) şi Comandamentul multinaţional de divizie Sud-Est (MND-SE HQ).

Am evidenţiat prioritatea cu totul specială pe care o acordăm acestor demersuri şi am solicitat sprijinul aliaţilor pentru încadrarea celor două structuri, precizând că România îşi îndeplineşte în totalitate responsabilităţile care îi revin in calitate de naţiune gazdă. 

Un alt subiect major discutat l-a constituit necesitatea adaptării posturii strategice de apărare a Alianţei pe termen lung, pentru a răspunde eficient la noile provocări care se manifestă în mediul de securitate. În acest sens, am adoptat noua Directivă Politică a NATO, care asigură orientarea planificatorilor militari în directia dezvoltării capabilităţilor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor fundamentale ale NATO, accentuând în mod deosebit apărarea colectivă. Directiva politică are ca obiectiv definirea numărului, intensităţii şi naturii operaţiilor pe care Alianţa ar trebui să le poată susţine în viitor (cunoscut şi ca nivelul de ambitie al NATO) şi defineşte cerinţele calitative ale capabilităţilor pentru îndeplinirea nivelului de ambiţie.

Directiva va ghida eforturile NATO şi ale statelor membre de dezvoltare a capabilităţilor După cum ştiţi, România este implicată într-o serie de proiecte majore de dezvoltare şi utilizare în comun a capabilităţilor la nivel aliat. În iniţiativa Smart Defense participăm la 40 proiecte. Aş aminti, de asemenea, participarea României la cele trei programe multinaţionale majore NATO: 1. Capabilitatea aeropurtată NATO de avertizare timpurie; 2. Capabilitatea privind Transportul Aerian Strategic, prin care beneficiem anual de cota de 200 ore de zbor furnizate de către escadrila de 3 aeronave C 17 şi 3. Capabilitatea de Supraveghere Terestră a Alianţei, unde participăm la constituirea capabilităţii formată din 5 sisteme Global Hawk (avioane fără pilot – UAV).

În acelaşi timp, în cadrul cinei de lucru, am evidenţiat susţinerea României pentru continuarea măsurilor de asigurare şi de adaptare strategică a NATO, precum şi pentru creşterea profilului de descurajare al Alianţei pe flancul estic. Am informat despre măsurile iniţiale pe care le gândim la nivel naţional în această direcţie, constând în: creşterea contribuţiei la NRF şi VJTF; planificarea şi desfăşurarea de exerciţii de amploare pe teritoriul naţional şi în Marea Neagră; contribuţia la dezvoltarea infrastructurii necesare dislocării temporare şi depozitârii echipamentelor pentru luptă şi a materialelor de spriiin; exprimarea disponibilităţii României să devină un centru regional pentru activităţi de instruire şi exercitii pentru regiunea de sud-est a Allanţei; susţinerea proceselor de eficientizare a planificării avansate a NATO prin elaborarea planurilor de răspuns gradual pentru aliatii din Est, până la Summit-ul de la Varşovia.

O decizie cu o semnificatie aparte pentru România a reprezentat-o aprobarea Pachetului de sprijin al NATO pentru R. Moldova în domeniul dezvoltării capabilitătilor de apărare (Defence Capability Building), pe care TI consider o investiţie nu numai în securitatea stabilitatea R. Moldova, ci şi în propria noastră securitate. În acest sens, am exprimat speranţa şi am subliniat că vom acorda tot sprijinul pentru deschiderea unui Birou de legătură al NATO la Chişinău, care să sprijine implementarea acestor măsuri, cât mai curând posibil.

Aş dori să vă mai informez asupra faptului că în marja reuniunii ministeriale, am participat la sesiunea de lucru convocată de omologul meu german cu aliaţii participanţi la Gruparea de tip naţiune-cadru coordonată de Berlin. În acest context, plecând de la necesitatea îmbunătăţirii coordonării eforturilor aliaţilor europeni în scopul avansării în direcţia asigurării de capabilităţi multinaţionale pentru îndeplinirea nivelului de ambiţie al NATO, am formalizat afilierea noastră la această iniţiativă, prin semnarea, împreună cu alte 5 state aliate (Bulgaria, Slovacia şi cele 3 state baltice), a unei scrisori comune adresate Secretarului General al NATO.

În concluzie, reuniunea a avut o agendă deosebit de încărcată, cu mize majore pentru România şi pentru procesul general de adaptare a Alianţei la noul context strategic. Deciziile care au fost adoptate, în linie cu interesele noastre strategice, constituie o bază importantă pentru continuarea  implementării in ritm alert a actiunlor stabilite la Summit-ul din Ţara Galilor şi pentru pregătirea agendei viitorului Summit al Alianţei, care va avea loc la mijlocul anului 2016, la Varşovia.

Am luat notă cu satisfacție de declaratia secretarului american al apărării privind implementarea unei solutii pentru asigurarea disponibilităţii echipamentelor necesare instruirii şi exerciţiilor, prin prepoziţionarea acestora, în proximitatea locaţiilor în care se execută astfel de activităţi.

După cum ştiţi, derulăm deja o serie de proiecte comune cu partenerul american prin Iniţiativa de Reasigurare Europeană (ERI) şi Operaţia Atlantic Resolve, care aduc o contribuţie cu totul specială la asigurarea aliată, în actualul context de securitate.

Suntem pregătiţi, ca după clarificarea intenţiilor americane şi aliate în domeniul prepoziţionării, să oferim sprijinul nostru la dezvoltarea infrastructurii necesare pre-poziţionării şi depozitării echipamentelor pentru luptă şi a materialelor de sprijin.

.

.