Connect with us

GENERAL

Corespondență. Mircea Duşa: România are în vedere participarea la misiunea NATO din Afganistan, în 2016

Published

on

România are în vedere participarea la misiunea Resolute Support din Afganistan, în 2016, a declarat, joi, la reuniunea ministerială a NATO, ministrul Apărării, Mircea Duşa, precizând că o decizie finală va fi luată la sfârșitul anului 2015.

” La ultima reuniune din cursul zilei de astăzi, am analizat situația și modul în care se realizează obiectivele misiunii Resolute Support din Afganistan, subliniind importanța și rolul pe care NATO și partenerii l-au jucat în această perioadă în stabilizarea situației de securitate din regiune. România participă și în prezent cu peste 650 de militari români la misiune (…)” a declarat ministrul Mircea Dușa , în cadrul unei conferințe de presă, transmite corespondentul caleaeuropeana.ro.

Am subliniat că vreau să participăm, în funcție de analiza care se va realiza la sfârșitul acestui an privind realizarea misiunilor în Afganistan. Am precizat faptul că avem disponibilitatea de a ne onora responsabilitățile pe misiunile NATO și în anul 2016, subliniez însă, în funcție de această analiză care se va face la sfârșitul acestui an” a declarat ministrul.

”Am reiterat sprijinul nostru ferm pentru Ucraina (…) România și-a asumat rolul de națiune-lider în implementrea programului de asigurare a protecției cibernetice a Ucrainei și am subliniat faptul că deja s-a creat un fond de peste un milion de euro, din care 500.000 euro au fost alocați de către România ” a  mai precizat ministrul Dușa.

Min Dusa

Declarația de presă a ministrului Mircea Dușa:

Reuniunea miniştrilor aliati ai apărării, la care am participat în aceste zile, a avut loc la jumătatea perioadei dintre cele două summit-uri NATO (Ţara Galilor şi Varşovia) şi are o importantă specială pentru adaptarea Alianţei la noul context de securitate. În acest sens, am adoptat decizii majore legate de continuarea procesului de implementare a Planului de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale a NATO (RAP) şi pentru demararea unui proces de reflecţie privind adaptarea strategică a Alianţei pe termen mediu şi lung, în perspectiva Summit-ului din vara anului viitor.

Sesiunile de lucru au cuprins:

-Reuniunea informală cu miniştrii din statele participante la gruparea de tip naţiune-cadru (Framework Nations Concept / FNC), coordonată de Germania, ocazie cu care am formalizat afilierea noastră la această iniţiativă;

-Sesiunea formală a Consiliului Atlanticului de Nord (NAC), dedicată analizei evoluţiilor actuale ale mediului de securitate şi implementării RAP;

-Cina de lucru, unde am adoptat noua Directivă politică, un instrument esenţial de planificare al NATO şi am discutat măsurile de adaptare a Alianţei pe termen lung, în perspectiva viitorului Summit al NATO de la Varşovia;

-Reuniunea Comisiei NATO — Ucraina (NUC), focalizată pe evaluarea proceselor de implementare a reformelor în domeniul apărării şi securităţii în Ucraina şi sprijinul NATO pentru acest stat partener; 

-Două sesiuni lucru dedicate angaiamentului NATO în Afganistan, cu accent pe perspectivele misiunii de asistenţă şi instruire „Resolute Support”.

Prin tematica deosebit de diversificată abordată şi prin deciziile importante adoptate, reuniunea a transmis un mesaj puternic şi clar despre capacitatea Alianţei de a se adapta şi de a răspunde eficient provocărilor provenite în principal din est şi din sud, la adresa securitătii aliaţilor.

Pe subiectul implementării RAP, am consemnat progresele importante înregistrate în perioada scursă de la ultima reuniune din februarie şi am adoptat deciziile necesare pentru asigurarea unui pachet consolidat de măsuri ce vor trebui realizate până la Summit-ul din 2016. in principal, acestea vizează: aprobarea Conceptului final al Unităţii pentru Integrarea Forţelor NATO (NFIU); aprobarea Raportului cuprinzător pe subiectul răspunsului NATO la războiul hibrid; aprobarea elementelor necesare pentru implementarea conceptului Fortei de răspuns NATO revitalizate şi a Grupării întrunite de forţe cu un nivel foarte ridicat de operativitate (VJTF); andosarea deciziei privind elaborarea planurilor graduale de răspuns pentru aliaţii din est, inclusiv pentru România, până la viitorul Summit; accelerarea procesului aliat de luare a deciziilor, pentru a răspunde noilor tipuri de ameninţări.

În acest context, am informat aliaţii despre acţiunile întreprinse la nivel naţional pentru implementarea măsurilor necesare constituirii şi operaţionalizării celor două structuri de comandă-control NATO la Bucureşti — Unitatea de integrare a forţelor NATO (NFIU) şi Comandamentul multinaţional de divizie Sud-Est (MND-SE HQ).

Am evidenţiat prioritatea cu totul specială pe care o acordăm acestor demersuri şi am solicitat sprijinul aliaţilor pentru încadrarea celor două structuri, precizând că România îşi îndeplineşte în totalitate responsabilităţile care îi revin in calitate de naţiune gazdă. 

Un alt subiect major discutat l-a constituit necesitatea adaptării posturii strategice de apărare a Alianţei pe termen lung, pentru a răspunde eficient la noile provocări care se manifestă în mediul de securitate. În acest sens, am adoptat noua Directivă Politică a NATO, care asigură orientarea planificatorilor militari în directia dezvoltării capabilităţilor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor fundamentale ale NATO, accentuând în mod deosebit apărarea colectivă. Directiva politică are ca obiectiv definirea numărului, intensităţii şi naturii operaţiilor pe care Alianţa ar trebui să le poată susţine în viitor (cunoscut şi ca nivelul de ambitie al NATO) şi defineşte cerinţele calitative ale capabilităţilor pentru îndeplinirea nivelului de ambiţie.

Directiva va ghida eforturile NATO şi ale statelor membre de dezvoltare a capabilităţilor După cum ştiţi, România este implicată într-o serie de proiecte majore de dezvoltare şi utilizare în comun a capabilităţilor la nivel aliat. În iniţiativa Smart Defense participăm la 40 proiecte. Aş aminti, de asemenea, participarea României la cele trei programe multinaţionale majore NATO: 1. Capabilitatea aeropurtată NATO de avertizare timpurie; 2. Capabilitatea privind Transportul Aerian Strategic, prin care beneficiem anual de cota de 200 ore de zbor furnizate de către escadrila de 3 aeronave C 17 şi 3. Capabilitatea de Supraveghere Terestră a Alianţei, unde participăm la constituirea capabilităţii formată din 5 sisteme Global Hawk (avioane fără pilot – UAV).

În acelaşi timp, în cadrul cinei de lucru, am evidenţiat susţinerea României pentru continuarea măsurilor de asigurare şi de adaptare strategică a NATO, precum şi pentru creşterea profilului de descurajare al Alianţei pe flancul estic. Am informat despre măsurile iniţiale pe care le gândim la nivel naţional în această direcţie, constând în: creşterea contribuţiei la NRF şi VJTF; planificarea şi desfăşurarea de exerciţii de amploare pe teritoriul naţional şi în Marea Neagră; contribuţia la dezvoltarea infrastructurii necesare dislocării temporare şi depozitârii echipamentelor pentru luptă şi a materialelor de spriiin; exprimarea disponibilităţii României să devină un centru regional pentru activităţi de instruire şi exercitii pentru regiunea de sud-est a Allanţei; susţinerea proceselor de eficientizare a planificării avansate a NATO prin elaborarea planurilor de răspuns gradual pentru aliatii din Est, până la Summit-ul de la Varşovia.

O decizie cu o semnificatie aparte pentru România a reprezentat-o aprobarea Pachetului de sprijin al NATO pentru R. Moldova în domeniul dezvoltării capabilitătilor de apărare (Defence Capability Building), pe care TI consider o investiţie nu numai în securitatea stabilitatea R. Moldova, ci şi în propria noastră securitate. În acest sens, am exprimat speranţa şi am subliniat că vom acorda tot sprijinul pentru deschiderea unui Birou de legătură al NATO la Chişinău, care să sprijine implementarea acestor măsuri, cât mai curând posibil.

Aş dori să vă mai informez asupra faptului că în marja reuniunii ministeriale, am participat la sesiunea de lucru convocată de omologul meu german cu aliaţii participanţi la Gruparea de tip naţiune-cadru coordonată de Berlin. În acest context, plecând de la necesitatea îmbunătăţirii coordonării eforturilor aliaţilor europeni în scopul avansării în direcţia asigurării de capabilităţi multinaţionale pentru îndeplinirea nivelului de ambiţie al NATO, am formalizat afilierea noastră la această iniţiativă, prin semnarea, împreună cu alte 5 state aliate (Bulgaria, Slovacia şi cele 3 state baltice), a unei scrisori comune adresate Secretarului General al NATO.

În concluzie, reuniunea a avut o agendă deosebit de încărcată, cu mize majore pentru România şi pentru procesul general de adaptare a Alianţei la noul context strategic. Deciziile care au fost adoptate, în linie cu interesele noastre strategice, constituie o bază importantă pentru continuarea  implementării in ritm alert a actiunlor stabilite la Summit-ul din Ţara Galilor şi pentru pregătirea agendei viitorului Summit al Alianţei, care va avea loc la mijlocul anului 2016, la Varşovia.

Am luat notă cu satisfacție de declaratia secretarului american al apărării privind implementarea unei solutii pentru asigurarea disponibilităţii echipamentelor necesare instruirii şi exerciţiilor, prin prepoziţionarea acestora, în proximitatea locaţiilor în care se execută astfel de activităţi.

După cum ştiţi, derulăm deja o serie de proiecte comune cu partenerul american prin Iniţiativa de Reasigurare Europeană (ERI) şi Operaţia Atlantic Resolve, care aduc o contribuţie cu totul specială la asigurarea aliată, în actualul context de securitate.

Suntem pregătiţi, ca după clarificarea intenţiilor americane şi aliate în domeniul prepoziţionării, să oferim sprijinul nostru la dezvoltarea infrastructurii necesare pre-poziţionării şi depozitării echipamentelor pentru luptă şi a materialelor de sprijin.

 

 

.

 

.

GENERAL

Eurostat: România, pe ultimul loc în UE la sumele alocate anual pentru prestațiile familiale

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană raportat la sumele alocate anual pentru prestaţiile familiale (alocații pentru copii, alocații de creștere a copilului, etc.), cu 104 euro pe cap de locuitor în 2017, în condiţiile în care media în UE a fost de 675 de euro şi chiar şi Bulgaria a alocat 130 de euro, arată datele publicate luni, 1 iunie, de Eurostat.

Potrivit sursei citate, 27 de state membre ale UE au cheltuit în total 301 miliarde de euro pentru prestații familiale în 2017, echivalent cu 2,3% din PIB-ul UE. Această sumă a reprezentat 8,6% din totalul cheltuit pentru prestații de protecție socială.

Ponderea cheltuielilor pentru prestațiile familiale cea mai mare în Luxemburg, cea mai mică în Olanda

Ponderea cheltuielilor cu protecția socială pentru prestațiile familiale a variat semnificativ între statele membre ale UE. Acesta a reprezentat mai mult de 15% din prestațiile sociale totale numai în Luxemburg (15,3%), urmată de Polonia (13,4%) și Estonia (13,1%). Cele mai mici acțiuni au fost înregistrate în Olanda (4,2%) și Portugalia (4,9%).

În ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru prestaţiile familiale în totalul prestaţiilor sociale, România (cca. 7%) se situează înaintea unor state precum Franţa, Belgia, Italia, Spania, Portugalia sau Olanda.

Cheltuielile anuale pentru prestațiile familiale pe cap locuitor au fost, de asemenea, cele mai ridicate în Luxemburg (3.100 de euro per locuitor), urmate de Danemarca (1.700 €), Suedia (1.400 €), Germania (1.300 €) și Finlanda (1.200 €). Vă rugăm să rețineți că valoarea este supraestimată pentru Luxemburg în comparație cu alte țări, deoarece o proporție semnificativă a prestațiilor se acordă persoanelor care locuiesc în afara țării.

La polul opus, în 2017, trei țări au avut cheltuieli pentru prestații familiale sub 200 de euro pe cap de locuitor: România (104 €), Bulgaria (130 €) și Lituania (180 €).

Continue Reading

GENERAL

Răspunsul la Covid-19: Comisia Europeană, consultări cu sectorul financiar european pentru a sprijini cetățenii și întreprinderile

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat ieri, 28 mai, prima sa masă rotundă cu sectorul financiar european, inclusiv cu reprezentanții consumatorilor și ai întreprinderilor, pentru a analiza modul în care poate dezvolta cele mai bune practici în sprijinul cetățenilor și întreprinderilor din UE.

După cum s-a anunțat în pachetul de măsuri bancare ale Comisiei din 28 aprilie 2020, această reuniune marchează începutul unui dialog cu sectorul financiar european, pentru a se stabili ce măsuri practice de sprijin pot fi puse în aplicare pentru a atenua impactul crizei cauzate de coronavirus. La reuniune au fost invitați o gamă largă de reprezentanți, inclusiv asociații de consumatori și de întreprinderi, asociații bancare, de asigurări și de creditare nebancare, precum și autoritățile europene de supraveghere. Comisia va prezida reuniunea.

Consumatorii casnici și întreprinderile au nevoie de toate ajutoarele pe care le pot obține pentru a face față perturbărilor cauzate de criza provocată de coronavirus. De aceea, lansăm astăzi un dialog între sectorul financiar și grupuri care reprezintă consumatorii și întreprinderile. Prin aceste dialoguri, dorim să găsim soluții practice la problemele concrete cu care se confruntă întreprinderile și consumatorii casnici din întreaga UE. Trebuie să ne asigurăm că robinetele de lichidități sunt deschise și că întreprinderile și consumatorii, în special întreprinderile mici, pot beneficia de sprijinul de care au nevoie. Aștept cu interes aceste discuții.”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor

Discuțiile au ca scop  principal analiza modului în care industria (asociațiile din sectorul bancar, al asigurărilor și al împrumuturilor nebancare) poate sprijini cetățenii și întreprinderile pe parcursul pandemiei. Acest răspuns trebuie să fie coordonat, pentru a se evita fragmentarea la nivel național și pentru a se asigura condiții de concurență echitabile. Participanții vor evalua și măsurile de sprijin pe care industria le-a implementat deja sau pe care le planifică. Asociațiile de consumatori și de întreprinderi vor oferi feedback cu privire la eficacitatea măsurilor existente, precum și cu privire la acțiunile suplimentare și la coerența acestora în întreaga UE.

Va participa și comisarul pentru justiție, Didier Reynders, care va prezenta informații cu privire la creditele de consum.

Continue Reading

GENERAL

Coronavirus: Statele Unite solicită Chinei să închidă definitiv pieţe de animale vii, menţionând ”legătura strânsă între animalele sălbatice vândute ilegal în aceste piețe și bolile zoonotice”

Published

on

Statele Unite au solicitat Chinei să închidă definitiv piețele de animale vii, a declarat secretarul de stat american Mike Pompeo, subliniind legăturile dintre acestea și bolile zoonotice, anunță Reuters, potrivit Agerpres.

”Dată fiind legătura strânsă între animalele sălbatice ilegal vândute în aceste pieţe şi bolile zoonotice, SUA solicită Republicii Populare Chineze să închidă definitiv aceste pieţe de animale sălbatice şi toate pieţele care vând animale sălbatice ilegale”, a declarat Pompeo într-un comunicat dat publicităţii târziu miercuri seara.

În același timp, Mike Pompeo, și-a arătat îngrijorarea cu privire la securitatea mai multor laboratoare chineze, sugerând efectuarea unor inspecții internaționale în cadrul acestor facilități, conform Le Figaro, care citează AFP.

Administrația Trump a evocat săptămâna trecută o ”anchetă” pentru cercetarea tezei conform căreia un angajat al Institutului de Virusologie din Wuhan a fost infectat din greșeală cu un coronavirus natural studiat în acest laborator, înainte de a se propaga în acest oraș, considerat punctul de unde a pornit pandemia.

Această sugestie, precizată pentru prima dată în articole de presă, a fost respinsă de institutul mai sus amintit, dar a căpătat un ecou considerabil în declarațiile americane.

”Trebuie să se ţină cont de faptul că aceste laboratoare sunt deschise încă în China. Astfel de laboratoare, unde există agenţi patogeni complecşi, care fac obiectul unor cercetări, se află nu doar la Institutul de Virusologie din Wuhan, există multe laboratoare de acest gen în China”, a declarat miercuri Mike Pompeo.

”Este important ca aceste materiale să fie manipulate într-un mod sigur, în deplină siguranţă, pentru a evita orice propagare accidentală”, a punctat acesta.

”Trebuie să ne asigurăm că guvernul chinez manipulează aceste materiale în mod corespunzător nu doar la Institutul de Virusologie din Wuhan, ci oriunde altundeva”, a afirmat Pompeo, comparând această situaţie cu cea din domeniul nuclear, care prevede că ”lumea inspectează siturile pentru a asigura o bună gestionare”.

Cu toate acestea, potrivit Le Figaro, secretarul de stat american nu a sugerat cine ar trebui să efectueze inspecțiile internaționale.

Majoritatea oamenilor de ştiinţă consideră că noul coronavirus a fost transmis probabil oamenilor de la un animal. O piaţă din Wuhan este incriminată pentru că ar fi vândut animale sălbatice vii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending