Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

UPDATE VIDEO Corespondență de la Washington. Klaus Iohannis: Președintele Obama mi-a mulțumit pentru parteneriatul pe care îl avem

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a participat la Summitul Securității Nucleare, din Washington, desfășurat în perioada 31 martie-1 aprilie. Lideri și reprezentanți din peste 50 de țări și organizații internaționale se reunesc în capitala SUA pentru a discuta despre securitatea nucleară.

UPDATE 1 aprilie 21:15 (ora 4:15, ora României)

Vizita președintelui în capitala SUA s-a încheiat cu o întâlnire, la Ambasada României la Washington, cu reprezentanți ai  comunității românești, unde a fost primit cu aplauze de către cei prezenți.

”Mă bucur foarte mult că am ocazia să vă întâlnesc aici, în sediul Ambasadei României de la Washington. După cum probabil știți, vizita mea este ocazionată de participarea la un summit important, care s-a desfășurat ieri și astăzi la Casa Albă și la Centrul de Conferințe, un summit cu tema Securitatea Nucleară, temă care ne preocupă pe toți din ce în ce mai mult, în special dacă avem în vedere riscul terorismului nuclear, care, din păcate, ne amenință din ce în ce mai mult.

Cu ocazia acestui Summit, m-am gândit că ar fi frumos să vă văd și uite așa ne întâlnim în această seară aici. Mulțumesc că ați venit!

Am avut foarte multe întâlniri foarte bune. Aseară la Casa Albă, astăzi la Centrul de Conferințe, am avut ocazia să schimb câteva cuvinte și cu Președintele Barack Obama, și cu Vicepreședintele Biden, și cu Secretarul de Stat Kerry. Una peste alta, a fost o dovadă a faptului că România și cu Statele Unite ale Americii au un parteneriat foarte strâns, foarte bun și cu o perspectivă foarte frumoasă.” le-a transmis șeful statului.

”Președintele Obama mi-a mulțumit pentru parteneriatul pe care îl avem”

” Președintele Obama mi-a mulțumit pentru România, pentru parteneriatul pe care îl avem -pe care îl găsește foarte bun- și recunosc, m-a bucurat această afirmație și mulțumire.” a precizat Klaus Iohannis, la finalul întâlnirii cu diaspora.

Întrebat de o vizită oficială a președintelui SUA în România, sau o bilaterală organizată la Casa Albă, președintele a spus că nu a detaliat acest subiect în discuțiile sale cu omologul SUA, ”însă lucrăm la asta”.

Galerie foto:

diaspora 1

Foto: Calea Europeana

diaspora 2

Foto: Calea Europeana

diaspora 3

Foto: Calea Europeana

diaspora 5

Foto: Calea Europeana

diaspora 6

Foto: Calea Europeana

diaspora 7

Foto: Calea Europeana

diaspora 8

Foto: Calea Europeana

—-

UPDATE 1 aprilie, ora 18:30  (1:30 ora României)

Președintele Klaus Iohannis a participat la lucrările Summitului Securității Nucleare, unde a a transmis că ”țara noastră este determinată și angajată în respectarea standardelor şi obligaţiilor care îi revin în domeniul securității nucleare”.

Șeful statului a declarat că România ”aplică cele mai stricte reguli pentru gestionarea și manipularea materialelor nucleare, dar şi pentru combaterea traficului ilicit cu astfel de materiale și mai ales a terorismului nuclear.”

”Sprijinul nostru pentru o serie de angajamente multilaterale promovate în cadrul Summitului a rămas neschimbat. Totodată, am anunţat o serie de noi angajamente pe care România şi le-a asumat cu acest prilej, și anume:

  1. consolidarea capacităților naționale pentru investigaţii criminalistice în domeniul nuclear;
  2. îmbunătățirea securității transportului materialelor nucleare şi radioactive prin implementarea unui sistem-pilot de depistare a circulaţiei şi transportului surselor radioactive;
  3. dezvoltarea și implementarea unui curs naţional de training pe tema culturii securității nucleare;
  4. nouă contribuție voluntară la Fondul de Securitate Nucleară al Agenţiei Internaționale pentru Energie Atomică.”

VIDEO Corespondență:

 

#NSS2016. Corespondenta de la Washington. Presedintele Klaus Iohannis: “Romania este una dintre tarile, nu foarte multe, care chiar are expertiza in securitatea nucleara” —- http://bit.ly/1olv6SJ

Posted by Calea Europeana on Friday, April 1, 2016

UPDATE 1 aprilie, ora 12.45 (19.45, ora României)

Președintele Klaus Iohannis, alături de ceilalți șefi de stat, de guvern sau reprezentanți ai celor 56 de state prezente la Summitul Securității Nucleare, au început lucrările ultimei ediții ale acestui eveniment important pentru combaterea terorismului nuclear și securizarea materialelor vulnerabile.

Potrivit imaginilor furnizate de Administrația Prezidențială, șeful statului stă alături de președintele Ucrainei, Petro Poroșenko și președintele Poloniei, Andrzej Duda, asemenea cinei de lucru de la Casa Albă.

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

Premergător începerii summitului, Klaus Iohannis a purtat un dialog amical cu secretarul de stat al SUA, John Kerry, care potrivit întrevederilor anterioare cu omologii săi români (Bogdan Aurescu și Lazăr Comănescu) ar urma să vină în acest an în România.

Șeful statului a discutat câteva minute, alături de omologul său polonez, și cu secretarul general al ONU, Ban ki-moon, cu care a avut o convorbire bilaterală și la Adunarea Generală ONU din septembrie 2015.

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

UPDATE ORA 22:00 (05:00, ora României)

Președintele, alături de șefi de state și guverne din peste 50 de țări, au participat la cina de lucru oferită de președintele SUA, Barack Obama, în marja Summitului Securității Nucleare.

În imagini, președintele Klaus Iohannis se află la masă alături de omologul său ucrainean, Petro Poroșenko, președintele polonez Andrej Duda, dar și de Francois Hollande, președintele Franței  și Park Geun-Hye, președintele Coreei de Sud.

original_washington_31_martie_2016_-_1

Foto: presidency.ro

Foto: White House

Foto: White House

original_washington_31_martie_2016_-_4

Foto: presidency.ro

UPDATE 31 martie, ora locală 12:00, ora 19:00 (ora României)

Președintele a susținut declarații de presă, după ce a efectuat un tur al Muzeului Holocaustului.

Mai multe detalii sunt disponibile aici:  Klaus Iohannis: Am lansat ideea organizării unei structuri educaționale instituționalizate având ca temă istoria Holocaustului

UPDATE, 31 martie 2016, ora locală 10.30 (17.30 – ora României)

Președintele Klaus Iohannis a ajuns la Muzeul Memorial al Holocaustului, acolo unde va aprinde o candelă în memoria celor care și-au pierdut viața. Printre participanți se numără și ambasadorul Statelor Unite în România, Hans Klemm, care a participat zilele trecute alături de ambasadorul George Maior la o importantă reuniune a Consiliului de Afaceri Americano-Român.

VIDEO

VIDEO Corespondență din SUA #NSS2016. Președintele Klaus Iohannis a ajuns la Muzeul Memorial al Holocaustului, acolo unde va depune o coroană de flori. Mai multe detalii aici —> http://bit.ly/1olv6SJ

Posted by Calea Europeana on Thursday, March 31, 2016

FOTO

12946895_1275740212455064_31592047_o

FOTO: CaleaEuropeana.ro

UPDATE: 

Preşedintele Klaus Iohannis a ajuns la Washington D.C. la ora locală 18.00 (01.00- ora României).

Aeronava a aterizat la Baza Aeriană Andrews.

VIDEO:

Corespondenta CaleaEuropeana la WashingtonCorespondență #NSS2016. Președintele Klaus Iohannis a ajuns la Washington

Posted by Calea Europeana on Wednesday, March 30, 2016

Președintele Klaus Iohannis va participa la Summitul Securității Nucleare, din Washington, ce are loc în perioada 31 martie-1 aprilie. Lideri și reprezentanți din peste 50 de țări și organizații internaționale se reunesc în capitala SUA pentru a discuta despre securitatea nucleară.

Voi pleca astăzi spre Washington, unde voi participa, la invitaţia Preşedintelui Statelor Unite ale Americii, domnul Barack Obama, la Summitul privind Securitatea Nucleară”, a declarat șeful statului într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni înaintea plecării spre Washington.

Sursă video: Administrația Prezidențială

Vreau ca mesajul României să se audă ferm de la Washington. România se află în prima linie a statelor care își îndeplinesc pe deplin angajamentele în domeniul securităţii nucleare, având un program nuclear clar și o conduită responsabilă. Am considerat că reprezentarea României la cel mai înalt nivel la acest Summit este esențială și în acord cu rolul pe care țara noastră și l-a asumat în materie de securitate și cu participarea noastră la eforturile internaționale și acțiunile comune în acest domeniu. Pentru România, participarea la Summitul de la Washington reprezintă o chestiune de prestigiu, de consecvenţă şi de influenţă”, a completat șeful statului.

iohannis presidency 2

Primul Summit privind securitatea nucleară a avut loc în capitala SUA, Washington, în anul 2010, și a fost urmat de summituri adiționale desfășurate în Seul, în anul 2012, și la Haga, în 2014.

Marele absent al acestui eveniment este președintele Rusiei, Vladimir Putin, care denunţă rolul predominant atribuit Satelor Unite, Coreei de Sud şi Olandei, țările gazdă ale summiturilor anterioare, în pregătirea documentelor oficiale, catalogând-o drept o „discriminare flagrantă a altor ţări”.

Agenda președintelui:

Joi, președintele va depune o coroană de flori la Muzeul Memorial al Holocaustului, iar la finalul zilei se va afla la Casa Albă, acolo unde președintele SUA, Barack Obama, organizează o cină în onoarea șefilor de delegații prezenți la Summit. 

Vineri, șeful statului va susține o intervenție în cadrul sesiunii de deschidere a Summitului Securității Nucleare. Klaus Iohannis va participa și la un dejun de lucru cu tema ”International Organization Actions to Enhance Nuclear Security”. Pe agenda președintelui se află și o sesiune dedicată unei simulări bazată pe un scenariu prestabilit, similară celei de la Summitul din Haga, unde șefii de stat și de guvern vor viziona un videoclip ce prezintă un caz ipotetic de terorism nuclear (există și o componentă de utilizare de arme biologice/chimice și o conexiune a scenariului cu ISIL).

Tot vineri, președintele se va întâlni, la Ambasada României în SUA, cu reprezentanți ai  comunității românești din Washington.

Summitul Securității Nucleare 2016

Cel de-al patrulea și ultim Summit privind Securitatea Nucleară va avea loc între 31 martie-1 aprilie 2016 la Centrul de Convenții Washington.

Citiți și Summitul Securității Nucleare – Cum luptă Barack Obama cu terorismul nuclear, cea mai periculoasă amenințare la adresa securității globale. Rolul cheie jucat de România

Aflat în Berlin, președintele Barack Obama a făcut public, anul trecut, planul său de a găzdui ultimul summit pe tema securității nucleare, argumentând că terorismul nuclear reprezintă amenințarea imediată la adresa securității globale.

Barack Obama a anunțat un efort internațional de a securiza materialele nucleare vulnerabile, de a eradica piața neagră și de a detecta și intercepta traficul ilicit de materiale de asemenea factură. Primul Summit privind securitatea nucleară a avut loc în capitala SUA, Washington, în anul 2010, și a fost urmat de summituri adiționale desfășurate în Seul, în anul 2012, și la Haga, în 2014.

Principalele puncte pe agenda Summitului,  potrivit unui anunț al Casei Albe:

  • Discuțiile din cadrul summitului se vor concentra pe profilarea amenințărilor și pe acțiunile comune viitoare pentru a minimiza folosirea uraniului îmbunătățit, securizarea materialelor vulnerabile, combaterea traficului de materiale nucleare, detectarea și descurajarea tentativelor de terorism nuclear
  • Rezultatele summitului includ și un comunicat care evidențiază progresul realizat și efortul care încă mai trebuie depus pentru a preveni terorismul nuclear. Liderii vor susține planurile de consolidare a instituțiilor internaționale care sprijină securitatea nucleară.
  • Statele Unite au drept scop consolidarea arhitecturii securității nucleare globale care este comprehensivă, bazată pe standarde internaționale și care contribuie la consolidarea încrederii privind punerea în aplicare a securității nucleare de către națiuni, având drept rezultat scăderea stocurilor mondiale de arme nucleare.
  • Nu ne putem permite să așteptăm ca un act de terorism nuclear să se întâmple pentru a lucra împreună la îmbunătățirea culturii securității nucleare, pentru a împărtăși cele mai bune practici ale noastre și pentru a ridica standardele securității colective.

Rusia, marele absent la summitul securităţii nucleare din SUA

Rusia a anunţat încă din luna octombrie a anului trecut că nu va lua parte la summitul privind securitatea nucleară din 2016, punând la îndoială utilitatea acestuia şi denunţând rolul preponderent al Washingtonului.

Moscova susține că  precedentele trei summituri – la Washington (2010), Seul (2012) şi Haga (2014) – au condus la „progrese semnificative” în securitatea nucleară, dar că „participarea politică (la summit) nu mai este oportună în prezent”.

Totodată, Moscova denunţă rolul predominant atribuit Satelor Unite, Coreei de Sud şi Olandei, țările gazdă ale summiturilor anterioare, în pregătirea documentelor oficiale, catalogând-o drept o „discriminare flagrantă a altor ţări”.

De asemenea, ea-şi exprimă indignarea faţă de faptul că documentele finale ale summitului din 2016 vor servi ca bază în activitatea unor organizaţii ca ONU, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) sau Interpol.

Decizia Rusiei de a nu participa cu siguranță la un nivel ridicat credem că este o ocazie pierdută pentru Rusia mai presus de toate“, a declarat Ben Rhodes, adjunctul consilierului prezidențial pentru securitate națională, cu doar două zile înaintea summitului, potrivit Agerpres.
   
“Sincer, tot ceea ce fac ei este să se autoizoleze acum prin neparticipare față de cum au făcut în trecut”, a mai spus Rhodes.

Nota redacției

Preluarea informațiilor și materialelor publicate pe CaleaEuropeana.ro se poate realiza în limita a 500 de caractere și cu menționarea sursei cu link către articolul de origine – CaleaEuropeana.ro.

.

.

Continue Reading
Advertisement
8 Comments

8 Comments

  1. Pingback: Klaus Iohannis: “Vreau Ca Mesajul României Să Se Audă Ferm De La Washington. România Se Află în Prima Linie A Statelor Care își îndeplinesc Pe Deplin Angajamentele în Domeniul Securităţii Nucleare” | Caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Summitul Securității Nucleare – Cum Luptă Barack Obama Cu Terorismul Nuclear, Cea Mai Periculoasă Amenințare La Adresa Securității Globale. Rolul Cheie Jucat De România | Caleaeuropeana.ro

  3. Pingback: Summit-ul Securității Nucleare: Prezentă La Primele Trei Ediții, Rusia Lipsește La Reuniunea De La Washington Invocând O ”discriminare Flagrantă” | Caleaeuropeana.ro

  4. Pingback: IMAGINILE ZILEI Vin De La Washington. Klaus Iohannis La Casa Albă, Alături De Barack Obama, Andrzej Duda, Petro Porosenko Sau Francois Hollande | Caleaeuropeana.ro

  5. Pingback: Corespondență De La Summitul Securității Nucleare Din Washington. Barack Obama: Dacă Teroriștii Pun Mâna Pe Arme Nucleare, Le Vor Folosi Pentru A Ucide Cât Mai Mulți Oameni Nevinovați Cu Putință | Caleaeuropeana.ro

  6. Pingback: VIDEO Klaus Iohannis, La Finalul Summitului Securității Nucleare: România și-a Asumat Patru Noi Angajamente. Am Pledat și Pentru Ca Marea Neagră Să Beneficieze De Atenție Sporită | Caleaeuropeana.ro

  7. Pingback: Dosarul nuclear iranian și provocările nucleare ale Coreei de Nord, discutate de Klaus Iohannis cu directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică | caleaeuropeana.ro

  8. Pingback: Dacian Cioloș, vizită în SUA. Premierul merge la Washington pentru o întâlnire cu vicepreședintele SUA, Joe Biden | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

”Marele Puzzle: Cine va aduna piesele?”: Destrămarea ordinii internaționale liberale și intrarea în epoca unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa în eșalonul secund, temele dominante ale Conferinței de Securitate de la München

Published

on

Corespondență de la München

Regruparea pieselor de bază ale ordinii internaționale și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la München, cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, care se defășoară între 15-17 februarie în capitala bavareză sub semnul unei lumi portretizate într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele”  în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Cu peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării care au confirmat prezența, între care cancelarul Germaniei Angela Merkel, vicepreședintele SUA Mike Pence, ministrul de Externe al Rusiei Serghei Lavrov, directorul pentru afaceri externe a Partidului Comunist Chinez Yang Jiechi sau miniștrii Apărării din Germania, Franța și Marea Britanie, raportul intitulat The Great Puzzle: Who Will Pick Up the Pieces este sinteza faptului că ”lumea nu asistă doar la o serie de crize mari și mici”, ci că ea este influențată de o problemă mult mai fundamentală, aceea că ”ordinea liberală internațională pare să se destrame”.

CaleaEuropeana.ro va relata, pentru al doilea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Umăriți aici corespondența premieră de la ediția din 2018).

MSC 2019: Noua competiție strategică SUA-China-Rusia, acompaniată de un vid de conducere a ordinii internaționale liberale

Imaginea de ansamblu proiectată de raportul Conferinței are ca forță de propulsie noua dinamică a relațiilor internaționale influențată de ”trumpismul” politicii externe americane, incursiunea tot mai întetiță a Chinei în afacerile globale, agresivitatea Rusiei, dezacordurile transatlantice în materie de securitate și apărare, cooperare economică, dar și valori comune, viitorul incert al Brexit-ului, în vreme ce Europa încearcă să țină pasul prin eforturi în direcția apărării comune și prin reîmprospătarea alianței franco-germane.

FOTO: Munich Security Conference

”De la colapsul Uniunii Sovietice, peisajul securității internaționale nu a mai fost atât de periculos. Experimentăm o schimbare epocală, în care o eră se îndreaptă spre sfârșit, iar pentru moment sunt vizibile doar forme brute ale unei noi ere geopolitice. Deși unele state sunt dispuse să mențină ordinea internațională liberală, este discutabil dacă acești actori – adesea tulburați de alte provocări de politică externă și internă – sunt capabili să își asume acest rol”, este dilema pe care organizatorii Conferinței de Securitate o aruncă spre dezbatere liderilor lumii prezenți la eveniment, dintre care nu vor lipsi nici secretarul general al NATO, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate sau delegația Congresului SUA.

Președintele Conferinței de Securitate de la München, Wolfgang Ischinger, fost ambasador al Germaniei în SUA, a insistat să evidențieze asupra tezei regrupării pieselor de bază ale ordinii internaționale, în condițiile în care diplomatul german a avertizat în mai multe rânduri asupra riscurilor unei rupturi epocale în relația transatlantică.

O nouă eră a competiției marilor puteri se desfășoară între Statele Unite, China și Rusia, acompaniată de un vid de conducere în ceea ce a devenit cunoscută sub numele de ordinea internațională liberală. Deși nimeni nu poate preconiza cum va arăta viitoarea ordine, devine evident că sunt necesare noi instrumente de gestionare”, a spus Ischinger.

Își fac SUA o ”mea culpa” strategică? // Mike Pence, prezent pentru a doua oară la MSC. Din delegația Congresului SUA va lipsi fostul senator John McCain, decedat anul trecut

Conferința de Securitate de la München va avea loc la finele unei săptămâni în care șeful diplomației americane se află într-un voiaj diplomatic la Budapesta, Bratislava, Varșovia, Bruxelles și Reikjavik pentru a consolida mesajul politic al forței de disuasiune a NATO și pentru a ridica problema influenței maligne a Chinei, secretarul Apărării în exercițiu va participa alături de miniștrii Apărării din țările NATO la o reuniune ministerială importantă la Bruxelles, iar vicepreședintele Mike Pence și delegația Congresului SUA vor fi în capitala Bavariei, toate acestea desfășurându-se la scurt timp după ce suspendarea obligațiilor Statelor Unite din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, măsură urmată de un quid pro quo din partea Rusiei, a trezit neliniștea unei noi curse a înarmărilor a început să domine spațiul strategic al relațiilor internaționale.

La München, SUA vor fi reprezentate atât la nivelul administrației federale – prin vicepreședinte Mike Pence și secretarul Apărării în exercițiu Patrick Shanahan -, cât și la nivel legislativ, delegația Congresului urmând a fi formată din senatorii Lindsey Graham, Sheldon Whitehouse, Roger F. Wicker, James Inhofe, și șefa Camerei Reprezentanților Nancy Pelosi. La capitolul simbolic, aceasta va fi prima ediție MSC după mulți ani în care din delegația Congresului american nu va face parte John McCain, decedat anul trecut, în semn de omagiu pentru activitatea acestuia în sfera relațiilor transatlantice, Conferința de Securitate de la München asumându-și că va decerna anual premiul ”John McCain”.

Ediția din acest an a prestigiosului forum are loc într-un context în care Statele Unite dau semnele unei ”mea culpa” strategice în timp ce se lansează, de pe poziții de forță, într-o competiție strategică, atât cu China, cât și cu Rusia, ale căror acțiuni sunt percepute ca provocări la postura dominantă americană.

Lipsa unei implicări robuste a SUA în ultimul deceniu în Europa Centrală a creat goluri pe care le-au umplut uşor China şi Rusia”, este mesajul cu care oficialii de la Washington au anunțat prezența din această săptămână în Europa a secretarului de Stat Mike Pompeo, care se află într-un voiaj diplomatic la Budapesta, Bratislava, Varșovia, Bruxelles și Reikjavik.

Mesajul oficialilor Departamentului de Stat reprezintă o mică parte a gândirii strategice pe care Washington-ul o proiectează în era administrației Trump și care este demonstrată prin două dintre cele mai răsunătoare discursuri de politică externă în materie.

Anul trecut, fostul adjunct al lui Mike Pompeo pentru Eurasia, Wess Mitchell, afirma că pregătirea pentru o nouă competiție geopolitică cu Rusia și cu China, inclusiv în fief-ul aliaților central și est-europeni, este sarcina principală a politicii externe americane, avertizând asupra arsenalului Moscovei și Beijing-ului, de la agresivitate militară și tactici de manipulare, corupție și propagandă în cazul Rusiei la o ”diplomație a datoriei” în cazul Chinei.

Cele mai recente momente de referințe privind politica externă a Statelor Unite în această competiție globală sunt discursurile lui Mike Pompeo de la Bruxelles, din decembrie 2018, și firește discursul privind Starea Națiunii al președintelui Donald Trump.

Sub auspiciile unui eveniment German Marshall Fund, Mike Pompeo a ținut la Bruxelles cel mai consistent discurs oficial al administrației americane cu privire la relația transatlantică, în care a criticat acțiunile maligne ale Rusiei, Chinei și Iranului, a insistat pentru rolul cheie al NATO și a arătat că administrația președintelui Trump etalează o politică în care SUA privesc ”lumea așa cum e” și nu așa cum ”și-ar dori să fie”, o alocuțiune intitulată ”refacerea rolului statului-națiune în cadrul ordinii internaționale liberale”.

În fața camerelor reunite ale celui de-al 116-lea Congres american unde a susținut discursul anual privind Starea Națiunii, președintele Donald Trump a recidivat în retorică, însă a invocat desfășurarea competiției strategice cu China și cu Rusia în numele ”securității Americii”, o concurență în care disputele strategico-militare vor fi purtate printr-o dezvoltare impresionantă de opțiuni militare atât cu Moscova, cât și cu Beijing-ul, în timp ce supremația economică va fi o ciocnire eminamente cu China și cu practicile sale neloiale.

Asemenea diagnosticului în fază terminală formulat de raportul Conferinței de la München, în care competiția strategică dintre Washington, Beijing și Rusia reprezintă forma incipientă a unei ere geopolitice ce înlocuiește ordinea internațională liberală – o creație postbelică cu America în frunte, și Europa partener junior – politica administrației americane, cu accente profund realiste, înfățișează o premisă: ca putere mondială ce se bazează (încă) pe triada supremațiilor – politică, economică și militară – , Statele Unite trebuie să confrunte, atât Federația Rusă, cât și China, care de aproape un deceniu îi contestă această poziție dominantă globală.

Europa, în eșalonul secund: alianța franco-germană și Marea Britanie între ”Fix it or Brexit”

Deși axat preponderent pe temerile unei tranziții de la ordinea internațională liberală la noua eră geopolitică a competiției strategice care retrogradează Europa în planul secund, raportul Conferinței de la München plasează vidul ce reiese din riscul sucombării ordinii internaţionale liberale și pe seama Uniunii Europene și a principalelor sale puteri.

Alianța franco-germană, întărită recent prin Tratatul de la Aachen, testată la nivel de cooperare în materie de afaceri europene în atingerea unui compromis privind directiva europeană a gazului, și coordonată în declarații politice privind echiparea strategică a Europei sub leadership-ul comun în privința cooperării structurate permanente pentru apărare europeană și referitor la Inițiativa Europeană de Intervenție.

”Înțelepciunea convențională privind integrarea europeană arată că, dacă Franța și Germania pot să convină asupra unei politici specifice, restul Europei îi va urma. În lumina Brexit-ului și a accentelor populiste ale Italiei, Berlinul și Parisul sunt văzute de mulți ca fiind ultimii eurofili, în timp ce ei înșiși aspiră să fie “o forță motivantă” în integrarea europeană. Cu toate acestea, chiar dacă opinia publică din ambele țări rămâne entuziasmată, consensul franco-german este adesea greu de atins. În plus, în Europa de astăzi, consensul franco-german, în timp ce este încă necesar, nu mai este suficient”, explică raportul Conferinței.

FOTO: Munich Security Conference

Ordinea internațională este în reflux și din cauza Brexit, la trei ani după referendumul britanic și cu mai puțin de 50 zile până la ziua preconizată a retragerii din UE – 29 martie 2019 – situația fiind la fel de incertă. Numai o referință recentă – un raport al Băncii Angliei – a redus estimarea referitoare la creşterea economică din 2019 de la 1,7% la 1,2%, aceasta fiind cea mai importantă revizuire în scădere a unei previziuni după referendumul din 2016 pentru Brexit. O altă referință – un raport al firmei de consultanță IHS Markit – arată că ieșirea din Uniunea Europeană va accelera cel mai probabil declinul Regatului Unit spre poziția de ”jucător minor” pe piața globală a apărării în următorii cinci ani.

Potrivit raportului Conferinței de la München, Marea Britanie se află într-o poziție dificilă în care rolul său în privința securității europene și reconcilierea cu vocația sa transatlantică nu i-au oferit elemente decisive în negocierea unui acord care să permită o retragere ordonată și fără complicații din Uniunea Europeană.

”Liderii britanici și europeni au exprimat o nevoie urgentă de parteneriat continuu, reflectând o constatare că, în sistemul internațional de astăzi, opțiunea de a juca singur îți oferă posibilități limitate”, evidențiază raportul, subliniind încă o dată dilema în care apărătorii ordinii internaționale liberale și din care fac parte Germania, Franța și Marea Britanie o au de înfruntat. 

Confruntați fiind cu provocări interne și externe, sunt acești actori capabili să mențină ordinea internațională liberală? 

”Marele Puzzle: Cine va aduna piesele?”: Destrămarea ordinii internaționale liberale și intrarea în epoca unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa în eșalonul secund, acestea sunt temele ”zero” printre care vor naviga liderii lumii la Conferința de Securitate de la München.

În ultimele cinci decenii, Conferința de Securitate de la München, aflată la cea de-a 55-a ediție în 2019, a devenit o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. De la înființarea sa în 1963 ca “Internationale Wehrkunde Begegnung” (n.r – reuniune internațională de apărare), MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării internaționale și dialogului. În plus, față de conferința emblematică anuală din februarie, MSC găzduiește în mod regulat alte evenimente de mare amploare în capitalele din întreaga lume.

Continue Reading

#RO2019EU

Dezbaterea din plenul Comitetului European al Regiunilor a necesitat exprimarea poziției premierului Viorica Dăncilă pe subiecte precum încălcarea statului de drept în România, aderarea la Spațiul Schengen și suținerea Balcanilor de Vest pe calea europeană

Published

on

Corespondență Bruxelles – Alexandra Loy

În cadrul vizitei pe care o efectuează la Bruxelles, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a participat astăzi, 6 februarie 2019, la sesiunea plenară a Comitetului European al Regiunilor (CoR), pentru a  prezenta prioritățile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene. Problema respectării statului de drept și a aderării României la Schengen, precum și poziția Președinției Consiliului cu privire la extinderea UE în Balcanii de Vest au fost subiecte care au reapărut în dezbatere de astăzi din plenul CoR.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a prezentat cei patru piloni strategi pe care se construiește programul Președinției române, în centrul cărora se află conceptul de coeziune, ca valoare europeană comună, respectiv Europa convergenței, Europa siguranței, Europa actor global și Europa valorilor comune.

În cadrul intervenției sale, șeful executivului a făcut referire la dosarele complexe pe care România le are de gestionat în exercitarea mandatului său: negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, precum și migrația, securitatea și reflecția privind viitorul Uniunii.

Nu în ultimul rând, prim-ministrul Viorica Dăncilă a arătat că un alt obiectiv important pentru România este promovarea unui cadru consolidat de cooperare macro-regională, inclusiv prin Strategia UE pentru Regiunea Dunării, și a mulțumit membrilor Comitetului pentru deschiderea arătată față de acest subiect.

De asemenea, Premierul Viorica Dăncilă a atins alte câteva subiecte în timpul sesiunii de întrebări adresate de membrii plenarei Comitetului Regiunilor, precum poziția României cu privire la menținerea vizei Schengen pentru România, avansarea agendei strategice a UE, procesul de extindere a UE în Balcanii de Vest, consolidarea încrederii cetățenilor europeni în instituțiile Uniunii și problema respectării statului de drept în România. 

Referitor la menținerea vizei Schengen pentru România, Premierul român consideră că România își merită locul printre statele membre la acest spațiu, cel puțin din punct de vedere tehnic, această părere fiind împărtășită și de Comisia Europeană și Parlamentul European. 

,,Din 2011 România îndeplinește toate criterile tehnice de aderare, după cum o confirmă și Comisia Europeană în rapoartele sale, însă problema rămâne una de acord politic. România a contribuit în acești ani ca un adevărat stat membru al Spațiului Schengen și mă bazez pe sprijinul Președintelui Comisiei, dl. Jean-Claude Juncker, și al Președintelui Parlamentului European, dl. Antonio Tajani, care susțin aderarea României la Spațiul Schengen, pentru obținerea acceptului politic (din partea tuturor statelor membre n.r.). Dacă vorbim despre unitate și coeziune, atunci ele trebuie să se reflecte și aici.”

Viorica Dăncilă a oferit asigurări asupra faptului că obiectivele agendei strategice 2014-2020 vor fi atinse până la finele actualului ciclu instituțional, iar cooperarea în cadrul Trio-ului Președinției Consiliului UE, alături de Finlanda și Croația, este baza solidă pe care se va realiza acest lucru.

,,Am lucrat foarte bine în echipă cu Finlanda și Croația, care ne vor succede la Președinția Consiliului, pentru creionarea agendei pentru următoarele 18 luni. Cooperarea între președinții se impune dacă vrem să avem rezultate bune pe final de mandat pentru închiderea agendei strategice 2014-2020.”

De asemenea, premierul Dăncilă a vorbit și despre Balcanii de Vest, care sunt prioritari alături de Parteneriatul Estic. În acest sens, aceasta a salutat Acordul de la Prespa privind schimbarea numelui fostei republicii iugoslave și a subliniat faptul că acest act a rezolvat o dispută veche de decenii și a deschis calea către integrare euro-atlantică a Macedoniei de Nord. În acest sens, procesul de negociere pentru aderarea la UE a vecinului din sudul Balcanilor a fost și rămâne o prioritate pentru România în ceea ce privește securitatea și stabilitatea regională.

Mai mult, Viorica Dăncilă a reafirmat susținerea procesului de extindere în Balcanii de Vest de către Președinția Consiliului pe baza rezultatelor individuale ale fiecărui stat candidat în negocierea capitolelor de aderare. România este pregătită și dispusă să acorde sprijinul ei tehnic statelor care vor să meargă pe calea europeană. Acest lucru este valabil și pentru Republica Moldova, stat membru al Parteneriatului Estic, pe care România îl asistă în implementarea reformelor necesare integrării europene prin cooperarea la nivel de miniștri de resort în chestiuni sectoriale, potrivit afirmațiilor premierului.

Președinția României la Consiliul UE are ca obiectiv în programul său de lucru consolidarea încrederii cetățenilor europeni în proiectul european, care capătă o importanță fundamentală în contextul alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019 și al discuțiilor despre viitorul Europei. Premierul a exprimat în fața Comitetului Regiunilor convingerea Președinției Consiliului privind implicarea cetățenilor europeni în procesul decizional ca premisă pentru asigurarea coeziunii europene.

,,Cetățenii trebuie implicați în creionarea politicilor europene care trebuie să fie astfel mai aproape de aceștia. Trebuie să informăm mai mult cetățenii de măsurile pe care le luăm pentru UE. Cred că aceasta este calea de urmat dacă vrem ca cei care gândesc în spiritul valorilor europene și ale democrației să fie mai mulți decât cei care sunt anti-europeni. În Președinția română a Consiliului UE aveți nu doar un prieten, ci și un partener de încredere pentru aprofundarea coeziunii europene.”

Pe finalul dezbaterii, premierul Dăncilă a atins și subiectul delicat al statului de drept, reiterând că statul de drept nu este atacat în România, iar tot ce se spune împotriva acțiunilor guvernului român sunt minciuni.

,,Așa cum susținea și Comisia Europeană, în orice stat membru, statul de drept, drepturile cetățenilor și lupta anticorupție trebuie să primeze. Eu, ca premier, garantez că aceste aspecte vor fi pentru mine o prioritate. Toate acuzele la adresa guvernului sunt nefondate. O singură ordonanță de urgență a promulgat Guvernul pe justiție și a aceasta a fost pentru a pune în practică recomandări ale Comisiei de la Veneția. Restul acuzelor că guvernul României nu pune în vigoare anumite aspecte nu sunt demonstrate de realitate.”, a încheiat premierul României.

Este de menționat și faptul că Premierul Viorica Dăncilă a reliefat rolul important pe care Comitetul European al Regiunilor îl are ca punte de legătură între autoritățile locale și regionale și instituțiile europene și a arătat că acesta va fi un partener important pe perioada celor 6 luni de mandat ale României, mulțumind instituției pentru sprijinul acordat până acum României și Președinției Consiliului. 

Vizita de două zile a premierului Viorica Dăncilă la Bruxelles, pentru prezentarea priorităților Președinției Consiliului în fața plenului reunit al Comitetului European al Regiunilor și pentru întrevederea separată cu Președintele instituției, Karl-Heinz Lambertz, se va încheia mâine cu participarea primului ministru la Conferința pentru combaterea anti-semitismului și protejarea comunităților de evrei din întreaga lume și cu întrevederea bilaterală cu Ronald Lauder, președintele Congresului Mondial al Evreilor. 

Citiți și Întrevederile bilaterale ale Premierului Viorica Dăncilă cu reprezentanții organizațiilor evreiești europene și internaționale subliniază interesul României privind combaterea antisemitismului și valorificarea relației cu Israelul, aliat strategic în Orientul Mijlociu

Continue Reading

#RO2019EU

Întrevederile bilaterale ale Premierului Viorica Dăncilă cu reprezentanții organizațiilor evreiești europene și internaționale subliniază interesul României privind combaterea antisemitismului și valorificarea relației cu Israelul, aliat strategic în Orientul Mijlociu

Published

on

Corespondență Bruxelles – Alexandra Loy

Premierul Viorica Dăncilă a avut o întrevedere bilaterală la Bruxelles cu Katharina von Schnurbein, coordonator european pentru combaterea antisemitismului și cu secretarul general al Organizației Mondiale pentru Restituirea Proprietăților Evreiești (World Jewish Restitution Organisation), Collette Avital, în contextul participării la Conferința ”Lupta împotriva antisemitismului: o abordare comună pentru o mai bună protecție a comunităților evreiești din Europa – de la politici la acțiuni” (7 februarie 2019), eveniment organizat de Președinția României la Consiliului Uniunii Europene.

În cadrul întrevederii cu coordonatorul european pentru combaterea antisemtismului, oficialul român a subliniat că temele combaterii antisemitismului și negaționismului și cea a păstrării memoriei Holocaustului sunt prioritare în atenția Președinției române a Consiliului UE, precizând că acestea au fost încadrate în pilonul IV al priorităților: Europa valorilor comune.

Premierul Dăncilă a mulțumit pentru implicarea activă a Katharinei von Schnurbein în organizarea Conferinței privind lupta împotriva antisemitismului, asigurând interlocutorul străin de susținerea României pentru proiectele Comisiei Europene dedicate implementării Declarației Consiliului din 6 decembrie 2018 privind combaterea antisemitismului și dezvoltarea unei abordări comune pentru o mai bună protecție a comunităților și instituțiilor evreiești din Europa.

De asemenea, premierul Viorica Dăncilă a oferit informații cu privire la proiectul României de a organiza, în 11 martie 2019, la București, o conferință pe tema combaterii negării Holocaustului prin politici educaționale și memorialistică, eveniment care urmărește să promoveze unul dintre cele mai importante proiecte curente ale României pe această problematică – deschiderea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului în România. 

Relațiile bilaterale România-Israel au fost abordate în cadrul întâlnirii cu Collette Avital, prilej cu care prim-ministrul României a subliniat că Statul Israel este pentru țara noastră cel mai apropiat aliat și partener strategic în Orientul Mijlociu și un partener strategic al Uniunii Europene, pe o gamă extinsă de teme, de la stabilitatea regională și contraterorism la dezvoltarea economică și securitatea energetică, educație și promovarea valorilor comune.

De asemenea, au fost evocate eforturile recente ale Românei în direcția accelerării procesului de restituire a proprietăților evreiești, precum și evoluțiile legislative legate de plata indemnizațiilor pentru supraviețuitorii Holocaustului. La finalul întâlnirii, s-a convenit continuarea cooperării dintre Guvernul României și Organizația Mondială pentru Restituirea Proprietăților Evreiești pe aceste teme.

Premierul Viorica Dăncilă mai are pe agenda vizitei de lucru la Bruxelles alte două reuniuni bilaterale cu reprezentanți ai organizațiilor evreiești europene și internaționale, și anume Ronald Lauder, președintele Congresului Mondial al Evreilor, David Harris, director executiv al Comitetului Evreiesc American și Daniel S. Mariaschin, director executiv și vice-președinte B’nai B’rith.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending