Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

UPDATE VIDEO Corespondență de la Washington. Klaus Iohannis: Președintele Obama mi-a mulțumit pentru parteneriatul pe care îl avem

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a participat la Summitul Securității Nucleare, din Washington, desfășurat în perioada 31 martie-1 aprilie. Lideri și reprezentanți din peste 50 de țări și organizații internaționale se reunesc în capitala SUA pentru a discuta despre securitatea nucleară.

UPDATE 1 aprilie 21:15 (ora 4:15, ora României)

Vizita președintelui în capitala SUA s-a încheiat cu o întâlnire, la Ambasada României la Washington, cu reprezentanți ai  comunității românești, unde a fost primit cu aplauze de către cei prezenți.

”Mă bucur foarte mult că am ocazia să vă întâlnesc aici, în sediul Ambasadei României de la Washington. După cum probabil știți, vizita mea este ocazionată de participarea la un summit important, care s-a desfășurat ieri și astăzi la Casa Albă și la Centrul de Conferințe, un summit cu tema Securitatea Nucleară, temă care ne preocupă pe toți din ce în ce mai mult, în special dacă avem în vedere riscul terorismului nuclear, care, din păcate, ne amenință din ce în ce mai mult.

Cu ocazia acestui Summit, m-am gândit că ar fi frumos să vă văd și uite așa ne întâlnim în această seară aici. Mulțumesc că ați venit!

Am avut foarte multe întâlniri foarte bune. Aseară la Casa Albă, astăzi la Centrul de Conferințe, am avut ocazia să schimb câteva cuvinte și cu Președintele Barack Obama, și cu Vicepreședintele Biden, și cu Secretarul de Stat Kerry. Una peste alta, a fost o dovadă a faptului că România și cu Statele Unite ale Americii au un parteneriat foarte strâns, foarte bun și cu o perspectivă foarte frumoasă.” le-a transmis șeful statului.

”Președintele Obama mi-a mulțumit pentru parteneriatul pe care îl avem”

” Președintele Obama mi-a mulțumit pentru România, pentru parteneriatul pe care îl avem -pe care îl găsește foarte bun- și recunosc, m-a bucurat această afirmație și mulțumire.” a precizat Klaus Iohannis, la finalul întâlnirii cu diaspora.

Întrebat de o vizită oficială a președintelui SUA în România, sau o bilaterală organizată la Casa Albă, președintele a spus că nu a detaliat acest subiect în discuțiile sale cu omologul SUA, ”însă lucrăm la asta”.

Galerie foto:

diaspora 1

Foto: Calea Europeana

diaspora 2

Foto: Calea Europeana

diaspora 3

Foto: Calea Europeana

diaspora 5

Foto: Calea Europeana

diaspora 6

Foto: Calea Europeana

diaspora 7

Foto: Calea Europeana

diaspora 8

Foto: Calea Europeana

—-

UPDATE 1 aprilie, ora 18:30  (1:30 ora României)

Președintele Klaus Iohannis a participat la lucrările Summitului Securității Nucleare, unde a a transmis că ”țara noastră este determinată și angajată în respectarea standardelor şi obligaţiilor care îi revin în domeniul securității nucleare”.

Șeful statului a declarat că România ”aplică cele mai stricte reguli pentru gestionarea și manipularea materialelor nucleare, dar şi pentru combaterea traficului ilicit cu astfel de materiale și mai ales a terorismului nuclear.”

”Sprijinul nostru pentru o serie de angajamente multilaterale promovate în cadrul Summitului a rămas neschimbat. Totodată, am anunţat o serie de noi angajamente pe care România şi le-a asumat cu acest prilej, și anume:

  1. consolidarea capacităților naționale pentru investigaţii criminalistice în domeniul nuclear;
  2. îmbunătățirea securității transportului materialelor nucleare şi radioactive prin implementarea unui sistem-pilot de depistare a circulaţiei şi transportului surselor radioactive;
  3. dezvoltarea și implementarea unui curs naţional de training pe tema culturii securității nucleare;
  4. nouă contribuție voluntară la Fondul de Securitate Nucleară al Agenţiei Internaționale pentru Energie Atomică.”

VIDEO Corespondență:

 

#NSS2016. Corespondenta de la Washington. Presedintele Klaus Iohannis: “Romania este una dintre tarile, nu foarte multe, care chiar are expertiza in securitatea nucleara” —- http://bit.ly/1olv6SJ

Posted by Calea Europeana on Friday, April 1, 2016

UPDATE 1 aprilie, ora 12.45 (19.45, ora României)

Președintele Klaus Iohannis, alături de ceilalți șefi de stat, de guvern sau reprezentanți ai celor 56 de state prezente la Summitul Securității Nucleare, au început lucrările ultimei ediții ale acestui eveniment important pentru combaterea terorismului nuclear și securizarea materialelor vulnerabile.

Potrivit imaginilor furnizate de Administrația Prezidențială, șeful statului stă alături de președintele Ucrainei, Petro Poroșenko și președintele Poloniei, Andrzej Duda, asemenea cinei de lucru de la Casa Albă.

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

Premergător începerii summitului, Klaus Iohannis a purtat un dialog amical cu secretarul de stat al SUA, John Kerry, care potrivit întrevederilor anterioare cu omologii săi români (Bogdan Aurescu și Lazăr Comănescu) ar urma să vină în acest an în România.

Șeful statului a discutat câteva minute, alături de omologul său polonez, și cu secretarul general al ONU, Ban ki-moon, cu care a avut o convorbire bilaterală și la Adunarea Generală ONU din septembrie 2015.

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

UPDATE ORA 22:00 (05:00, ora României)

Președintele, alături de șefi de state și guverne din peste 50 de țări, au participat la cina de lucru oferită de președintele SUA, Barack Obama, în marja Summitului Securității Nucleare.

În imagini, președintele Klaus Iohannis se află la masă alături de omologul său ucrainean, Petro Poroșenko, președintele polonez Andrej Duda, dar și de Francois Hollande, președintele Franței  și Park Geun-Hye, președintele Coreei de Sud.

original_washington_31_martie_2016_-_1

Foto: presidency.ro

Foto: White House

Foto: White House

original_washington_31_martie_2016_-_4

Foto: presidency.ro

UPDATE 31 martie, ora locală 12:00, ora 19:00 (ora României)

Președintele a susținut declarații de presă, după ce a efectuat un tur al Muzeului Holocaustului.

Mai multe detalii sunt disponibile aici:  Klaus Iohannis: Am lansat ideea organizării unei structuri educaționale instituționalizate având ca temă istoria Holocaustului

UPDATE, 31 martie 2016, ora locală 10.30 (17.30 – ora României)

Președintele Klaus Iohannis a ajuns la Muzeul Memorial al Holocaustului, acolo unde va aprinde o candelă în memoria celor care și-au pierdut viața. Printre participanți se numără și ambasadorul Statelor Unite în România, Hans Klemm, care a participat zilele trecute alături de ambasadorul George Maior la o importantă reuniune a Consiliului de Afaceri Americano-Român.

VIDEO

VIDEO Corespondență din SUA #NSS2016. Președintele Klaus Iohannis a ajuns la Muzeul Memorial al Holocaustului, acolo unde va depune o coroană de flori. Mai multe detalii aici —> http://bit.ly/1olv6SJ

Posted by Calea Europeana on Thursday, March 31, 2016

FOTO

12946895_1275740212455064_31592047_o

FOTO: CaleaEuropeana.ro

UPDATE: 

Preşedintele Klaus Iohannis a ajuns la Washington D.C. la ora locală 18.00 (01.00- ora României).

Aeronava a aterizat la Baza Aeriană Andrews.

VIDEO:

Corespondenta CaleaEuropeana la WashingtonCorespondență #NSS2016. Președintele Klaus Iohannis a ajuns la Washington

Posted by Calea Europeana on Wednesday, March 30, 2016

Președintele Klaus Iohannis va participa la Summitul Securității Nucleare, din Washington, ce are loc în perioada 31 martie-1 aprilie. Lideri și reprezentanți din peste 50 de țări și organizații internaționale se reunesc în capitala SUA pentru a discuta despre securitatea nucleară.

Voi pleca astăzi spre Washington, unde voi participa, la invitaţia Preşedintelui Statelor Unite ale Americii, domnul Barack Obama, la Summitul privind Securitatea Nucleară”, a declarat șeful statului într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni înaintea plecării spre Washington.

Sursă video: Administrația Prezidențială

Vreau ca mesajul României să se audă ferm de la Washington. România se află în prima linie a statelor care își îndeplinesc pe deplin angajamentele în domeniul securităţii nucleare, având un program nuclear clar și o conduită responsabilă. Am considerat că reprezentarea României la cel mai înalt nivel la acest Summit este esențială și în acord cu rolul pe care țara noastră și l-a asumat în materie de securitate și cu participarea noastră la eforturile internaționale și acțiunile comune în acest domeniu. Pentru România, participarea la Summitul de la Washington reprezintă o chestiune de prestigiu, de consecvenţă şi de influenţă”, a completat șeful statului.

iohannis presidency 2

Primul Summit privind securitatea nucleară a avut loc în capitala SUA, Washington, în anul 2010, și a fost urmat de summituri adiționale desfășurate în Seul, în anul 2012, și la Haga, în 2014.

Marele absent al acestui eveniment este președintele Rusiei, Vladimir Putin, care denunţă rolul predominant atribuit Satelor Unite, Coreei de Sud şi Olandei, țările gazdă ale summiturilor anterioare, în pregătirea documentelor oficiale, catalogând-o drept o „discriminare flagrantă a altor ţări”.

Agenda președintelui:

Joi, președintele va depune o coroană de flori la Muzeul Memorial al Holocaustului, iar la finalul zilei se va afla la Casa Albă, acolo unde președintele SUA, Barack Obama, organizează o cină în onoarea șefilor de delegații prezenți la Summit. 

Vineri, șeful statului va susține o intervenție în cadrul sesiunii de deschidere a Summitului Securității Nucleare. Klaus Iohannis va participa și la un dejun de lucru cu tema ”International Organization Actions to Enhance Nuclear Security”. Pe agenda președintelui se află și o sesiune dedicată unei simulări bazată pe un scenariu prestabilit, similară celei de la Summitul din Haga, unde șefii de stat și de guvern vor viziona un videoclip ce prezintă un caz ipotetic de terorism nuclear (există și o componentă de utilizare de arme biologice/chimice și o conexiune a scenariului cu ISIL).

Tot vineri, președintele se va întâlni, la Ambasada României în SUA, cu reprezentanți ai  comunității românești din Washington.

Summitul Securității Nucleare 2016

Cel de-al patrulea și ultim Summit privind Securitatea Nucleară va avea loc între 31 martie-1 aprilie 2016 la Centrul de Convenții Washington.

Citiți și Summitul Securității Nucleare – Cum luptă Barack Obama cu terorismul nuclear, cea mai periculoasă amenințare la adresa securității globale. Rolul cheie jucat de România

Aflat în Berlin, președintele Barack Obama a făcut public, anul trecut, planul său de a găzdui ultimul summit pe tema securității nucleare, argumentând că terorismul nuclear reprezintă amenințarea imediată la adresa securității globale.

Barack Obama a anunțat un efort internațional de a securiza materialele nucleare vulnerabile, de a eradica piața neagră și de a detecta și intercepta traficul ilicit de materiale de asemenea factură. Primul Summit privind securitatea nucleară a avut loc în capitala SUA, Washington, în anul 2010, și a fost urmat de summituri adiționale desfășurate în Seul, în anul 2012, și la Haga, în 2014.

Principalele puncte pe agenda Summitului,  potrivit unui anunț al Casei Albe:

  • Discuțiile din cadrul summitului se vor concentra pe profilarea amenințărilor și pe acțiunile comune viitoare pentru a minimiza folosirea uraniului îmbunătățit, securizarea materialelor vulnerabile, combaterea traficului de materiale nucleare, detectarea și descurajarea tentativelor de terorism nuclear
  • Rezultatele summitului includ și un comunicat care evidențiază progresul realizat și efortul care încă mai trebuie depus pentru a preveni terorismul nuclear. Liderii vor susține planurile de consolidare a instituțiilor internaționale care sprijină securitatea nucleară.
  • Statele Unite au drept scop consolidarea arhitecturii securității nucleare globale care este comprehensivă, bazată pe standarde internaționale și care contribuie la consolidarea încrederii privind punerea în aplicare a securității nucleare de către națiuni, având drept rezultat scăderea stocurilor mondiale de arme nucleare.
  • Nu ne putem permite să așteptăm ca un act de terorism nuclear să se întâmple pentru a lucra împreună la îmbunătățirea culturii securității nucleare, pentru a împărtăși cele mai bune practici ale noastre și pentru a ridica standardele securității colective.

Rusia, marele absent la summitul securităţii nucleare din SUA

Rusia a anunţat încă din luna octombrie a anului trecut că nu va lua parte la summitul privind securitatea nucleară din 2016, punând la îndoială utilitatea acestuia şi denunţând rolul preponderent al Washingtonului.

Moscova susține că  precedentele trei summituri – la Washington (2010), Seul (2012) şi Haga (2014) – au condus la „progrese semnificative” în securitatea nucleară, dar că „participarea politică (la summit) nu mai este oportună în prezent”.

Totodată, Moscova denunţă rolul predominant atribuit Satelor Unite, Coreei de Sud şi Olandei, țările gazdă ale summiturilor anterioare, în pregătirea documentelor oficiale, catalogând-o drept o „discriminare flagrantă a altor ţări”.

De asemenea, ea-şi exprimă indignarea faţă de faptul că documentele finale ale summitului din 2016 vor servi ca bază în activitatea unor organizaţii ca ONU, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) sau Interpol.

Decizia Rusiei de a nu participa cu siguranță la un nivel ridicat credem că este o ocazie pierdută pentru Rusia mai presus de toate“, a declarat Ben Rhodes, adjunctul consilierului prezidențial pentru securitate națională, cu doar două zile înaintea summitului, potrivit Agerpres.
   
“Sincer, tot ceea ce fac ei este să se autoizoleze acum prin neparticipare față de cum au făcut în trecut”, a mai spus Rhodes.

Nota redacției

Preluarea informațiilor și materialelor publicate pe CaleaEuropeana.ro se poate realiza în limita a 500 de caractere și cu menționarea sursei cu link către articolul de origine – CaleaEuropeana.ro.

.

.

Continue Reading
Advertisement
8 Comments

8 Comments

  1. Pingback: Klaus Iohannis: “Vreau Ca Mesajul României Să Se Audă Ferm De La Washington. România Se Află în Prima Linie A Statelor Care își îndeplinesc Pe Deplin Angajamentele în Domeniul Securităţii Nucleare” | Caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Summitul Securității Nucleare – Cum Luptă Barack Obama Cu Terorismul Nuclear, Cea Mai Periculoasă Amenințare La Adresa Securității Globale. Rolul Cheie Jucat De România | Caleaeuropeana.ro

  3. Pingback: Summit-ul Securității Nucleare: Prezentă La Primele Trei Ediții, Rusia Lipsește La Reuniunea De La Washington Invocând O ”discriminare Flagrantă” | Caleaeuropeana.ro

  4. Pingback: IMAGINILE ZILEI Vin De La Washington. Klaus Iohannis La Casa Albă, Alături De Barack Obama, Andrzej Duda, Petro Porosenko Sau Francois Hollande | Caleaeuropeana.ro

  5. Pingback: Corespondență De La Summitul Securității Nucleare Din Washington. Barack Obama: Dacă Teroriștii Pun Mâna Pe Arme Nucleare, Le Vor Folosi Pentru A Ucide Cât Mai Mulți Oameni Nevinovați Cu Putință | Caleaeuropeana.ro

  6. Pingback: VIDEO Klaus Iohannis, La Finalul Summitului Securității Nucleare: România și-a Asumat Patru Noi Angajamente. Am Pledat și Pentru Ca Marea Neagră Să Beneficieze De Atenție Sporită | Caleaeuropeana.ro

  7. Pingback: Dosarul nuclear iranian și provocările nucleare ale Coreei de Nord, discutate de Klaus Iohannis cu directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică | caleaeuropeana.ro

  8. Pingback: Dacian Cioloș, vizită în SUA. Premierul merge la Washington pentru o întâlnire cu vicepreședintele SUA, Joe Biden | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Antonio Tajani face apel la cetățenii europeni să voteze la alegerile europene din mai deoarece Parlamentul European are nevoie de mai multă putere și legitimitate

Published

on

Corespondență Bruxelles

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, face apel la cetățenii europeni să iasă la vot în cadrul alegerilor europene din 23-26 mai deoarece este singura cale pentru a oferi mai multă legitimitate instituției care legiferează în interesul lor. 

Antonio Tajani a lansat acest apel în cadrul unui eveniment organizat de PE, la Bruxelles, pentru presa din statele membre. Acesta a spus că, pe fundalul Brexit, este important ca Parlamentul European să capete mai multă putere, deoarece ,,este nevoie de oameni politici puternici care să contracareze tendințele populiste”. ,,Populiștii sunt cei care pun doar problemele pe masă fără a oferi soluții pentru rezolvarea lor”, a mai spus acesta. 

Referitor la felul în care va arăta Europa după alegerile pentru Parlamentul European, Antonio Tajani a spus că ,,acest lucru va fi hotărât de cetățenii europeni care vor ieși la vot pentru a alege o direcție pentru viitorul lor”. Acesta speră că Parlamentul European va avea o componență echilibrată și că va continua lupta pentru a avea mai puțină birocrație, dar mai multă politică. 

,,Personal, am fost întotdeauna în favoarea simplificării normative, în special în ceea ce privește regulile pentru accesarea banilor europeni, atât de importanți pentru dezvoltarea statelor membre, din diferitele fonduri ale UE”, a precizat Tajani. 

Transmițând aceste mesaje despre alegerile europene chiar înaintea participării la Consiliul European privind Brexit, Președintele Tajani a spus că principalul interes al PE în aceste discuții este și va rămâne asigurarea respectării drepturilor celor peste 3 milioane și jumătate de cetățeni europeni care trăiesc în Marea Britanie, precum și a cetățenilor britanici aflați pe teritoriul UE. 

Antonio Tajani nu a dorit să facă comentarii referitor la participarea Regatului Unit la alegerile pentru PE din mai, susținând că va prezenta poziția instituției în acest sens la reuniunea Consiliului European.

Amintim faptul că Donald Tusk, președintele Consiliului European, le-a atras atenția eurodeputaților prezenți la dezbaterea din plenul de la Strasbourg, de acum două săptămâni, că nu va admite atitudinea de ,,deranjare” a unora dintre ei față de posibilitatea ca britanicii să participe la alegerile pentru Parlamentul European, din luna mai, în condițiile în care ar exista o prelungire a termenului de retragere după această dată. 

,,Și aici, permiteți-mi să fac o remarcă personală deputaților acestui Parlament. Înainte de Consiliul European, am spus că ar trebui să fie posibilă o extensie lungă în cazul în care Marea Britanie dorește să-și regândească strategia Brexit, ceea ce ar însemna, desigur, participarea Regatului Unit la alegerile pentru Parlamentul European. Și apoi au existat voci spunând că acest lucru ar fi dăunător sau incomod pentru unii dintre voi. Să fiu clar: o astfel de gândire este inacceptabilă”, a spus Tusk, avertizându-i pe europarlamentari că nu pot ,,trăda șase milioane de oameni care au semnat petiția pentru a revoca articolul 50, un milion de oameni care au mărșăluit pentru a cere un vot al cetățenilor privind Brexit, sau majoritatea tot mai mare de persoane care doresc să rămână în Uniunea Europeană. Ei pot simți că nu sunt suficient reprezentați de Parlamentul Regatului Unit, dar trebuie să simtă că ei sunt reprezentați de dvs. în această cameră. Pentru că sunt europeni”.

Între timp, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Londra a anunțat luni faptul că s-au făcut pașii necesari prin lege pentru a participa la alegerile pentru Parlamentul European din mai, dar că acest lucru nu înseamnă că va fi inevitabil ca Marea Britanie să ia parte.

Guvernul intenţionează în continuare să părăsească Uniunea Europeană cu un acord şi să adopte legislaţia necesară până la 22 mai, pentru ca să nu avem nevoie să participăm la aceste alegeri”, care vor fi în acest caz anulate, a precizat purtătorul de cuvânt.

În prezent, după amânarea termenului inițial de 29 martie, Regatul Unit ar trebui să părăsească UE în data de 12 aprilie, caz în care ieșirea s-ar produce fără un acord. 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Cecilia Wikström, președintele Conferinței Comisiilor de specialitate din PE: Populiștii vor fi doar ,,zgomot de fond” și nu vor reuși să blocheze proiectele legislative negociate de viitorul Parlament

Published

on

@Cecilia Wikstrom/Twitter

Corespondență Bruxelles

Cecilia Wikström (ALDE, Suedia), președintele Conferinței Comisiilor de specialitate din Parlamentul European, transmite asigurări legate de faptul că activitatea legislativă a viitorului Parlament nu va fi afectată de numărul în creștere al populiștilor care ar putea obține un mandat de europarlamentar după alegerile europene din mai. 

În cadrul unui seminar privind alegerile europarlamentare, dedicat presei din statele membre, Wikström a spus că ,,soliditatea grupurilor politice pro-europene și viziunea lor împărtășită de a legifera în beneficiul tuturor cetățenilor europeni este cel mai eficient instrument” prin care se pot asigura că forțele populiste nu vor interfera cu activitatea legislativă din Parlamentul European.

@Parlamentul European

Deși cele mai recente proiecții privind distribuirea locurilor în PE indică o creștere a prezenței populiștilor, eurodeputatul liberal a subliniat că aceștia sunt dezbinați și le va fi foarte greu să se coalizeze în jurul unei idei comune atâta vreme cât sunt mânați de idealuri naționaliste sau de o gândire de tipul ,,eu și țara mea”. De aceea, populiștii vor fi doar ,,zgomot de fond” și nu vor reuși să blocheze proiectele legislative negociate de Parlament, spunea Wikström.  Potrivit acesteia,  eurodeputații neafiliați la niciunul dintre grupurile politice din PE se înscriu și ei în aceeași categorie, indiferent de intențiile lor individuale deoarece ,,fără o familie politică care să-ți poarte ideile mai departe, este foarte greu să ai un impact”.

Vorbind despre unitatea grupurilor politice pro-europene din PE, Wikström a spus că exemplul cel mai ilustrativ în acest sens este cel al reformei Sistemului Dublin, care a reușit să coalizeze în premieră mai mult de două treimi din eurodeputați pentru a susține împărțirea echitabilă a responsabilității privind gestionarea imigranților și a frontierelor externe ale UE între statele membre.

@Cecilia Wikstrom/Twitter

În opinia acesteia, doar ,,solidaritatea consolidează unitatea Uniunii Europene” în contextul în care mai multe state membre au refuzat să primească imigranții veniți pe ruta mediteraneană sau balcanică după declanșarea crizei refugiaților în 2015, obligând state costiere, precum Grecia sau Italia să gestioneze singure prelucrarea solicitărilor de azil și găzduirea acestora în condiții care să respecte drepturile omului indiferent de capacitatea de a face acest lucru. De altfel, Wikström a punctat faptul că actualul PE are o poziție unitară privind reforma sistemului european de azil, însă dosarul va fi moștenit de următorul legislativ din cauza ,,blocajului produs de cei 28 de miniștri din Consiliu”, care nu pot ajunge la un consens.

Președintele Conferinței Comisiilor de specialitate din PE a mai subliniat faptul că cetățenii europeni trebuie să știe înainte de a merge la vot că instituțiile UE sunt aproape de ei și veghează la respectarea intereselor lor, chiar dacă acest lucru nu este evident. În acest sens, Wikström a arătat că europarlamentarii din Comisia pentru petiții sunt legătura cetățenilor cu instituțiile din triunghiul legislativ european, ocupându-se să transmită nemulțumirile și observațiile lor privind aplicarea normelor UE la nivel național către Comisia Europeană, pe care o îndeamnă să investigheze situațiile indicate și chiar să ia atitudine în relația cu statele membre prin declanșarea procedurii de infringement.

Wikström a mai spus că foarte multe nereguli care afectează viața de zi cu zi au fost corectate în acest fel, care, pentru cetățenii unor state membre, precum Suedia, este singura cale de apel în lipsa unui instrument de petiții pus la dispoziție de parlamentele naționale. 

,,Este o slujbă de vis să lucrezi în cadrul Comisiei pentru Petiții. În nicio altă comisie nu mai există dezbateri atât de vii”, a spus Wikström despre comisia pe care o prezidează. 

Cecilia Wikström a transmis aceste mesaje în cadrul seminarului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending