Connect with us

#RO2019EU

CORESPONDENȚĂ | România prezintă marți Parlamentului European programul cu care va conduce Consiliul UE într-o perioadă critică pentru viitorul Uniunii Europene

Published

on

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

Prioritățile președinției României la Consiliul Uniunii Europene, evaluarea rezultatelor preşedinţiei Austriei din a doua jumătate a anului 2018, acordul privind Brexit și o dezbatere referitoare la viitorul Europei cu prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez, sunt principalele subiecte de pe agenda primei sesiuni plenare a Parlamentului European din acest an, ce are loc la Strasbourg în perioada 14-17 ianuarie 2019.

Sesiunea care debutează luni își are centrul de atracție în zilele de marți și miercuri, când eurodeputații vor discuta cu Consiliul Uniunii Europene, reprezentat în premieră în plenara PE de către România, despre prioritățile actualei președinții și despre rezultatele celei precedente. Miercuri, accentul dezbaterilor va cădea pe viitorul Brexit-ului, la o zi distanță după ce parlamentarii britanici vor supune votului acordul de retragere aprobat de liderii UE la finalul anului trecut, dar și pe o dezbatere privind viitorul UE cu premierul spaniol, cea de-a 15-a astfel de manifestare politică.

CaleaEuropeană.ro va transmite LIVE și va relata printr-o corespondență specială, dedicată prezentării programului de lucru al președinției României la Consiliul UE, cele mai importante evenimente ale sesiunii plenare.

FOTO: European Parliament

Sesiunea plenară din 14-17 ianuarie 2019 va fi cea de-a șasea sesiune plenară în care România ocupă un loc important pe agenda Parlamentului European: 1) în septembrie 2018, liderul grupului PPE în Parlamentul European a atras atenția, în timpul discursului președintelui Comisiei Europene privind Starea Uniunii, asupra riscurilor cu privire la situația statului de drept din țara noastră și a avertizat asupra menținerii unei întârzieri în aderarea noastră la Schengen; 2) în octombrie, eurodeputații au dezbătut cu prim-ministrul Viorica Dăncilă privind starea democrației și situația statului de drept din România; 3) tot în octombrie, președintele Klaus Iohannis a dezbătut cu membrii Parlamentului European și a prezentat viziunea României privind viitorul Europei; 4) în noiembrie 2018, ca urmare a dezbaterii cu premierul Dăncilă, eurodeputații au votat o rezoluție privind statul de drept din România; 5) în decembrie 2018, parlamentarii europeni au votat, din nou, o rezoluție prin care susțin aderarea imediată a României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen.

De la Austria la România, ultimul act: Bucureștiul își prezintă programul cu care va prezida Consiliul Uniunii Europene

Foto: European Parliament

Eurodeputaţii vor discuta marţi cu premierul român Viorica Dăncilă despre priorităţile primei preşedinţii rotative a României la Consiliul UE – axate pe convergență și coeziune, valori comune, siguranţă, consolidarea Europei ca actor global și valori comune – în cadrul unei dezbateri care va începe la 16:00 ora României și care va fi transmisă LIVE pe CaleaEuropeană.ro.

În aceeaşi zi, de la 11:30 ora României, va avea loc o dezbatere cu cancelarul austriac Sebastian Kurz, în cadrul căreia eurodeputații şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, vor evalua realizările preşedinţiei Consiliului UE în ultimele şase luni şi vor discuta despre progresele înregistrate în negocierile privind Cadrul Financiar Multianual, migrația și cele peste 200 de dosare legislative care au trecut sub auspiciile președinției române.

De asemenea, marţi este prevăzută, de la 18:00 ora României, şi o conferinţă de presă comună susţinută de preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şi premierul României, Viorica Dăncilă.

România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite. Cei patru piloni tematici care reprezintă în aceste șase luni fundamentul agendei de lucru a președinției României la Consiliul UE vizează: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>. Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice, însă tot atâtea vor fi și momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

”La începutul săptămânii viitoare, mai precis luni şi marţi, voi avea mai multe întrevederi oficiale la Strasbourg şi voi prezenta în plenul Parlamentului European priorităţile mandatului preşedinţiei noastre. Înţelegem pe deplin oportunitatea pe care o avem de a fi văzuţi acţionând împreună pentru România şi UE”, a declarat Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de Guvern înainte de vizita Comisiei Europene la București.

Ulterior, la ceremonia de la Ateneu la care au participat liderii instituțiilor UE – Antonio Tajani, Donald Tusk și Jean-Claude Juncker, premierul a promis în discursul susținut: ”Calea europeană a fost și rămâne alegerea noastră (…) Mergem înainte pe calea europeană pe care am pornit”.

De altfel, vizita Colegiului Comisiei Europene la București și întrevederile cu președintele Klaus Iohannis și cu Guvernul Dăncilă s-a consumat prin aprecierea pregătirii tehnice a președinției române și prin apelul lansat la consens politic intern. ”În momentul în care prezidezi Uniunea Europeană trebuie să pui între paranteze problemele de politică internă”, a spus președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în conferința de presă comună cu premierul Viorica Dăncilă.

Anterior, la întrevederea cu președintele Klaus Iohannis, șeful executivului european preciza: ”Preşedinţia României are loc într-un moment dificil pentru Uniunea Europeană (…) preşedinţia română va trebui să fie fermă şi puternică”, enumerând Brexit-ul, viitorul Cadru Financiar Multianual, alegerile europene și summit-ul de la Sibiu.

Citiți, pe larg, și rămâneți la curent cu știrile și activitățile privind Președinția României la Consiliul UE

Citiți și Viitorul buget al UE și combaterea dezinformării, temele care au strălucit la prima reuniune a Consiliului UE prezidată de România: Președinția română intervine într-un moment de importanță crucială

Citiți și România, țara fanion a Uniunii Europene pentru șase luni. Mizele vizitei istorice a liderilor UE și a Comisiei Europene, care își joacă moștenirea politică la București

Ziua de marți, 15 ianuarie, din Parlamentul European – cu dezbaterile eurodeputaților cu cancelarul Kurz și premierul Dăncilă – vor marca ultimul moment ritualic în preluarea președinției Consiliului UE de către România, după vizita Guvernul român la Bruxelles în decembrie 2018, vizita la București a lui Sebastian Kurz de predare simbolică a ștafetei, prezidarea primului Consiliu Afaceri Generale al UE și vizita liderilor instituțiile UE și a Colegiului Comisiei Europene la București, în perioada 10-11 ianuarie.

Brexit și dezbaterile privind viitorul Europei

Miercuri, 16 ianuarie, eurodeputaţii vor avea un schimb de opinii și viziuni despre viitorul Europei cu premierul spaniol Pedro Sanchez şi președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Foto: lamoncloa.gob.es

Până în prezent au avut loc 14 dezbateri din seria celor organizate între șefii de stat sau de guvern și deputați, privind viitorul Uniunii Europene, după participarea premierului irlandez Leo Varadkar (17 ianuarie 2018), premierului croat Andrej Plenkovic (6 februarie 2018), premierului portughez Antonio Costa (14 martie 2018)președintelui francez Emmanuel Macron (17 aprilie 2018)premierului belgian Charles Michel (3 mai 2018)premierului Luxemburgului, Xavier Bettel (29 mai), premierului Olandei, Mark Rutte (13 iunie 2018), premierului Poloniei, Mateusz Morawiecki (4 iulie 2018)premierului Greciei, Alexis Tsipras (11 septembrie 2018), premierului Estoniei, Juri Ratas (3 octombrie 2018), a președintelui României, Klaus Iohannis (23 octombrie 2018), a cancelarului german Angela Merkel (13 noiembrie 2018), a premierului danez Lars Løkke Rasmussen (28 noiembrie 2018) și a președintelui Ciprului Nicos Anastasiades (12 decembrie 2018).

FOTO: European Parliament/ Twitter

În aceeaşi zi, co-legislativul european va dezbate asupra situaţiei la zi a procesului de ieşire a Marii Britanii din UE, la o zi după votul crucial al Camerei Comunelor de pe 15 ianuarie privind acordul de Brexit convenit de premierul Theresa May cu liderii UE.

Cu doar două zile înaintea unui vot crucial în Camera Comunelor asupra acordului privind retragerea din UE, premierul britanic a făcut apel la parlamentari ”să facă ceea ce este bine pentru ţară” şi să-i sprijine controversatul plan de ”divorţ”.

Votul din Camera Comunelor, așteptat fie să aducă mai multă claritate, fie să adâncească confuzia privind viitorul Brexit-ului, a fost deja amânat, el fiind programat inițial în luna decembrie a anului trecut ca urmare a deciziei liderilor UE de a susține acordul de retragere a Marii Britanii la un summit special în noiembrie 2018. Ulterior, la Consiliul European din 13-14 decembrie 2018, liderii țărilor UE au transmis că acordul de retragere nu este „deschis spre renegociere”.

Retragerea Marii Britanii din UE este preconizată a avea loc pe 29 martie 2019, la doi ani distanță după ce clauza de retragere prevăzută la articolul 50 din Tratatul Uniunii Europene a fost activată de prim-ministrul Theresa May.

Alte subiecte de pe agendă

Printre celelalte teme aflate pe agenda sesiunii plenare se numără și o ceremonie care va marca împlinirea a 20 de ani de existenţă a monedei euro, precum și voturi pe diferite propuneri și rapoarte legislative, între care reguli care vor restrânge accesuri la fonduri pentru statele membre care nu respectă statul de drept și au probleme cu independența justiției și combaterea corupției.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă: Președinția română a Consiliului Uniunii Europene a închis de la preluarea mandatului 43 de dosare legislative

Published

on

Președinția română a Consiliului Uniunii Europene a închis de la preluarea mandatului 43 de dosare legislative, între acestea aflându-se și acordul politic provizoriu obținut în această săptămână pe directivei privind gazele naturale, care va conduce la consolidarea securităţii energetice a UE, a declarat premierul Viorica Dăncilă, vineri, în deschiderea şedinţei de guvern, informează Agerpres.

”Am avut în această săptămână o serie de reuniuni cu rezultate foarte bune în exercitarea Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene. În ultimele zile zile am obţinut consens pe 12 teme importante pentru proiectul european. În total, de la preluarea mandatului, am închis 43 de dosare legislative, 5 dintre ele au fost deja confirmate de ambasadorii statelor membre, iar pentru 37 am obţinut acorduri politice provizorii cu Parlamentul European”, a precizat Viorica Dăncilă.

Premierul a precizat că acordul politic provizoriu obținut în această săptămână pe revizuirea directivei privind gazele naturale va conduce la consolidarea securității energetice a Uniunii Europene.

”Este un succes recunoscut în plan internaţional, un dosar complex, aflat în discuţie de mai bine de un an de zile, pe care am obţinut un acord în doar câteva săptămâni de la preluarea Preşedinţiei. De asemenea, un progres substanţial a fost şi în privinţa directivei privind drepturile de autor, un dosar aflat pe masa discuţiilor de trei ani. Miercuri seară, am ajuns la un acord provizoriu cu Parlamentul European pe actualizarea legislaţiei privind dreptul de autor ca parte a procesului de creare a unei veritabile pieţe unice digitale în UE. Sunt şi alte domenii importante în care Preşedinţia română a Consiliului UE a obţinut rezultate notabile, şi mă refer la siguranţa şi transparenţa lanţului alimentar, promovarea vehiculelor nepoluante, combaterea terorismului şi a infracţiunilor grave, transport mai eficient şi mai sigur, pescuit şi instituirea unei autorităţi europene a muncii”, a mai declarat Dăncilă.

”Săptămâna următoare vom conduce lucrările Consiliului Afaceri Externe, Consiliului Competitivitate şi Consiliului Afaceri Generale la Bruxelles şi vom găzdui la Bucureşti reuniunea informală a miniştrilor responsabili pentru comerţ. Am încredere că în cadrul tuturor reuniunilor viitoare vom continua să obţinem rezultate bune pentru toate statele membre”, a anunţat Dăncilă.

Continue Reading

#RO2019EU

Agenția Spațială Română și misiunea permanentă a României pe lângă organizațiile internaționale de la Viena au organizat cu ocazia RO2019EU evenimentul ,,Space as Enabler”

Published

on

Pe 13 februarie 2019, Agenția Spațială Română (ROSA) și Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizațiile Internaționale cu sediul la Viena au organizat evenimentul „Space as Enabler”, în cadrul celei de-a 56-a sesiuni a Subcomitetului Științific și Tehnic al UN COPUOS. Evenimentul a fost organizat cu ocazia Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

FOTO: RO2019EU/ Facebook

Evenimentul a început cu discursurile de deschidere ale ambasadorului Cristian Istrate, șeful Misiunii Permanente a României pe lângă Organizațiile Internaționale cu sediul la Viena, dlui Marius-Ioan Piso, șeful delegației României la UN-COPUOS, ambasadorului Didier Lenoir, șeful delegației Uniunii Europene la Organizațiile Internaționale de la Viena, șeful delegației Agenției Spațiale Europene (ESA), dna Simonetta di Pippo, director al Biroului Națiunilor Unite pentru Afaceri Spațiale, și dlui Dumitru Dorin Prunariu, co-vicepreședinte al Grupului de Lucru Agenda Spațiului 2030.

Dl. Marius-Ioan Piso, Președinte și Director General al Agenției Spațiale Române (ROSA), a prezentat Strategia Spațială a României și Prioritățile privind Spațiul, în contextul Președinției române a Consiliului Uniunii Europene.

Foto: ROSA

Evenimentul a inclus alte trei prezentări:

  • Echipamente de integrare a sateliților mici, dl Mugurel Bălan, Centrul de Competențe ROmanian nanoSatellite Technology;
  • Date de Observare a Pământului pentru monitorizarea defrișării, dl Cristian Flueraru, Terrasigna;
  • Educație spațială – încurajarea și implicarea elevilor în domeniile STEM, dra Cristina Stancu, Biroul European de Resurse pentru Educație Spațială (ESERO) România.

Continue Reading

#RO2019EU

#RO2019EU. Uniunea Europeană va dispune de un cadru mai solid de reglementare și supraveghere a băncilor

Published

on

Ambasadorii la UE au aprobat, vineri, un acord la care au ajuns Preşedinţia română şi Parlamentul cu privire la o serie de norme revizuite care urmăresc reducerea riscurilor în sectorul bancar din UE, informează un comunicat de presă al Consiliului UE, anunță un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Măsurile de reducere a riscurilor convenite astăzi vor asigura că sectorul bancar dispune de capital suficient pentru a acorda împrumuturi persoanelor fizice şi juridice în condiţii de siguranţă. Totodată, contribuabilii sunt protejaţi împotriva eventualelor dificultăţi cu care s-ar putea confrunta băncile”, a declarat ministrul Finanţelor din România, Eugen Teodorovici.

Pachetul convenit de către Consiliu şi Parlament cuprinde două regulamente şi două directive, referitoare la: cerinţele de capital impuse băncilor (modificări aduse Regulamentului nr. 575/2013 şi Directivei 2013/36/UE) şi redresarea şi rezoluţia băncilor aflate în dificultate (modificări aduse Directivei 2014/59/UE şi Regulamentului nr. 806/2014).

Pachetul de reducere a riscurilor vizează punerea în aplicare a reformelor convenite la nivel internaţional în urma crizei financiare din 2007-2008 în vederea consolidării sectorului bancar şi a soluţionării provocărilor care au rămas de abordat în privinţa stabilităţii financiare. Prezentate în noiembrie 2016, acestea includ elemente convenite de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară şi de Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF).

Una dintre principalele măsuri convenite pentru reducerea riscurilor în sistemul bancar este consolidarea cadrului pentru rezoluția instituțiilor bancare. Acesta le impune instituțiilor de importanță sistemică globală (”G-SII”) să aibă o mai mare capacitate de absorbție a pierderilor și de recapitalizare prin stabilirea de cerințe în ceea ce privește valoarea și calitatea fondurilor proprii și a pasivelor eligibile (MREL) pentru a asigura un proces eficace și ordonat de ”recapitalizare internă”. Acesta oferă, de asemenea, garanții provizorii și posibile măsuri suplimentare pentru autoritățile de rezoluție.

Pachetul consolidează şi cerinţele de capital impuse băncilor în vederea reducerii stimulentelor pentru asumarea excesivă de riscuri, incluzând un indicator obligatoriu al efectului de levier, un indicator obligatoriu de finanţare stabila netă şi stabilirea de norme sensibile la risc pentru tranzacţiile cu titluri de valoare şi instrumente derivate.

În plus, pachetul bancar conţine măsuri pentru a îmbunătăţi capacitatea de creditare a băncilor şi pentru a facilita un rol mai important al băncilor pe pieţele de capital, cum ar fi: reducerea sarcinilor administrative pentru băncile mai mici şi mai puţin complexe, legate în special de cerinţele de raportare şi de informare; consolidarea capacităţii băncilor de a acorda împrumuturi IMM-urilor şi de a finanţa proiecte de infrastructură.

Pachetul bancar conţine, de asemenea, un cadru pentru cooperare şi schimb de informaţii între diferitele autorităţi implicate în supravegherea şi rezoluţia grupurilor bancare transfrontaliere. Măsurile convenite menţin echilibrul obţinut prin poziţia Consiliului între competenţele autorităţilor de supraveghere din ţara de origine şi din ţara gazda pentru a facilita fluxurile transfrontaliere de capital şi lichiditate, asigurând, în acelaşi timp, un nivel adecvat de protecţie a deponenţilor şi creditorilor şi stabilitatea financiară în toate statele membre. De asemenea, acordul introduce modificări pentru a îmbunătăţi cooperarea între autorităţile competente cu privire la aspecte legate de supravegherea activităţilor de combatere a spălării banilor.

Textul va fi supus revizuirii experților juriști-lingviști. Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene vor fi invitate ulterior să adopte în prima lectură regulamentul propus.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending