Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

Prioritățile președinției României la Consiliul Uniunii Europene, evaluarea rezultatelor preşedinţiei Austriei din a doua jumătate a anului 2018, acordul privind Brexit și o dezbatere referitoare la viitorul Europei cu prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez, sunt principalele subiecte de pe agenda primei sesiuni plenare a Parlamentului European din acest an, ce are loc la Strasbourg în perioada 14-17 ianuarie 2019.

Sesiunea care debutează luni își are centrul de atracție în zilele de marți și miercuri, când eurodeputații vor discuta cu Consiliul Uniunii Europene, reprezentat în premieră în plenara PE de către România, despre prioritățile actualei președinții și despre rezultatele celei precedente. Miercuri, accentul dezbaterilor va cădea pe viitorul Brexit-ului, la o zi distanță după ce parlamentarii britanici vor supune votului acordul de retragere aprobat de liderii UE la finalul anului trecut, dar și pe o dezbatere privind viitorul UE cu premierul spaniol, cea de-a 15-a astfel de manifestare politică.

CaleaEuropeană.ro va transmite LIVE și va relata printr-o corespondență specială, dedicată prezentării programului de lucru al președinției României la Consiliul UE, cele mai importante evenimente ale sesiunii plenare.

FOTO: European Parliament

Sesiunea plenară din 14-17 ianuarie 2019 va fi cea de-a șasea sesiune plenară în care România ocupă un loc important pe agenda Parlamentului European: 1) în septembrie 2018, liderul grupului PPE în Parlamentul European a atras atenția, în timpul discursului președintelui Comisiei Europene privind Starea Uniunii, asupra riscurilor cu privire la situația statului de drept din țara noastră și a avertizat asupra menținerii unei întârzieri în aderarea noastră la Schengen; 2) în octombrie, eurodeputații au dezbătut cu prim-ministrul Viorica Dăncilă privind starea democrației și situația statului de drept din România; 3) tot în octombrie, președintele Klaus Iohannis a dezbătut cu membrii Parlamentului European și a prezentat viziunea României privind viitorul Europei; 4) în noiembrie 2018, ca urmare a dezbaterii cu premierul Dăncilă, eurodeputații au votat o rezoluție privind statul de drept din România; 5) în decembrie 2018, parlamentarii europeni au votat, din nou, o rezoluție prin care susțin aderarea imediată a României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen.

De la Austria la România, ultimul act: Bucureștiul își prezintă programul cu care va prezida Consiliul Uniunii Europene

Foto: European Parliament

Eurodeputaţii vor discuta marţi cu premierul român Viorica Dăncilă despre priorităţile primei preşedinţii rotative a României la Consiliul UE – axate pe convergență și coeziune, valori comune, siguranţă, consolidarea Europei ca actor global și valori comune – în cadrul unei dezbateri care va începe la 16:00 ora României și care va fi transmisă LIVE pe CaleaEuropeană.ro.

În aceeaşi zi, de la 11:30 ora României, va avea loc o dezbatere cu cancelarul austriac Sebastian Kurz, în cadrul căreia eurodeputații şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, vor evalua realizările preşedinţiei Consiliului UE în ultimele şase luni şi vor discuta despre progresele înregistrate în negocierile privind Cadrul Financiar Multianual, migrația și cele peste 200 de dosare legislative care au trecut sub auspiciile președinției române.

De asemenea, marţi este prevăzută, de la 18:00 ora României, şi o conferinţă de presă comună susţinută de preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şi premierul României, Viorica Dăncilă.

România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite. Cei patru piloni tematici care reprezintă în aceste șase luni fundamentul agendei de lucru a președinției României la Consiliul UE vizează: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>. Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice, însă tot atâtea vor fi și momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

”La începutul săptămânii viitoare, mai precis luni şi marţi, voi avea mai multe întrevederi oficiale la Strasbourg şi voi prezenta în plenul Parlamentului European priorităţile mandatului preşedinţiei noastre. Înţelegem pe deplin oportunitatea pe care o avem de a fi văzuţi acţionând împreună pentru România şi UE”, a declarat Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de Guvern înainte de vizita Comisiei Europene la București.

Ulterior, la ceremonia de la Ateneu la care au participat liderii instituțiilor UE – Antonio Tajani, Donald Tusk și Jean-Claude Juncker, premierul a promis în discursul susținut: ”Calea europeană a fost și rămâne alegerea noastră (…) Mergem înainte pe calea europeană pe care am pornit”.

De altfel, vizita Colegiului Comisiei Europene la București și întrevederile cu președintele Klaus Iohannis și cu Guvernul Dăncilă s-a consumat prin aprecierea pregătirii tehnice a președinției române și prin apelul lansat la consens politic intern. ”În momentul în care prezidezi Uniunea Europeană trebuie să pui între paranteze problemele de politică internă”, a spus președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în conferința de presă comună cu premierul Viorica Dăncilă.

Anterior, la întrevederea cu președintele Klaus Iohannis, șeful executivului european preciza: ”Preşedinţia României are loc într-un moment dificil pentru Uniunea Europeană (…) preşedinţia română va trebui să fie fermă şi puternică”, enumerând Brexit-ul, viitorul Cadru Financiar Multianual, alegerile europene și summit-ul de la Sibiu.

Citiți, pe larg, și rămâneți la curent cu știrile și activitățile privind Președinția României la Consiliul UE

Citiți și Viitorul buget al UE și combaterea dezinformării, temele care au strălucit la prima reuniune a Consiliului UE prezidată de România: Președinția română intervine într-un moment de importanță crucială

Citiți și România, țara fanion a Uniunii Europene pentru șase luni. Mizele vizitei istorice a liderilor UE și a Comisiei Europene, care își joacă moștenirea politică la București

Ziua de marți, 15 ianuarie, din Parlamentul European – cu dezbaterile eurodeputaților cu cancelarul Kurz și premierul Dăncilă – vor marca ultimul moment ritualic în preluarea președinției Consiliului UE de către România, după vizita Guvernul român la Bruxelles în decembrie 2018, vizita la București a lui Sebastian Kurz de predare simbolică a ștafetei, prezidarea primului Consiliu Afaceri Generale al UE și vizita liderilor instituțiile UE și a Colegiului Comisiei Europene la București, în perioada 10-11 ianuarie.

Brexit și dezbaterile privind viitorul Europei

Miercuri, 16 ianuarie, eurodeputaţii vor avea un schimb de opinii și viziuni despre viitorul Europei cu premierul spaniol Pedro Sanchez şi președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Foto: lamoncloa.gob.es

Până în prezent au avut loc 14 dezbateri din seria celor organizate între șefii de stat sau de guvern și deputați, privind viitorul Uniunii Europene, după participarea premierului irlandez Leo Varadkar (17 ianuarie 2018), premierului croat Andrej Plenkovic (6 februarie 2018), premierului portughez Antonio Costa (14 martie 2018), președintelui francez Emmanuel Macron (17 aprilie 2018), premierului belgian Charles Michel (3 mai 2018), premierului Luxemburgului, Xavier Bettel (29 mai), premierului Olandei, Mark Rutte (13 iunie 2018), premierului Poloniei, Mateusz Morawiecki (4 iulie 2018), premierului Greciei, Alexis Tsipras (11 septembrie 2018), premierului Estoniei, Juri Ratas (3 octombrie 2018), a președintelui României, Klaus Iohannis (23 octombrie 2018), a cancelarului german Angela Merkel (13 noiembrie 2018), a premierului danez Lars Løkke Rasmussen (28 noiembrie 2018) și a președintelui Ciprului Nicos Anastasiades (12 decembrie 2018).

FOTO: European Parliament/ Twitter

În aceeaşi zi, co-legislativul european va dezbate asupra situaţiei la zi a procesului de ieşire a Marii Britanii din UE, la o zi după votul crucial al Camerei Comunelor de pe 15 ianuarie privind acordul de Brexit convenit de premierul Theresa May cu liderii UE.

Cu doar două zile înaintea unui vot crucial în Camera Comunelor asupra acordului privind retragerea din UE, premierul britanic a făcut apel la parlamentari ”să facă ceea ce este bine pentru ţară” şi să-i sprijine controversatul plan de ”divorţ”.

Votul din Camera Comunelor, așteptat fie să aducă mai multă claritate, fie să adâncească confuzia privind viitorul Brexit-ului, a fost deja amânat, el fiind programat inițial în luna decembrie a anului trecut ca urmare a deciziei liderilor UE de a susține acordul de retragere a Marii Britanii la un summit special în noiembrie 2018. Ulterior, la Consiliul European din 13-14 decembrie 2018, liderii țărilor UE au transmis că acordul de retragere nu este „deschis spre renegociere”.

Retragerea Marii Britanii din UE este preconizată a avea loc pe 29 martie 2019, la doi ani distanță după ce clauza de retragere prevăzută la articolul 50 din Tratatul Uniunii Europene a fost activată de prim-ministrul Theresa May.

Alte subiecte de pe agendă

Printre celelalte teme aflate pe agenda sesiunii plenare se numără și o ceremonie care va marca împlinirea a 20 de ani de existenţă a monedei euro, precum și voturi pe diferite propuneri și rapoarte legislative, între care reguli care vor restrânge accesuri la fonduri pentru statele membre care nu respectă statul de drept și au probleme cu independența justiției și combaterea corupției.

.