Connect with us

NEWS

Corespondență| Viitorul Europei, discutat de UE cu bisericile și comunitățile religioase

Published

on

Bisericile au rol important în viața publică și în ce privește problemele cu care se confruntă Europa – aceasta este premiza de la care pornesc discuțiile în cadrul celui de-al 21-lea Dialog Intercultural Anual cu bisericile și instituțiile religioase din cadrul Grupului PPE ce are loc în Portugalia în perioada 18-19 octombrie.

Primarul orașului Mafra, Hélder Sousa Silva,a subliniat bogatul trecut multicultural al regiunii Ericeira, un ”loc de întâlnire pentru mai multe părți ale lumii”, multiculturalismul fiind unul dintre principalele motive pentru care turiștii aleg să vină. Zona interculturală este reprezentată nu doar de bazilica, Palatul din Mafra, dar și multe alte situri recunoscute de UNESCO, a precizat oficialul. În opinia sa, dialogul este cel mai eficietă modalitate de a transforma mai multe naționalități în unele unite și vine în sprijinul combaterii extremismului și chiar a terorismului.

Dialogul unește sferele politice și cele religioase, împărtășind același scop comun, acela de a contribui la binele comun.

José Silvano, secretarul general al Partidului Social Democrat din Portugalia, a punctat evoluția Portugaliei, de la un „sat global, la o poartă pentru tradiții și multiculturalism” pentru întreaga Europă. Discuțiile organizate de PPE trebuie să aducă răspunsul provocării și întrebării „ce fel de Europă de dorim”, a transmis politicianul. Acesta a apreciat că dialogul reprezintă baza a ceea ce este Europa astăi, un tărâm al păcii, unde războaiele nu ăși mai au locul. „Trebuie să anticipăm viitorul și să ne pregătim. Dacă nu , riscăm să cădem pradă atitudinilor populiste care generează neîncredere și creează falii”, a declarat acesta înaintea discuțiilor.

„O lume multiculturală are nevoie de dialog”, a concluzionat acesta.

Assunção Cristas, președinte al CDS-PP, a punctat importanța acestor discuții, în contextul în care alegerilor europene de anul viitor, „cele mai importante din 1979”, atunci cetățenii și-au ales pentru prima oară reprezentanții în Parlamentul European. Câteodată, impresia generală este că unii politicieni uită de istorie, a transmis aceasta, în contextul creșterii populismului. Și deși „Europa nu este perfectă”, succesul proiectului european este unul neegalat în istorie, iar acum este momentul să vedem cum a ajutat multiculturalismul în acest sens pentru a decide ce ne dorim pentru viitor, a conchis aceasta.

Paulo Rangel (foto dreapta), europarlamentar și vicepreședinte al Grupului PPE în Parlamentul European, a vorbit despre importanța alegerii Portugaliei drept loc de desfășurare al discuțiilor, fiind întrecut un loc cu o prezență islamică ridicată și unde evreii, creștinii și musulmanii conviețuiau în pace. Spiritul Portugaliei este acela de a dialoga într-o lume globalizată, a de fi o punte de legătură între religii, a susținute eurodeputatul PPE.

György Hölvényi, europarlamentar și co-președinte al Grupului de lucru PPE privind relațiile interculturale și dialog interreligios a transmis că Europa este un loc unde toate religiile trebuie tolerate și care trebuie ajutate să fie la nivelul european. Caritatea și ajutorul umanitar reprezintă principalii piloni pentru binele societății și dialogul vine în sprijinul acestora, a mai declarat eurodeputatul.

 

Citiți și: „Ce fel de Europă ne dorim?” Grupul PPE discută rolul religiei în dezbaterile privind viitorul Europei (Corespondență)

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NEWS

Premierul Viorica Dăncilă: Drapelul Național, simbol al identităţii, trecutului şi valorilor care ne definesc

Published

on

Drapelul Naţional, simbol al identităţii, trecutului şi valorilor care ne definesc, ne însufleţeşte şi ne aprinde inimile în toate momentele importante ale istoriei şi ale succeselor noastre ca naţiune, a declarat, miercuri, premierul Viorica Dăncilă.

”Celebrăm astăzi Drapelul Naţional, simbol al identităţii, trecutului şi valorilor care ne definesc. Ne însufleţeşte şi ne aprinde inimile în toate momentele importante ale istoriei şi ale succeselor noastre ca naţiune şi ne aminteşte unde ne e sorgintea. În această zi, vă îndemn să reflectaţi la importanţa patriotismului şi a iubirii de ţară în aceste vremuri şi să vorbiţi generaţiilor tinere despre istoria noastră plină de sacrificii”, a scris prim-ministrul pe pagina sa de Facebook.

Aceasta a completat că ”ancorarea conştiinţei naţionale” şi mândria că suntem români ”trebuie să dăinuie vii” în toate momentele existenţei noastre.

Data de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, marcând ziua de 26 (14) iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor.

Conform legii, această zi este marcată de autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Reuters: Franța amenință că nu va semna declarația G20 dacă în aceasta nu va fi menționat și Acordul de la Paris privind schimbările climatice

Published

on

Președintele Emmanuel Macron a avertizat că Franța nu va semna declarația comună a summitului G20, găzduit de Osaka, dacă în aceasta nu va fi menționat și Acordul de la Paris privind schimbările climatice, potrivit unui oficial, citat de Reuters.

” (…) o mulțime de oameni spun că au <<linii roșii>>”  și sunt persoane ”care spun că nu doresc să semneze declarația comună a G7 sau G20 din cauza acestor linii roșii”, a precizat un oficial al Palatului Elysee într-o remarcă ce reprezintă o critică la adresa președintelui american Donald Trump.

”În ceea ce mă privește, am o linie roșie. Dacă nu discutăm despre Acordul de la Paris și dacă nu ajungem la un acord în acest sens, nu mai putem să ne apăram obiectivele privind schimbările climatice și Franța nu va participa la acest lucru”, a adăugat oficialul.

Statele Unite au refuzat, în urma reuniunii G7 din 2017, desfășurată la Taormina, Canada, să semneze declarația celor șapte țări industrializate în privința modificărilor climatice și a planurilor de finanțare a dezvoltării sustenabile.

Decizia venea la scurt timp după ce Washingtonul anunțase la 1 iunie, că retrage SUA din Acordul COP21 de la Paris privind schimbările climatice, motivând că acest acord este foarte nedrept față de Statele Unite și ar pune în pericol locurile de muncă pentru cetățenii americani, conducând la închiderea fabricilor și pierdere locurilor de muncă.

Schimbările climatice provoacă discordie și în rândul statelor membre.

La reuniunea Consiliului European din Bruxelles, care a avut loc în perioada 20-21 iunie, Polonia a blocat consensul statelor UE asupra obiectivelor privind schimbările climatice incluse în Agenda Strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki și-a motivat decizia, spunând că dorește să protejeze ”interesele mediului de afaceri polonez și ale cetățenilor polonezi”.

Potrivit unui raport al unui specialist ONU în domeniul drepturilor omului, lumea riscă din ce în ce mai mult să devină un „apartheid climatic“, unde cei bogaţi vor plăti pentru a scăpa de căldura şi foametea cauzate de criza climatică care se agravează pe zi ce trece, în timp ce restul planetei suferă.

Philip Alston, raportor special al ONU pe probleme de sărăcie extremă şi drepturi ale omului, spune că impactul încălzirii globale va afecta nu numai drepturile de bază, la viaţă, apă, hrană şi adăpost pentru sute de milioane de oameni, ci şi democraţia şi domnia legii.

Raportul îl condamnă şi pe Donald Trump pentru că ”reduce la tăcere în mod activ“ dovezile ştiinţifice privitoare la schimbările climatice, şi îl critică pe preşedintele brazilian, Jair Bolsonaro, pentru că a promis că va deschide pădurea amazoniană pentru minerit. Însă Alston a precizat că există şi schimbări pozitive, inclusiv cazuri legale împotriva statelor şi companiilor de combustibili fosili, activismul Gretei Thunberg, mitingurile globale ale tinerilor şi Extinction Rebellion.

Continue Reading

NEWS

MAE salută celebrarea Zilei Drapelului României, care ”oferă românilor posibilitatea de manifestare a ataşamentului faţă de unul dintre simbolurile identităţii şi unităţii naţionale”

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) celebrează miercuri Ziua Drapelului Național, aniversare care ”oferă tuturor românilor posibilitatea de a-şi manifesta ataşamentul faţă de unul dintre simbolurile identităţii şi unităţii naţionale”.

”Drapelul reprezintă nu numai unul dintre semnele convenţional distinctive ale unui stat, ci şi un element simbolic fundamental care stimulează şi adună în jurul său energiile pozitive ale naţiunii, puse în slujba idealurilor acesteia”, arată un comunicat al MAE.

MAE aminteşte că drapelul naţional român a fost atestat istoric în 1834, când domnitorul de atunci al Ţării Româneşti, Alexandru Ghica Vodă, a obţinut de la otomani permisiunea ”de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii”.

Data de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, marcând ziua de 26 (14) iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor.

Conform legii, această zi este marcată de autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending