Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu a pledat, în Parlamentul European, pentru durabilitatea investițiilor prin fonduri europene: Comisia Europeană ar trebui să asiste statele membre

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a susținut marți o intervenție în Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European (CONT) pe tema durabilității investițiilor în infrastructură, ocazie cu care a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să facă demersuri pentru a obține garanțiile necesare că investițiile din fonduri europene, cu precădere din Fondul de Dezvoltare Regională, sunt durabile.

“Cred că este o temă foarte importantă durabilitatea infrastructurii, până la urmă calitatea vieții europenilor, dar și imaginea Europei depinde de aceste lucruri. Sigur că aș vrea să spun, e limpede, că ani de zile creșterea, competitivitatea, ocuparea s-au realizat prin fonduri europene, deci prin eforturile bugetului european și e păcat, mare păcat, că aceste eforturi să fie subminate de cazurile pe care le-am discutat astăzi aici. Investițiile, știm foarte bine sunt implementate prin fondurile structurale, în special fondul de dezvoltare regională și vorbim în perioada 2000-2020 de 134 de miliarde de euro. Ce as vrea să spun este că toate cele spuse aici sunt adevărate și e păcat că investițiile sunt privatizate sau se schimbă destinația investițiilor sau pur și simplu anumite investiții nu durează. Este afectată viața cetățenilor și imaginea Uniunii Europene”, a spus Crețu, în cadrul dezbaterii.

Ea a subliniat că este necesară o concentrate mai mare pe durabilitatea investițiilor prin fondurile europene, în special prin dezvoltare regională.

“Mă bucur să văd în raport că majoritatea proiectelor care au fost auditate au obținut rezultate durabile cu beneficii directe în ceea ce privește ocuparea, crearea de locuri de muncă și productivitatea. Știm că în cadrul perioadei 2014-2020 au intervenit indicatori noi, dar eforturile suplimentare sunt necesare și aș vrea să vă spun de acum, Comisia ar trebui să fie mult mai flexibilă, dar să nu uităm că și implementarea programului e în responsabilitatea statelor membre și asta 100%”, a continuat aceasta.

Citiți și Eurodeputatul Corina Crețu: Succesul rețelei transeuropene de transport (TEN-T) va depinde de modul în care va reuși să conecteze infrastructura statelor membre din est de cea a țărilor din vestul UE

Potrivit Corinei Crețu, Comisia Europeană trebuie să fie mult mai strictă, când vine vorba de legislație, îndeosebi în ce privește diferențele în legislația națională.

“De exemplu, în Germania și Austria, știm că atunci când vine vorba de regularități, 20% din ele ar fi trebuit să fie detectate, dacă autoritățile naționale ar fi făcut verificările necesare la timp. Neregularitățile provin din diferite niveluri de proastă administrare, deci trebuie să găsim o cale de a ne asigura de durabilitatea investițiilor și întrebarea mea se referă la statutul negocierilor pe programele operaționale”, a mai afirmat eurodeputatul român cadrul dezbaterii menționate.

Eu chiar cred că acum e o perioadă în care Comisia ar trebui să asiste statele membre la începutul acestei noi perioade de programare cu niște deadline-uri clare pentru a atinge obiectivele de durabilitate. După părerea mea, ar trebui să fie subiectul principal pentru perioada în care ne aflăm. O altă întrebare se referă la sancțiuni, la post-evaluare și cum e posibil pentru Parlamentul European să introducă astfel de verificări financiare“, a conchis ea.

Discrepanța de investiții în infrastructură între Europa Centrală și de Est și Europa Occidentală este de 1,15 trilioane de euro (1.150 de miliarde de euro), arată un studiu dedicat al Fondului Monetar Internațional prezentat anul trecut la Summitul Inițiativei celor Trei Mări din care fac parte 12 state membre ale UE riverane Mărilor Adriatică, Baltică și Neagră.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu a prezentat în plenul Parlamentului European raportul privind Fondul de Solidaritate al UE, “dovada vie că UE este o prezență concretă în viața cetățenilor”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu, raportor privind Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, a pledat luni pentru revizuirea acestuia, într-o intervenție pe care a susținut-o în plenul legislativului european de la Strasbourg cu ocazia prezentării raportului.

“FSUE este dovada vie a faptului că Uniunea Europeană nu e ceva abstract, ci o prezență cât se poate de concretă în viața tuturor cetățenilor. Fie că ne referim la cutremurele din Italia, incendiile din Grecia și Portugalia, sau inundațiile din România, FSUE a demonstrat faptul că solidaritatea dintre țările europene este esențială – mai ales în momente de cumpănă”, a afirmat Corina Crețu.

Ea a indicat că FSUE a fost extins și pentru situații de urgență care privesc crizele sanitare, însă a insistat pentru mai multe măsuri din partea Comisiei Europene. Între măsurile solicitate de eurodeputatul român se află simplificarea procedurilor pentru obținerea de sprijin financiar; reducerea timpilor necesari pentru oferirea unui răspuns și pentru alocarea sumelor necesare; propunerea de soluții proactive mult mai eficiente; și eficientizarea sistemelor de control.

Totodată, Corina Crețu a subliniat importanța ca statele membre să aibă în vedere sinergii cu alte politici si programe – în special cu fondurile de coeziune, Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, Pactul Verde European și alte programe ale Uniunii care sprijină prevenirea dezastrelor și gestionarea riscurilor.

“Mi-am exprimat, cu această ocazie, întreaga compasiune pentru cetățenii europeni afectați de fenomene naturale. Sper ca, prin votul din Parlamentul European, să alinăm durerea lor și, pe cât posibil, să evităm situații similare în viitor”, a conchis ea.

Prezentarea acestui raport vine după ce Comisia pentru control bugetar din Parlamentul European a adoptat la 27 septembrie raportul coordonat de eurodeputatul Corina Crețu cu privire la Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene.

Raportul urmează a fi votat în cadrul sesiunii plenare din 18-21 octombrie.

Citiți și Corina Crețu, pledoarie în Parlamentul European pentru ca Fondul de Solidaritate al UE să fie pus mai rapid la dispoziția statelor afectate de dezastre naturale

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este principalul instrument de care dispune UE pentru a face faţă catastrofelor naturale majore şi pentru a-şi manifesta solidaritatea cu regiunile din Europa afectate de dezastre. Fondul a fost creat ca reacţie la inundaţiile devastatoare care au lovit Europa Centrală în vara anului 2002.

De atunci, a fost utilizat în cazul a 80 de dezastre de diverse tipuri: inundaţii, incendii forestiere, cutremure, furtuni şi secetă. Până în prezent, au fost sprijinite 24 de ţări europene diferite, suma totală alocată depăşind 5 miliarde de euro.

Ca răspuns la epidemia de COVID-19, domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a fost extins începând cu 1 aprilie 2020 pentru a include urgențe majore în domeniul sănătății publice.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu speră că “Guvernul României, indiferent de culoarea sa politică, va acorda sistemului medical statutul de prioritate națională”

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Actuala criză sanitară ar trebui să reprezinte argumentul cel mai puternic pentru investiții masive în domeniul sănătății, însă luptele politice eclipsează orice progres în această direcție, a deplâns, luni, europarlamentarul Corina Crețu.

Fost comisar european pentru politică regională în perioada 2014-2019, Crețu a evidențiat că în anul 2018 a contribuit la o mai bună echipare a sistemului sanitar din România. La acel moment, pentru a evita ca România să piardă fonduri europene, comisarul Corina Crețu a aprobat modificarea Programului Operațional Regional (POR).

“Am realocat atunci 72,5 milioane EUR către axa prioritară 8 “Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale”, pentru a finanța achiziția de ambulanțe și echipamente medicale. Astfel, toate județele și-au putut moderniza parcul de ambulanțe sau au achiziționat utilaje pentru cazuri speciale, cum sunt salvările dotate cu scări de incendiu, în cazul în care aceste evenimente tragice se petrec la etajele superioare ale unor blocuri. Am considerat că această măsură poate contribui la o mai bună gestionare a urgențelor medicale, permițând în același timp accesul egal al populației la servicii de asistență medicală și prim-ajutor”, a amintit ea.

Însă, Corina Crețu a atras atenția că aceste măsuri nu sunt suficiente. “Astfel de măsuri și proiecte trebuie să fie adoptate și implementate sistematic, mai ales având în vedere presiunea de astăzi asupra sistemului de sănătate”, a subliniat europarlamentarul.

În ciuda tuturor evidențelor, speranța mea este că Guvernul României, indiferent de culoarea sa politică, va acorda sistemului medical statutul de prioritate națională – așa cum, de altfel, acesta îl merită de mult, de foarte mult timp“, a conchis Crețu.

Citiți și 10 priorități europene pentru ministrul sănătății

România va beneficia în următorii ani de sume importante de bani prin intermediul mecanismelor europene pentru modernizarea și reziliența sistemului sanitar.

La nivelul sumelor alocate României prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, autoritățile de la București au inclus și Programul Operaţional de Sănătate (POS), care va fi primul astfel de program dedicat exclusiv sănătății, și prin care vor putea fi accesate 4,5 miliarde de euro pentru finanţarea serviciului public de sănătate.

Acest program va finanța investiții precum pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi, digitalizarea sistemului medical, precum și servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu.

Separat, 2,45 miliarde de euro vor fi alocate prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență. Potrivit Comisiei Europene, PNRR-ul Românie va aloca astfel 2 miliarde de euro pentru consolidarea rezilienței sistemului de sănătate prin investiții în sisteme de sănătate moderne. infrastructura spitalicească pentru a asigura siguranța pacienților și a reduce riscul de infecțiilor asociate asistenței medicale în mediul spitalicesc. Aproximativ 470 de milioane vor merge către digitalizarea sistemului de sănătate.

Alte priorități includ cele 3 spitale regionale de la Cluj-Napoca, Craiova și Iași, ale căror contracte de finanțare au fost semnate, însă aceste proiecte sunt întârziate.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu a atras atenția că ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni, pe care nu îi folosește din PNRR și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, la care se adaugă pierderile din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020”, toate acestea având loc ”în mijlocul celei mai grave crize sanitare cu care s-a confruntat vreodată țara noastră.”

Fostul comisar pentru politică regională în perioada 2014-2019 a amintit de ”lipsa celor trei spitale regionale (de la Cluj, Iași și Craiova) a căror finanțare am aprobat-o pe parcursul mandatului meu.”

”Acum, mai mult decât oricând, România are nevoie de o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean. Altfel, neîncrederea în instituții naționale și în Uniunea Europeană va continua să crească, ceea ce e îngrijorător și, pe termen lung, extrem de dăunător”, și-a exprimat îngrijorarea Corina Crețu.

România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă.

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României. 

Țara noastră a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie, dispunând de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

De asemenea, Parlamentul European a aprobat pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027, în valoare totală de 373 de miliarde de euro (prețuri curente) distribuiți astfel:

  • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 226 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
  • Fondul de coeziune – 48 de miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
  • Fondul social european Plus (FSE+) – 99,3 miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.

În ceea ce privește Politica Agricolă Comună, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu, Uniunea Europeană fiind cu un pas mai aproape de transformarea obiectivelor în materie de climă și mediu înconjurător în realitate.

Astfel, pe baza unor norme simplificate la nivel european, statele membre sunt invitate să pregătească și să prezinte până la 31 decembrie 2021 propunerile de plan strategic pentru a beneficia de cele 386,6 miliarde de euro din PAC, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO36 mins ago

Prima vizită a unui șef al Pentagonului în România din 2014 încoace: Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a sosit la București și va merge miercuri și la Baza Mihail Kogălniceanu

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Renew Europe l-a ales pe succesorul lui Dacian Cioloș: Stéphane Séjourné, un influent colaborator al lui Emmanuel Macron, a devenit liderul celei de-a treia forțe din Parlamentul European

POLITICĂ3 hours ago

Klaus Iohannis convoacă o ședință pentru instituirea unor măsuri restrictive, “indiferent cât de nepopulare ar părea”: “Suntem în al doisprezecelea ceas”

U.E.4 hours ago

Pachetul de extindere a UE 2021: Comisia Europeană evaluează și stabilește prioritățile de reformă pentru Balcanii de Vest și Turcia

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

UE îndeamnă Republica Moldova să continue implementarea reformelor: Alegerile parlamentare au oferit forțelor pro-reformă un mandat puternic pentru a pune în aplicare o agendă ambițioasă

ENGLISH4 hours ago

Romania to negotiate for the first time, at European level, new regulations on patient access to treatments for rare and pediatric diseases

INTERNAȚIONAL4 hours ago

De la Kiev, șeful Pentagonului pledează pentru cooperare între partenerii SUA la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia: Vom continua să sporim capacitățile României, Ucrainei, Georgiei și Bulgariei

ROMÂNIA4 hours ago

România va negocia în premieră la Bruxelles noile reglementări privind accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare și pediatrice

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană și-a lansat programul de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale către „o Europă mai puternică”

ROMÂNIA5 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Viitorul buget pentru sănătate trebuie să includă inițierea unui fond dedicat inovării în medicină

U.E.6 hours ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.10 hours ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.1 day ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA3 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA4 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA4 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA4 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

Team2Share

Trending