Fostul comisar european Corina Crețu, actualmente eurodeputat, salută propunerea CE de a prelungi cu 10 ani măsura privind eliminarea taxelor de roaming, astfel încât românii aflați la muncă în străinătate să poată comunica fără povara unor costuri suplimentare, potrivit unui mesaj postat pe Facebook.

„Salut propunerea Comisiei Europene de a prelungi cu 10 ani măsura privind eliminarea taxelor de roaming, astfel încât cetățenii europeni să poată comunica fără povara unor costuri suplimentare. Mă bucur că, în acest fel, continuă proiectul pe care l-am votat în calitate de Membru al Parlamentului European în martie 2014, când s-a decis ca diferenţele dintre tarifele pentru sunat, mesaje şi utilizare de date în interiorul Uniunii Europene să dispară. Mă gândesc în primul rând la beneficiile pe care le are această măsură pentru români, cu precădere pentru cei care se află la muncă în alte state europene şi care vor putea, astfel, păstra legătura cu familiile lor din țară și cu cei dragi”, scrie Corina Crețu. 

Totodată, mai spune fostul comisar european, această măsură s-a dovedit a fi una care a crescut competitivitatea pe piață, unde la nivel european sunt sute de operatori de telefonie.

De altfel, prin decizii de acest fel, „sunt convinsă că poate crește și încrederea cetățenilor în Uniunea Europeană, pentru că astfel simt direct beneficiile apartenenței țării lor la acest proiect”, a mai spus Corina Crețu.

Comisia Europeană a propus miercuri un nou regulament privind serviciile de roaming prin care cetățenii europeni pot utiliza în continuare telefoanele mobile pentru apeluri, sms-uri și date atunci când călătoresc în UE fără a plăti tarife de roaming suplimentare.

Potrivi Executivului european, noul regulament va prelungi normele actuale, care urmează să expire în 2022, pentru încă 10 ani. Acesta va asigura, de asemenea, servicii de roaming îmbunătățite pentru persoanele care călătoresc.

În acest sens, utilizatorii vor avea dreptul ca atunci când se află în străinătate să beneficieze de aceeași calitate și viteză a conexiunii la rețeaua mobilă ca și în țara lor, dacă sunt disponibile rețele echivalente. Noile norme vor asigura, de asemenea, un acces eficient la serviciile de urgență, inclusiv prin sporirea gradului de informare în legătură cu modalitățile alternative de acces pentru persoanele cu handicap, și vor îmbunătăți cunoștințele consumatorilor cu privire la posibilele costuri generate de utilizarea în roaming a serviciilor cu valoare adăugată.

Problemele din Valea Jiului trebuie soluționate rapid, dar suferințele nu își pot găsi rezolvare de pe o zi pe alta, a declarat marți eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), subliniind că este necesar “un proiect solid, pe termen lung, bine gândit și finanțat din cei 4,4 miliarde EUR pe care România îi are la dispoziție prin Fondul pentru Tranziție Justă”.

“În ciuda tuturor semnalelor pe care le-am dat de la Bruxelles, autoritățile din România au rămas impasibile în fața dramelor prin care trec minerii și familiile lor. În 2017 am lansat inițiativa “Regiuni carbonifere în tranziție”. În 2018, aflându-mă la Petroșani, am anunțat că Valea Jiului devine parte a acestei inițiative. În 2019 am cerut garanții suplimentare Comisiei Europene că va proteja Valea Jiului. În 2020 am mers din nou în Valea Jiului, unde cu toate acestea, i-am găsit pe oameni îngrijorați cu privire la viitorul lor”, a amintit Crețu.

Europarlamentarul român a subliniat că Fondul pentru Tranziție Justă este un un mecanism destinat susținerii zonelor afectate de tranziția energetică și reprezintă, din punctul meu de vedere, soluția pentru reconversia economică a acestor regiuni.

“Cei care resimt cel mai puternic efectele acestei tranziții trebuie să fie și cei care primesc ajutorul cel mai mare. Locuitorii din Valea Jiului merită această protecție de care pot beneficia, așadar e vital ca Guvernul României să gândească o strategie pe termen lung. Altfel, dramele de mâine vor fi chiar mai grave decât cele de azi”, a conchis Crețu.

Din cele aproape 80 de miliarde de euro de care va beneficia prin intermediul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și a fondului de redresare Next Generation EU, România va avea parte de 1,94 miliarde de euro din Fondul pentru o tranziție justă, reprezentând aproximativ 11% din acest fond și fiind a patra cea mai mare alocare, după Germania, Polonia și Cehia. Anul trecut însă, comisarul european pentru Energie, Kadri Simson va putea primi până la 4,4 miliarde de euro prin Fondul de Tranziție Justă.

Peste 200 de mineri de la exploatările de cărbune Lupeni, Vulcan şi Livezeni au protestat vineri dimineaţa în faţa sediului administrativ al Minei Lupeni, nemulţumiţi că plata drepturilor băneşti pe luna ianuarie este întârziată, ei solicitând intervenţia ministrului Energiei, Victor Popescu, în deblocarea situaţiei de criză. Liderii sindicali prezenţi la faţa locului au anunţat că două schimburi de la minele Vulcan şi Livezeni s-au solidarizat cu protestatarii de la Lupeni şi au rămas în subteran.

Fostul comisar european pentru politica regională, actualmente eurodeputat, Corina Crețu, face apel la autoritățile din România să acorde o atenție specială regiunii miniere a Văii Jiului, pentru care există bani europeni destinați reconversiei economice în contextul tranziției ecologice. 

„În ultimii ani, am sprijinit- în cadrul Inițiativei pentru Regiunile Carbonifere in Tranziție – elaborarea unei strategii economice de dezvoltare a acestei regiuni. (…) Rog autoritățile române sa acorde o atenție specială Văii Jiului, așa cum s-au raportat toate țările față de regiunile lor miniere”, scrie Corina Crețu, pe Facebook.

Fostul comisar european precizează că a militat pentru crearea Fondului pentru o tranziție justă ( Just Transition Fund), din care șase județe din Romania pot beneficia de aprox 4,4 miliarde euro, mai ales județele Hundeoara și Gorj.

„Aceste fonduri europene pot fi accesate pentru diversificarea și reconversia economică, adica tot ce înseamnă susținerea investițiilor productive în întreprinderile mici și mijlocii, crearea de noi întreprinderi, cercetare și inovarea, reabilitarea mediului, energie curată, perfecționarea și recalificarea lucrătorilor, asistență pentru căutarea unui loc de muncă și incluziunea activă a programelor destinate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, precum și transformarea instalațiilor existente cu emisii mari de dioxid de carbon atunci când aceste investiții conduc la reduceri substanțiale ale emisiilor și protejează locurile de muncă”, explică aceasta. 

Corina Crețu amintește că este o oportunitate pe care a semnalat-o de ani de zile.