Adoptarea programelor de redresare din Bugetul UE pentru perioada 2021-2027 intră în linie dreaptă în Parlamentul European, urmând ca de săptămâna viitoare comisiile de specialitate să voteze acordurile provizorii negociate între instituțiile UE cu privire la instrumentele de redresare economică post-pandemie, informează fostul comisar european Corina Crețu, actualmente eurodeputat.

„Anul acesta marchează debutul Cadrului Financiar Multianual (Bugetul UE) pentru perioada 2021-2027, care va avea un rol crucial în reclădirea Uniunii Europene după această pandemie. Săptămâna viitoare, Parlamentul European va vota, în Comisiile de specialitate, acordurile provizorii la care s-a ajuns în timpul negocierilor interinstituționale cu privire la programele cheie de redresare ale Bugetului UE pe termen lung (Mecanismul de Redresare și Reziliență, Programul InvestEU și Instrumentul de asistență tehnică). Este un buget istoric, iar adevărul este că sunt așteptări imense din partea cetățenilor, cu atât mai mult cu cât există și instrumentul UE Noua Generație (NextGenerationEU), în valoare de 750 miliarde EUR – cea mai mare parte a acestei sume fiind alocată Mecanismului de Redresare și Reziliență (672,5 miliarde EUR)”, scrie fostul comisar european, într-o postare pe Facebook.

Corina Crețu amintește că procesul de elaborare a bugetului multianual al UE este unul îndelungat, iar bazele sale au fost puse încă din 2018, în timpul Comisiei Juncker, din care a făcut parte în calitate de comisar pentru politica regională. La acea vreme susținea că „sarcina principală a banilor europeni trebuie să fie aceea de a aborda provocări precum inegalitățile, sărăcia, migrația și schimbările climatice”, provocări care au fost accentuate în contextul crizei pandemice din 2020 și în legătură cu care cetățenii europeni așteaptă rezultate vizibile.

„S-a ajuns în această situație în urma unui proces foarte dificil, dar este un câștig cert pentru Uniunea Europeană și pentru fiecare cetățean al său. Forma la care a ajuns Bugetul pe termen lung al UE a fost – așa cum e firesc – puternic influențată de efectele sanitare, sociale și economice ale acestei pandemii. Dar la baza acestui Buget au stat eforturi considerabile din partea unui număr foarte mare de specialiști, începând cu cei ai Comisiei Europene din care am făcut și eu parte. Acum trei ani participam, alături de Jean-Claude Juncker și Günther Oettinger la conferința la nivel înalt “Perspective pentru viitorul nostru – Elaborarea cadrului financiar multianual”, organizată de Comisia Europeană la Bruxelles. Menționam atunci că sarcina principală a banilor europeni trebuie să fie aceea de a aborda provocări precum inegalitățile, sărăcia, migrația și schimbările climatice. Mai mult decât oricând, astăzi sunt importante rezultatele și mai puțin formalitățile. Acestea sunt așteptările cetățenilor – care au fost amplificate de situația dificilă în care ne aflăm”, mai spune eurodeputatul român.

În context, Corina Crețu susține că va încuraja, „și din Parlamentul European, ca aceste instrumente să fie folosite de Statele Membre astfel încât recuperarea economică și socială să fie cât mai rapidă și eficientă”.

În calitate de comisar european, la momentul publicării, în mai 2018, a propunerii privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, Corina Crețu a susținut modernizarea și flexibilizarea politicii de coeziune, principala politică de investiții a UE și una dintre cele mai tangibile expresii ale solidarității, pentru a o adapta la noile priorități și pentru a spori protecția cetățenilor UE.

Citiți și Comisia Europeană propune modernizarea politicii de coeziune în cadrul viitorului CFM. Comisarul Corina Crețu: Aceasta reprezintă legătura directă între UE și cetățenii săi

Astfel, fostul comisar european a susținut ferm simplificarea normelelor pentru a facilita accesul IMM-urilor și al instituțiilor publice la fonduri europene, precum și gestionarea descentralizată a acestora cu scopul implementării mai eficiente și eficace a strategiilor de dezvoltare de la nivel local.

De menționat ar fi faptul că în timpul mandatului său de comisar european pentru politica regională, România a obținut sprijin de la Bruxelles pentru majorarea fondurilor pentru coeziune